1,751 matches
-
unde BRÂNCUȘI mărturisea că se simte Acasă!); 4. În viața și în creația emblematice ale Phaedrei-Leni Pințea rezonează, cu ecouri grave, de clopot patriarhal, inima megaliților din Carpați, în special a Marelui Sfinx din Bucegi, a Babelor ce i-au străjuit pruncia - ,,altare megalitice” despre care redutabilul arheolog peruan Daniel Ruzo, istoric și savant de prim rang al planetei, evidenția, încă din anul 1978: ,, Am cercetat munții celor cinci continente de pe planeta noastră. În Carpați am întâlnit monumente unice, dovedind că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
să aflăm cum să ne facem viața mai frumoasă. Toți oamenii, dar mai ales călugării, au vocația frumuseții, deoarece cuvântul „călugăr” înseamnă „bătrân frumos”. Cei doi invitați ai noștri vin de la Mânăstirea Oașa, situată undeva între cer și pământ și străjuită de masivele Munților Cindrel și Șureanu. Comunitatea de la Oașa s-a construit în anul 1994, la inițiativa unui grup de absolvenți din Centrul Universitar Timișoara, adunați în jurul părintelui Iustin, cel care prin entuziasmul său a fost și a rămas sufletul
La Timişoara – VIAȚA PRIN CELĂLALT [Corola-blog/BlogPost/93654_a_94946]
-
privitorului, răsplătit prin revelația unui mod de amplasare a obiectelor și de tematizare a incintelor cu totul originale. * După ce străbate intrarea somp tuoasă, marcată, în planul al doilea, de prezența unei porți impresionante din lemn, care delimitează parterul de etaj, străjuind scările de marmură, oaspetele e îndrumat spre prima sală din ansamblul denumit „Legea creștinească” - „Frumusețea crucii”, în care exponatele, răspândite inegal, într-o viziune modernă de amplasament, îmbie la reflecție, lăsând, prin spațiul gol dintre ele, timp de gândire și
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
Acasa > Poezie > Imagini > UN RAI LUMESC Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1647 din 05 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Era tot parcul un palat, Luxurianțe tropicale, Ce străjuiau într-un regat De pajiști cu sclipiri florale. Podelele-s de iarbă verde Având intarsii de culoare, Prin care drumurile-și pierde Poporul de viețuitoare. Cu truda lor, împărăția, Furnicile o fac prosperă, Iar florile cresc bogăția Aromelor din atmosferă
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377154_a_378483]
-
Voicu și al Sultanei din satul Pârscovu Buzăului, Vasile Voiculescu a crescut jucându-se cu țâncii de seama lui la țară, în natură: „Ce pașnic era satul... Pitit la poala culmii Ca un ostrov de cuiburi sub streașina-nvechită, Îl străjuiau din muchie, doinindu-i pururi ulmii Și-l încingea pe vale pădurea de răchită...” „Cât să pot descoperi eu însumi înapoi- va declara poetul- mă văd un copilaș stând singur într-o poiană cu flori sălbatice la marginea unei gârle
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
tale într-o zi!" - ea roșea până-n albul ochilor iar sânii obraznici împungeau iia înflorată pecetluind astfel acceptarea provocării. Se opri oftând privind cerul. Parcă și el îmbătrânise... Lumina lăptoasă a toamnei se cernea printre crengile goale ale copacilor ce străjuiau aleea ca niște soldați credincioși. -Hai tataie, nu sta-n drum! Mișcă-te! Te caută moartea acasă și tu umbli haihui! - M-o căuta, taică, m-o căuta... Numai că vezi tu, a rătăcit drumul și-am zis așa să
LA RĂSCRUCE DE VIEȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382296_a_383625]
-
și Universitatea Națională de Muzică din București, prima ediție a Noului Festival al Artelor (28-30 August, 2012) s-a desfășurat sub genericul InnerSound - Sunetul Interior. Prin sintagma, ce sugerează una dintre fotografiile realizate de Sabina Ulubeanu pentru expoziția care a „străjuit” manifestările programate în sălile Muzeului Țăranului Român, tinerele inițiatoare au intenționat să sugereze o „fereastră deschisă spre interior, către propriile vise și idei creative”. Caracterul sincretic, interdisciplinar, ca și nonconformismul manifestărilor din care a fost alcătuit - spectacole multimedia, instalații interactive
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
parcul Bonaparte, cu parcul Filipescu, ori cu Herăstrăul Băncii Naționale, dar urmau de aproape. Aici, un larg bulevard cu nume schimbătoare, după decesul unor monarhi - în anii cei mai triști a purtat numele lui Petru Groza -, făcea legătura cu centrul, străjuit de falnici castani ce-și uneau coroanele de pe o parte și alta a căii, într-o fantastică boltă. Trecător pe lângă case cu mister și amator de lecturi exotice, mă simțeam undeva în America de Sud, pe o avenida din Montevideo. N-ar
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
