845 matches
-
li se desfășoară o priveliște încântătoare în mijlocul căreia se află un lac cu apa ca lacrima. Acesta este mărginit de o poieniță înverzită presărată cu flori multicolore de câmp, iar împrejur falnicii stejari se ridică spre bolta cerului ca niște străjeri neclintiți de la datoria lor, împreună creând o imagine de vis. În schimb nu se aude foșnetul frunzelor, dar nici melodiosul cânt de paseri. Această liniște mormântală pe care nici măcar adierea vântului n-o deranja, îi înfioră pe călăreți. - Nu vă
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
a azvârlit cu dispreț banii primiți, apoi s-a sinucis. Însă, mă rog, de ce trădare poate fi vorba atunci când Iisus, deși avertizat, a continuat să umble printre oameni și deseori s-a aflat în pericolul de-a fi prins de străjeri. Nici măcar de un denunț nu se poate vorbi, Iisus fiind mult prea bine cunoscut pretutindeni în Palestina. Căci cu sau fără sărutul lui Iuda, identificarea Lui era o chestiune de timp, la o adică putând fi arestat tot grupul apostolic
NEDREPTĂŢIREA LUI IUDA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_nedreptatirea_lui_iu_george_petrovai_1359016758.html [Corola-blog/BlogPost/345218_a_346547]
-
Acasă > Manuscris > Povestiri > COPILĂRIE, DULCE MINUNE Autor: Radu Alexandru Publicat în: Ediția nr. 31 din 31 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Fecioara Luna argintie își împânzea palatul de cărbune cu țesături de stele, iar cucul, veșnicul străjer, cântă de miezul nopții. Pleoapele de copil îmi acopereau ochii căprui sub greutatea lui Moș Ene. Că într-o clipita m-am trezit pe un tărâm de basm. Fecioara Luna argintie își împânzea palatul de cărbune cu țesături de stele
COPILARIE, DULCE MINUNE de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Copilarie_dulce_minune.html [Corola-blog/BlogPost/350750_a_352079]
-
nopții. Pleoapele de copil îmi acopereau ochii căprui sub greutatea lui Moș Ene. Că într-o clipita m-am trezit pe un tărâm de basm. Fecioara Luna argintie își împânzea palatul de cărbune cu țesături de stele, iar cucul, veșnicul străjer, cântă de miezul nopții. Pleoapele de copil îmi acopereau ochii căprui sub greutatea lui Moș Ene. Că într-o clipita m-am trezit pe un tărâm de basm. Norii de lapte se despicau și formau insule plutitoare în oceanul cerului
COPILARIE, DULCE MINUNE de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Copilarie_dulce_minune.html [Corola-blog/BlogPost/350750_a_352079]
-
în vatră și focul se-aprinde. Umbre de lupi pătează varul pe ziduri. Mielul se-ascunde la tine în poală. La ușă zdrăngănește clanța în șilduri; Stă moartea la pândă, la țărmuri de boală. La hotarul de iarnă sunt brazii străjeri; Mereu în picioare, superb sacrificiu! Sub omături, prin ramuri, se-ascund primăveri. La vară m-aș da iernii. Ah, ce deliciu! Referință Bibliografică: La vară m-aș da iernii / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 366, Anul II
LA VARĂ M-AŞ DA IERNII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/La_vara_m_as_da_iernii.html [Corola-blog/BlogPost/361703_a_363032]
-
care scria :”să trăiești, Măria Ta”! Ca în poza aia, și aici, dregătorii lui Izvortaș-împărat tăceau la fel: „Să ne trăiești, Măria Ta!” Dar Măria Sa Izvoraș-împărat nu-i lua în seamă. Trecea alene, cu gândurile sale de plumb. Uite și străjerii din turnurile cetății lui Izvoraș-împărat! Cum, care străjeri? Din turnurile alea de pe vârfurile celor trei dealuri dispuse într-un feeric amfiteatru. Turnurile și străjerii din creierașul lui Tudorel nu erau altceva decât copacii de pe stâncile ascuțite, îmbrăcate în hlamida albă
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
