1,772 matches
-
de apă! Dacă-i așa, suntem salvați, înseamnă că în fața noastră e o ieșire spre afară! Încurajați de așa perspectivă, o porniră în pas mai alert. Și nu mare le fu mirarea când ajunseră la intrarea într-o mirifică încăpere străjuită de stalactite și stalagmite, prin mijlocul căreia curgea, într-adevăr, un pârâiaș zglobiu. Dar, nedumerirea le fu augmentată când realizară că lumina ce cădea din tavanul peșterii avea o intensă nuanță albastră-liliachie, părând a proveni de la o sursă artificială. Înfricoșate
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1438495078.html [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
stalagmite, prin mijlocul căreia curgea, într-adevăr, un pârâiaș zglobiu. Dar, nedumerirea le fu augmentată când realizară că lumina ce cădea din tavanul peșterii avea o intensă nuanță albastră-liliachie, părând a proveni de la o sursă artificială. Înfricoșate umbre în mișcare străjuiau pereții mai îndepărtați. Patriarhul și Doc își dădură coate, mai mult spre întărâtarea lui Papa: -Ce-i cu umbrele astea? Ia te uită, par să fie niște cavaleri prinși într-o cavalcadă! zise cu voce fermă Patriarhul. -Ba, mai curând, niște
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1438495078.html [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
în dreapta lor - stânci înalte și abrupte îți tăiau cheful de escaladare. Doar malul din fața lor părea mai lin, dar nu se zărea nici o trecere suspendată către el. Însă, cel mai îngrozitor fapt pentru o minte de om era peretele care străjuia lacul în partea opusă privirii lor! O imensă oglindă aurie le reda înfățișarea sub care începuseră urcușul... cea de adulți încercați de vreme și vremuri. Dacă se priveau unii pe alții, erau tinerii liceeni, dacă se uitau spre malul celălalt
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1438495078.html [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
Numai să nu dau de o societate oarbă. Nimic mai înțelept decât să te înapoiezi în sicriu Și singur să tragi capacul, ermetic. Pe oasele proprii - poeme amare am să scriu, Evidențiindu-mi gândul profetic. Marilor mari, metafora nu-mi străjuiți. Cine ar vrea să-și preschimbe creierii săi În cununi de lauri, blânzi și arcuiți - Cu ai mei?! Îmi admir dușmanii când mă omoară fin ... Și liniștit dezghioacă alune între dinți. Pe rugul nemuririi am să ard deplin, Cum carnea
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
saltă prin mohoru-nalt Și... nu mi-e dor de al metropolei asfalt... În zbor de-albine... blând aerul vibrează... Cu galben spicul tabloul colorează... A adormit în soare câmpia-ntinsă Și, c-aș dori un loc urban, nu sunt convinsă... Străjuiesc pe drumul lung... mii de-albăstrele... Din depărtări...aud ca-n vis... doar turturele... Un stol de vrăbiuțe zboară lin spre zări... Și-aș vrea să uit... de-aglomerări umane-n gări... Un fluturaș îndrăgostit curtează-o floare... Din mușețel
CÂMPIA... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1433454201.html [Corola-blog/BlogPost/374602_a_375931]
-
unde am admirat tablourile marelui pictor cel ce a fost Sabin Bălașa, ce acopereau pereții sălii „Pașilor pierduți” cum era denumit acest hol măreț, tablouri în care predomina culoarea de azuriu. Și de o parte și de cealaltă a bulevardului străjuiau clădiri mărețe cu o arhitectură plină de istorie, fie că acum funcționau în ele spitale, teatre, sau sediile diferitelor instituții de stat Timpul devenise atemporal. Nici nu simțeam cum se scurge pe lângă mine. Nu știam către ce să-mi îndrept
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471927209.html [Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437]
-