creșteau pe verticală, se americanizau, precum constata eroul din Cartea nunții, Jim, al lui G. Călinescu. De la nobila dignitate a Parcului Bonaparte, a Bulevardului Dacia, a rondului Lahovary, la capătul de linie a tramvaiului 16, oprind într-un pitoresc cartier străjuit de o cruce de piatră, de la vilele de pe țărmurile lacului Herăstrău la căscioarele feroviarilor din Giulești, stările sociale se delimitau, s-o spunem, tăios. Și întocmai cum un strat nou de grosime se adaugă în fiecare an arborilor, și, orașul
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
avut loc în cocheta sală a hotelului Marshal, arhiplină! Cu câteva săptămâni înainte, “mareșalul” Ion Antonescu îl sărbătorise în același spațiu pe Florin Piersic, cu Radu Beligan alături, și tot aici Marina Voica își lansase precedentul album acum câțiva ani. Străjuiți de portretele corifeilor artei românești, ce împodobesc pereții, au venit mulți dintre cei care au adus glorie țării, nu numai în muzica ușoară (mă refer la marele actor Marin Moraru), pășind pe un virtual covor roșu, întins de noi, cu
?nt?lnirea titanilor by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84024_a_85349]
-
o dramma per musica. Ca să stârnim interesul ascultătorului virtual, merită citat finalul spuselor compozitorului despre narațiunea la care am asistat: „O cvartă perfectă ascendentă, imagine a paznicului înfricoșător al lui Kafka sau a ”Comandorului” din opera Don Giovanni de Mozart străjuiește finalul, în care cei trei soliști sunt absorbiți ca într-un malaxor implacabil. Vocea de Dincolo anihilează inevitabil toată devenirea de până atunci. Metafizicul își ia tainul și ne lasă perplecși.” Desigur, gândindu-și muzica, autorul și-a ales interpreții
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
fost enorm. Au fost prezentate pagini din literatura secolului XX, inclusiv muzica elvețianului Frank Martin, creații semnate de Hindemith, de Manuel De Falla, de asemenea lucrări de Vivaldi și Wolfgang Amadeus Mozart. Aici, la început de iulie, în catedrala ce străjuiește întreaga localitate de pe culmea înaltă a dealului, pe versantul dinspre Nord ce coboară spre lacul Genevei, am putut audia concertul estival al ansamblului, concert oferit marelui public în cadrul programelor Festivalului orașului Lausanne. Sonoritatea în parte haotică - acustica incintei dispune de
Itinerariu helvet by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8017_a_9342]
-
al Dunării de Jos, și anume am trecut prin lacurile Roșu și Puiu și prin arinișul Erenciuc. Am străbătut întinderi de apă nesfîrșite, acoperite de nuferi, am pătruns pe sub bolți de sălcii, ne-am făcut loc prin înguste coridoare acvatice străjuite de stuf foșnitor. Am văzut pelicani, rațe sălbatice, cocori, am întrezărit pești fumegos-argintii prin apa limpede. N-a fost vorba pur și simplu de turism, ci de o documentare, care a provocat ulterior îndelungi discuții. Întâlnirea a constituit până la urmă
Nuferi, rațe sălbatice, intelectuali by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8109_a_9434]
-
rostul existențial: "Nobil prieten prea-superb / care mă-ngădui lîngă tine, / ai ochi de galben leopard / ce, aurii, surîd și ard, / fi'ndu-i iubirii înseși herb / pe fila cea pe care bine- / voiești a o citi cu mine, / pe cînd mă străjui ca un guard" (Algernon Charles Swinburne). Nu chiar toți autorii convocați s-au arătat dispuși a slăvi pisica. Aerul ambiguu al acesteia, jocul său de nuanțe în atitudini, de "ape" precum ale unei suprafețe mătăsoase, au putut produce impresia de
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
noastre. Muzeul trovanților de la Costești-Vâlcea a fost declarat în 8 decembrie arie naturală protejată. O. NICA Celebre stațiuni de schi din Elveția l Crans Montana, Davos, St. Moritz-paradisul sporturilor de iarnă În mare parte, teritoriul Elveției este un podiș montan, străjuit de lanțul Alpilor la sud și de Munții Jura la nord-vest. De aceea, țara central-europeană nu este renumită doar pentru bănci, ceasuri sau ciocolată, ci și pentru sporturile de iarnă - schi, snowboard, curling, patinaj - ce pot fi practicate în paradisul
Agenda2005-53-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284571_a_285900]
-
modernul își dau mâna într-un ansamblu deloc eterogen. Rinul singur poate face vreo astfel de diferență, bătrânul fluviu despărțind Düsseldorf-ul - capitala ținutului și a landului Renania de Nord-Westfalia - în Orașul vechi și cel nou. Curgătoarea linie de demarcație este străjuită de „Rheinturm” - Turnul Rinului - care, de la înălțimea celor 234 de metri ai săi, vestește ora printr-un futuristic joc electronic de culori. Fie că alegeți plimbarea pe faleza fluviului, unde va trebui să aveți grijă la mulțimea roller-ilor - de la
Agenda2005-51-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284530_a_285859]
-