poza aia, și aici, dregătorii lui Izvortaș-împărat tăceau la fel: „Să ne trăiești, Măria Ta!” Dar Măria Sa Izvoraș-împărat nu-i lua în seamă. Trecea alene, cu gândurile sale de plumb. Uite și străjerii din turnurile cetății lui Izvoraș-împărat! Cum, care străjeri? Din turnurile alea de pe vârfurile celor trei dealuri dispuse într-un feeric amfiteatru. Turnurile și străjerii din creierașul lui Tudorel nu erau altceva decât copacii de pe stâncile ascuțite, îmbrăcate în hlamida albă a zăpezii. Chiar și cele două târle, cu
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
Măria Sa Izvoraș-împărat nu-i lua în seamă. Trecea alene, cu gândurile sale de plumb. Uite și străjerii din turnurile cetății lui Izvoraș-împărat! Cum, care străjeri? Din turnurile alea de pe vârfurile celor trei dealuri dispuse într-un feeric amfiteatru. Turnurile și străjerii din creierașul lui Tudorel nu erau altceva decât copacii de pe stâncile ascuțite, îmbrăcate în hlamida albă a zăpezii. Chiar și cele două târle, cu bordeiele de lângă ele erau două castele princiare cu turnulețe ascuțite, așa cum le-a văzut el într-
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
care scria :”să trăiești, Măria Ta”! Ca în poza aia, și aici, dregătorii lui Izvortaș-împărat tăceau la fel: „Să ne trăiești, Măria Ta!” Dar Măria Sa Izvoraș-împărat nu-i lua în seamă. Trecea alene, cu gândurile sale de plumb. Uite și străjerii din turnurile cetății lui Izvoraș-împărat! Cum, care străjeri? Din turnurile alea de pe vârfurile celor trei dealuri dispuse într-un feeric amfiteatru. Turnurile și străjerii din creierașul lui Tudorel nu erau altceva decât copacii de pe stâncile ascuțite, îmbrăcate în hlamida albă
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
poza aia, și aici, dregătorii lui Izvortaș-împărat tăceau la fel: „Să ne trăiești, Măria Ta!” Dar Măria Sa Izvoraș-împărat nu-i lua în seamă. Trecea alene, cu gândurile sale de plumb. Uite și străjerii din turnurile cetății lui Izvoraș-împărat! Cum, care străjeri? Din turnurile alea de pe vârfurile celor trei dealuri dispuse într-un feeric amfiteatru. Turnurile și străjerii din creierașul lui Tudorel nu erau altceva decât copacii de pe stâncile ascuțite, îmbrăcate în hlamida albă a zăpezii. Chiar și cele două târle, cu
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
Măria Sa Izvoraș-împărat nu-i lua în seamă. Trecea alene, cu gândurile sale de plumb. Uite și străjerii din turnurile cetății lui Izvoraș-împărat! Cum, care străjeri? Din turnurile alea de pe vârfurile celor trei dealuri dispuse într-un feeric amfiteatru. Turnurile și străjerii din creierașul lui Tudorel nu erau altceva decât copacii de pe stâncile ascuțite, îmbrăcate în hlamida albă a zăpezii. Chiar și cele două târle, cu bordeiele de lângă ele erau două castele princiare cu turnulețe ascuțite, așa cum le-a văzut el într-
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
drumul vieții mele De-al meu Domn a fost trasat Și în veci este cu mine Mă-nsoțește neîncetat. Când mă copleșește plânsul Când mă simt respins, uitat Ochii Lui îmi dau alinul De El sunt îmbrățișat. Cluj Napoca, 2 august 2015 Străjeri Străjeri mi-am pus azi ochii În haina cea curată S-aștepte zorii zilei La geamuri să mai bată. Ei văd mulțimi de oameni Cum bâjbâie-n neant Căutând satisfacție În eul lor perdant. Privesc cu gingășie Și cu iubire
NETĂCEREA PRIVIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1438753544.html [Corola-blog/BlogPost/380222_a_381551]
-
vieții mele De-al meu Domn a fost trasat Și în veci este cu mine Mă-nsoțește neîncetat. Când mă copleșește plânsul Când mă simt respins, uitat Ochii Lui îmi dau alinul De El sunt îmbrățișat. Cluj Napoca, 2 august 2015 Străjeri Străjeri mi-am pus azi ochii În haina cea curată S-aștepte zorii zilei La geamuri să mai bată. Ei văd mulțimi de oameni Cum bâjbâie-n neant Căutând satisfacție În eul lor perdant. Privesc cu gingășie Și cu iubire-n