patimi învelite crâmpeie dulci de viață. Se prăvălesc spre ramuri mirări din cer descinse Pe tălpi de întuneric plâng doruri răstignite Se-ntoarnă taine sacre pe pajiștile ninse Cu puf de păpădie și lacrimi ostenite De rouă... Grinzi de floare ce străjuiesc splendoarea Și luturi dogorânde sub arșița dorinței Se năruie-n parfumuri, înveșnicind chemarea Nălucilor din vise în palma neputinței. Magnifice vitralii, veghind frânturi de gânduri Izbesc tăceri arsura din plesnituri de stânci Se scutură-nserarea pe maci aprinși în crânguri
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_florilegiu_georgeta_resteman_1368700542.html [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
din vorbă-n vorbă m-ai întrebat apoi/ Dacă seninul moare răpus de noaptea-albastră” (M-ai întrebat); „Și-am alungat de-a pururi albastru, negru, ceața/ Căci dragostea e pură când focul e nestins” (Trăire). Străbătând cu „pași grei” aleile străjuite de flori și de metafore ale grădinii, vei fi însă străpuns, dragă cititorule, nu doar de stări de bucurie, și ci de săgeți ale suferinței pornite din observarea compatrioților ce nu știu să culeagă flori, să se bucure de ele
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1488191479.html [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
Scăpat pe o scară, în spirală. Lângă tine sunt calm ca o icoană, Blând ca briza mării! Ești soare printre nori, Ești lumina sfântă ce-mi inundă sufletul, Ești roua dimineții ce-mi răcorește durerea, Ești liniștea nopții ce-mi străjuiește visele! M-am lăsat atras de tine într-o dulce rătăcire Pe țărmul fanteziei. Am comis o crimă: Am îndrăznit să sfidez rațiunea Și să mă las pradă Unei iubiri ca un fum, Dar te-am iubit, Precum o pasăre
FARA TINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fara_tine.html [Corola-blog/BlogPost/367391_a_368720]
-
Vreau /să ard cenușă pân’ la capăt./ Nu vreau/să-mi fii amintire-n treacăt,/Vreau/să-mi fii învolburare/de cascade”. (Ardere) În timp etern rămân nemuritori cei doi îndrăgostiți. Iubirea pătimașă, întreagă, totală - asta vrea poetul. „Voi, copacii” „Străjuiți poene necosite/și cu fragi,/voi, copacii/care-ați fost cândva/pădure”. Sugerează melancolie, aduceri-aminte din tinerețe, din viața verde și fericită. E-atât de unic artistul/creatorul! Atât de unică clipa, secunda, poezia și irepetabilă ființa umană, că nici măcar
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_volumului_de_poezii_arc_de_cu_valentina_becart_1330887343.html [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
mângâie durerea lumii Corvoada ei de întâmplare. Și serafimi îngenucheați Îți cer milostivire Doamne Se ceartă frații, între frați, Tu pune flori de împăcare. Mironosițele femei, Aprind iar candela iubirii, Din rătăcirea de idei Să înfloresca iarăși crinii. Toți sfinții străjuiesc altare, Iar flacăra se întețește, Să ardă reaua întâmplare Și gândul care pribegește. Într-un buchet de rugi aprinse Coboară cerul pe pământ, Furtuna iar se potolește, Iar ploile... tăcute plâng. foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Ruga de seară
RUGA DE SEARĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Camelia_cristea_1400610845.html [Corola-blog/BlogPost/344650_a_345979]
-
un mod fatal legate de o mână de pământ, cum a zis însuși Eminescu” Dacă ar fi să-l credem pe cel ce văzuse acest pachet, sub plamblica cu pricina ca un motto, o foaie scrisă de mâna lui Eminescu străjuia pachetul, cu următoarele versuri : „ Copil bălai cu ochii-albaștri/ Simbol al vremilor eterne/ Ah, ce perfidă este lumea/ Nu vrea să știe de amor,/ Clădeam o lume de iluzii/ Pe-aripi de corb croncănitor...” După cele două săptămâni de stat în
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1452695611.html [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
negreșit, Un cocoș ce are-n pază, ouăle pentru clocit. Peste-o stradă un jandarm, patrulând de rond agale, Trage molcom din țigară și se leagănă din șale... În lumina pal-opacă, răspândită de neoane, Pare-un paj de Curtea Veche, străjuit de lampioane. Doar o crâșmă nu s-a-nchis și e plină de cheflii, Care sunt clienți fideli, beți și plini de datorii. Și-un bordel mai e deschis, până înspre dimineață, Este plin de amatori de amor, tocmit la