NETĂCEREA PRIVIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1438753544.html [Corola-blog/BlogPost/380222_a_381551]
-
de sâmbătă, ci în altă zi. „Se subliniază că nu este o încercare de eschivare de la datoriile către țară, ci doar pentru a respecta sâmbăta”. Răspunsul primarului era că „Dl Prim Rabin ar urma să se adreseze comandantului Stolului de străjeri ... un indiciu că omenia mai exista”. Scrisoarea, păstrată la Arhivele Naționale, Filiala Vaslui, este publicată în facsimil, însoțită de comentarii, precum și de o prezentare a autorului ei și a situației obștei evreiești din oraș în perioada 1938-1949, în care rabinul
STUDIA ET ACTA IUDAEORUM ROMANIAE VOL XII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1491315558.html [Corola-blog/BlogPost/344423_a_345752]
-
băi la care n-ai mai fost, Esope, Dar ne-au rămas până acum metope: Kimmerike, Panticapaion și Tyras. Parthenopolis și Apollonia Făcut-au Pontul ospitalier Și să mai frângă-n vremi din dihonia Ăstui pământ pe post de vechi străjer Ce trage-se din vechea Omonia Ca să ne fie azuriu lăicer. BOTEZUL MĂRII NEGRE Aheii au numit-o pe grecește „Skythikos Pontos” - Marea Scita, Iar Sciții iranieni, cu-a lor suita I-au spus „Axaina”: „indigo”, se tălmăcește. Sintetiză Romanu
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_marii_negre_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
celor de care nu se temea, ba mai mult, mă aștepta la capătul podețului de lângă pârâu ori de câte ori veneam în țară și în vizită la Tudor. - Da, mi-ai spus că pictorul avea grijă de el, că era un fel de străjer în jurul casei acestuia, dar cum a ajuns acolo și de ce tocmai acolo nimeni nu știe. Am întrebat oamenii din sat. Răspunsul lor a fost că a apărut pur și simplu. Am că te rog să vii mâine dimineață cu mine
PROMISIUNEA DE JOI (XII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xii_gina_zaharia_1368562160.html [Corola-blog/BlogPost/354869_a_356198]
-
multă lume, el ce-i sarea și piperul cu un vag-măreț renume. Va muri încet, va trece dincolo de lumea asta, îngeri albi îl vor petrece alungându-i dor - năpasta. Așa gândea gondolierul - legănat de-a sa gondolă, el fiind cobzar - străjerul, cel ce cântă din bandolă. Apa rece și murdară valuri negre dă născare, aruncând mizer afară grea duhoare de sfidare. Plânge stins gondolierul după dragostea pierdută și smerit vrea ajutorul de la barca lui cea mută. E o poveste vag reală
TRAGEDIE DIN VENEŢIA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1465487302.html [Corola-blog/BlogPost/379214_a_380543]
-
două umbre mai negre ca negura nopții care se clatinau ca în adierea vântului. Se opriră surprinși. - John, ce-o fi astea? - șopti Michel. - Seamănă cu niște lupi ridicați în două picioare care țin în labe câte o furcă. - Sunt străjerii babei, duhurile rele care îi sperie pe hoți. - Să-i ignorăm și să dăm buzna peste cotoroanță. Ca la comandă lovesc împreună cu umărul în ușa care sare din balamale și se rostogolesc în mijlocul unicei camere a bojdeucii. - Eheeei! Cei cu
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
Eu ți-am rămas icoana, de dor vindecătoare, Tu giuvaer în salba, ocean de elixir. Nu-mi sunt nicicând de-ajuns ninsorile de meri, Desi mi-ai fost izvor în răsărit de foc, Cheamă de pază îngeri, ne fie ei străjeri Și creionează vise cu aripi de noroc. Cu lacrimi de salcâm, pe trup, noapte de noapte, Să-mi scrii câte un vers prin care să-nfloresc, Iar umbrele de vânt alungă-le cu șoapte, Mă poartă-n răi pe umeri
PE UMERI DE CER de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1426873275.html [Corola-blog/BlogPost/379402_a_380731]
-