NOAPTE DE APRILIE de NELU PREDA în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nelu_preda_1430129499.html [Corola-blog/BlogPost/353913_a_355242]
-
constănțenii acestei clădiri impunătoare, ce delimita trei străzi, clădire ce a fost ridicată pentru un armean bogat pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un stil în care arhitecții amestecaseră elementele genoveze, cu cele preromantice, construcție cu o fațadă monumentală, străjuită de patru coloane mărețe din piatră și de pe ale căror socluri priveau spre Piața Ovidiu, câte un leu fioros, de unde și denumirea ei de mai târziu. Telefonul sună și Adriana tresări fără să vrea. Sosise taxiul așa că își luă geanta
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422033541.html [Corola-blog/BlogPost/370370_a_371699]
-
tot felul de culori, roșii simple, grena, albe, pestrițe, roze, inclusiv negre, pitice și cu petalele franjurate, precum salata de Bruxelles, sau cu o corolă mare ca un clopot. Printre straturile cu flori avea un rând de dale din beton, străjuite cu tulpini de crini, zambile roz, brândușe, și alte minunății florale ale căror nume nu l-am mai identificat. Se lăuda gazda mea că are vreo patruzeci de soiuri numai de lalele și-l credeam pe cuvânt, deoarece nu toate
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1479838899.html [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]
-
Catedrala din centrul orașului, un monument impunător în stil gotic, plină cu sculpturi impozante, a fost, de asemenea, înconjurată de tancurile sovietice. Îmi mai relata cum populația arunca în tancurile alianței invadatoare cu sticle și pietroaie, de la ferestrele blocurilor ce străjuiau bulevardul central. Soldații ruși stăteau închiși în tancuri, pentru că aveau ordin să nu riposteze. De altfel, ei nu au distrus nimic în Cehoslovacia, s-a mers pe intimidare și s-a speculat frica de tancuri și alte arme de luptă
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445256416.html [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
de o zi sau mai lungi, vârfuri de munți înzăpeziți mai tot timpul se profilau pe cerul albastru, arbuști pitici se vedeau pe înălțimi, înlocuiți apoi, spre poalele munților, de păduri falnice de conifere, poieni pline de verdeață bogată erau străjuite de pereți din piatră, drepți și abrupți. Erau amenajate nenumărate pârtii pentru schi, care în acea perioadă erau acoperite de iarbă deasă, printre care, din loc în loc, răsăreau bolovani de piatră. Chiar dacă până la cei 27 ani, cât aveam atunci, mai
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445256416.html [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
până la 11 noiembrie 1962; a fost ,,condus în tăcere de ultimii temerari ai apusului de glorie română, printre care Pan Halipa și câțiva bucovineni, sosiți cu o coroană mare de brad din Carpații Arboroasei. Doar o modestă placă funerară îi străjuiește mormântul în cimitirul Bellu din București.”); - despre pictorul George Lowendal, răstimp de 19 ani, din 1926 până în 1935, director artistic la Teatrul Național din Cernăuți - metropola care ,,l-a fascinat prin concentrația de suflet și esența spiritului, în care s-
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
vei ști cu ce frecvență funcționează sufletul în “mașinuța biologică”, nu vei cunoaște nici cum funcționează Carul ceresc”, zice Daimonul, care mergea înaintea mea călare pe un Cal uriaș, roșu- argintiu, cu stea în frunte și cu copite de aur, străjuit de doi Străjeri ai Sfântului Graal. Daimonul și călărețul făcea corp comun cu Calul, de parcă ai fi zis că-i un Centaur. Până într-o Zi când Daimonul descălecă de pe Cal și, după ce priponi Calul de un gard, se înfățișă