neocomuniștii, alogenii exploatatori ai marilor companii străine în cârdășie cu politrucii, lașii și trădătorii Neamului și pământului strămoșesc, girate de un profesoraș, devenit primărel, negustor de case, apoi tulburel de imagine la Cotroceni... Munții Carpați cu ceilalți frați ai lor Străjeri la hotare și Codrul Verde al dacoromânilor formau de fapt Marele Zid al Moșiei și Marea Oștire a Neamului, intrând în legendă cu celebrele biruințe de-a lungul istoriei prin bătăliile purtate împotriva migratorilor, invadatorilor dușmani, unii așa-ziși creștini
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
care eșuase din cauza arhiereilor Anna și Caiafa care prin intervenția lor asmuțiseră poporul alegând pe Baraba pentru a fi eliberat și dând la moarte pe Iisus din Nazaret. Raportul anchetei arăta mai departe faptele așa cum fuseseră ele. La episodul cu străjerii care adormiseră, la îndemnul magistratului Comus Lucretius, raportul arăta că somnul fusese provocat prin arderea unor miresme necunoscute probabil din India sau China, ori de pe drumul mătăsii și adăugate de cineva în focurile aprinse în jurul mormântului sau mai la vale
AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1445544100.html [Corola-blog/BlogPost/342978_a_344307]
-
și adăugate de cineva în focurile aprinse în jurul mormântului sau mai la vale. Ancheta însă nu descoperise cine anume pusese aceste miresme în foc. Concluziile anchetei sugerau faptul că trupul fără viață al învățătorului fusese furat de către ucenicii săi după ce străjerii adormiseră. Erau arătate însă și unele nedumeriri în legătură cu modul de acțiune al făptașilor, printre care lipsa oricăror urme de la intrarea în mormânt, precum și giulgiurile care nu fuseseră desfăcute, acestea fiind impregnate de amestecul de smirnă și aloe, o substanță lipicioasă
AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1445544100.html [Corola-blog/BlogPost/342978_a_344307]
-
De exemplu, "Serbarea sădirii arborilor"de la școlile de băeți și fete era precedată de ceremonialul străjeresc și de slujbă religioasă specific instituțiilor timpului sau celor tradiționale, iar la ea participa întreaga suflare a școlii dar și a satului (elevi, dascăli, străjeri, premilitari, fruntașii cârmuirii, tineri și bătrâni de toate condițiile sociale). La sfârșitul ceremoniei se îndreptau spre locurile unde se vor planta mai bine de o mie de puieți de brazi. În aceeași logică a lucrurilor, preocupările zilnice sunt alternate cu
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiii_.html [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]
-
îl vindecase pe Gaius era chiar sângele celui numit Iisus din Nazaret. Pe la ceasul al nouălea o ceată de iudei înarmați, în frunte cu căpitanul lor un anume Ahav, omul mai marilor Arhierei Caiafa și Anna și un căpitan al străjerilor templului, veniseră pe Golgota în fruntea unei cete destul de numeroase. Arhiereul Caiafa ceruse părții romane moartea urgentă a celor trei condamnați pentru ca soarele să nu apună și aceștia să fie încă vii. Aceasta însemna că romanii trebuiau să sfărâme fluierele
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_3.html [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
o altă colegă de pe „Rețeaua Literară”. Direct de la Pojorâta, din Bucovina, unde participase la aniversarea de 10 ani de la apariția ziarului american „Curentul internațional”. De ce festivitățile s-au ținut la Pojorâta? Pentru că de-acolo era de loc directorul ziarului, Ștefan Străjeri, fiul satului... stabilit la Detroit! De la Oradea am plecat la Tinca cu bubulina germană (a se citi Wolkswagen!) pe coclauri pe unde nu a(m) umblat niciodată. Și s-a descurcat! Toți cei care au cunoscut-o acolo au îndrăgit
SCRIITOARE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Medalion_gabriela_petcu_scriitoare.html [Corola-blog/BlogPost/364445_a_365774]