CODUL NUMERIC AL MĂRCII GENETICE 666 ( CODUL FIAREI ) ŞI EXODUL EVREILOR ÎN ROMÂNIA (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (33) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ed by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_codul_nu_constantin_milea_sandu_1394522122.html [Corola-blog/BlogPost/353645_a_354974]
-
din Ruginoasa, biserica „Sfinții Constantin și Elena”, din Rediu, biserica „Sfinții Voievozi Mihail și Gavril”, din Vascani și biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Dumbrăvița. Pagini cu parfum de istorie veche îi sunt inspirate autorului de Biserica Domnească ce străjuiește Ruginoasa de 200 de ani. Dar, capitolul cel mai important - pe această temă - îl constituie cel închinat Bisericii Parohiei Dumbrăvița, care apare ca o emblemă a tot ce poate fi istorie și prezent, credință și faptă, creație și sacrificiu, comunitate
PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1460745872.html [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]
-
malul Dunării, căci în acea vreme barajul hidrocentralei Porțile de Fier încă nu era terminat și astfel celebra stâncă Babacaia era dezgolita de lipsa apei, astfel se vedea în totalitate în verile secetoase. Drumul de la Pescari la Moldova Veche era străjuit de imenși duzi pe ambele părți ale drumului care pe câțiva kilometri buni era în linie dreaptă. Când am venit la Moldova Nouă am văzut viile UDR-ului care acum erau ale gostatului, dar se mai găsea renumitul vin Frunză
CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ŞI VECHE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_actuala_si_veche_mihai_leonte_1351749858.html [Corola-blog/BlogPost/369940_a_371269]
-
2014. CÎTE UNUL MAI MARE DIN CEAȚĂ ÎNCEPEA SĂ MĂ BATĂ SAU SĂ MĂ BATJOCOREASCĂ! Ajuns acasă nu stăteam la locul meu eram tot cu mintea la joaca și la copiii care se strângeau pe malurile celor două ape care străjuiau orașul. Dimineață stăteam eu ce stăteam pe acasă și dus eram fără să cer voie și veneam doar seară, nemâncat, speriat și îmi era o frică de nu aveam curajul să intru-n casă ci doar mă urcăm pe fundație
SORIN ANDREICA by http://confluente.ro/articole/sorin_andreica/canal [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
mult CÎTE UNUL MAI MARE DIN CEAȚĂ ÎNCEPEA SĂ MĂ BATĂ SAU SĂ MĂ BATJOCOREASCĂ!Ajuns acasă nu stăteam la locul meu eram tot cu mintea la joaca și la copiii care se strângeau pe malurile celor două ape care străjuiau orașul. Dimineață stăteam eu ce stăteam pe acasă și dus eram fără să cer voie și veneam doar seară, nemâncat, speriat și îmi era o frică de nu aveam curajul să intru-n casă ci doar mă urcăm pe fundație
SORIN ANDREICA by http://confluente.ro/articole/sorin_andreica/canal [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
nepoata de Domn, Bandiții o-ncarcă de-ocară în noapte, În vreme ce straja și slugile dorm. Mândria duducăi li-e grea încercare Și hoții pierduți de credința curată, Prăvale copila în hăul cel mare, Iar Crin-armăsarul pornește și-o cată. Dureri străjuiesc de atunci amintirea Domniței pierdute în râpa hidoasă, Doar turnul cu-arame mai mișcă simțirea, Când cerne în timp o istorie frumoasă. Sub vânturi e clipă de sunet icoana, Vibrație tristă din clopote dusă, Iar zarea se-ncarcă de numele
OANA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1417501472.html [Corola-blog/BlogPost/371938_a_373267]
-
standarde europene pentru carne animală. Sau un crematoriu uman într-o afumătoare de cârnați și carcase de porc. De fapt această reticență au manifestat-o în primul rând cei care, de mici copii, fuseseră obișnuiți cu fosta intrare în cimitir, străjuită de trei foști brăduleți, doi de-o parte a porții de la intrare, mai mult molizi decât brazi, și altul argintiu, în cealaltă parte, brad de- adevăratelea. Foști brăduleți, deoarece, de când fusese abandonat cimitirul, concitadinii se obișnuiseră cu starea în care
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_suciu_1457083408.html [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]