singurul centru de promovare a artei populare autentice și cea mai complexă amenajare culturală etnografică din România. Aici se află cea mai veche casă românească din Banat și din țară: casa țărănească din Bata. Undeva în nord-estul orașului, acolo unde străjuiește străvechea pădure, dăruindu-ne fiecăruia dintre noi câte o gură de aer curat, se află poarta de intrare în cel mai apropiat sat, măsurat din centrul orașului Timișoara. Este satul în care în doar câteva minute poți ajunge chiar și
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
ploaie sub acoperișul mai răsărit al unei case vechi, vizavi de Parcul Poporului. Sau dacă urmărești porumbeii zburând deasupra Pieței Libertății. Ba-i poți chiar saluta în stil eschimos, nas în nas, străbătând liniștitele străduțe din Prințul Turcesc. Pe alocuri, străjuiesc intersecțiile liniilor de tramvai din oraș. Trebuie doar să vrei să-i vezi. Sunt aproape peste tot. Sunt îngerii Timișoarei. Cum au ajuns ei pe fațada caselor timișorene, o știu, frântat, doar unii dintre arhitecții orașului. „Ornamentarea părții superioare a
Agenda2006-20-06-senzational 4 () [Corola-journal/Journalistic/284963_a_286292]
-
au dispărut două mape cu desenele și schițele realizate de Bottlik de-a lungul vieții. Iar pe inelarul Taniei a fost zărit inelul cu coroana de baron. Bottlik își doarme somnul de veci în cimitirul din Bocșa, mormântul fiindu-i străjuit de un bust al său realizat de sculptorul Octav Iliescu. Monumentul soldatului Stabilit deja la Bocșa, Bottlik a primit, prin 1932 sau 1933, nu-și mai amintea nici el, vizita unui grup de domni, în frunte cu prim-pretorul Stoiacovici
Agenda2006-05-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284703_a_286032]
-
Ciochină, care auzise la rîndu-i de la un profesor ieșit de mult la pensie, cine fusese de fapt acest Nicolae Dudescu. Școala generală Nicolae Dudescu se află pe fundul unei depresiuni, la capătul unei străduțe de un kilometru coborînd în pantă, străjuită de case și vile boierești vechi de o sută de ani, cu două și trei etaje - ziduri împînzite de iederă și viță sălbatică, terase umbrite de brazi și frunzișuri de platani seculari, cu trunchiuri pătate de hărți de coajă gri-verzulii
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
umil. Hai mai bine înăuntru, am eu un pachet de Marlboro de la un pacient, mi-a spus prinvindu mă senin. Ținea pisica strâns în brațe, m-a luat blând pe după umeri și m-a poftit înăuntru. Am străbătut curtea imensă, străjuită de stejari, fără să bag de seamă ceva neobișnuit. M-am trezit la masă euforic, bând cafea, fumând cu poftă, gesticulând amplu, povestindu-mi viața anostă și drama profundă prin care treceam. Știți unde aș putea să dorm la noapte
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
au fost sculptate lapiezuri și doline. Sectorul cel mai pitoresc este reprezentat de Cheile Bicazului, de cca. 7 km, lungime cu versanți verticali, numeroase surplombe, marmite și mici peșteri (Munticelu, Suhardului). Porțiunea cea mai spectaculoasă poartă numele de Gâtul Iadului, străjuită la înălțime de Piatra Altarului. La obârșia Bicazului, în anul 1837, a luat naștere Lacul Roșu, prin bararea pârâului cu materiale aduse de pe versantul Muntelui Ghilcoș (Ucigașu), în urma unei alunecări. Materialele rezultate au umplut albia Bicazului formând un baraj natural
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
-se într-o baltă de sânge. L-au așezat în car și l-au dus la cel mai apropiat spital la Schinetea. Aici, după vreo două ceasuri, Ciolac a murit, că pierduse mult sânge. Toader Rotaru Călina este râul ce străjuiește de veacuri pădurea Carpilor și când plouă mai mult râul se umflă puternic și e mai greu de trecut, contribuind la paza codrului de răufăcători. Iarna, apa este liniștită și înghețată, dar vara este vizitată de toate viețuitoarele. Căprioarele își
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
sprijine unul pe altul. Este știut că singurătatea este mai greu de suportat decât boala Însăși. Puterea credinței Eram În vara anului 2009 În concediu la Techirghiol. Ocolisem o parte bună, din lacul plin de mătasea broaștei pe la mal și străjuit de niște pietre mari, ce Întăreau probabil malurile. Aleea de plimbare destul de Îngustă, era Încadrată de iarba Înaltă, Încă necosită, de multă cicoare Înflorită și alte flori apărute spontan. Din iarbă a iesit o șopârlă, cu pielea verzuie, s-a
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
așa cum am văzut,”breza” în limba slavă înseamnă mesteacăn sau pădure de mesteceni. -Aleea Nucilor- se află în centrul orașului, pe latura de nord a Casei de Cultură în fața restaurantului “Parc”. Și-a luat numele de la nucii seculari care o străjuiesc pe ambele părți, plantați aici de stăpânii de odinioară ai moșiei, domnitorul Gheorghe Bibescu, pe la 1844. bă Potențialul turistic antropic Condițiile prielnice ale mediului în care trăiesc brezenii i-au ispitit din cele mai vechi timpuri. Prezența lor pe aceste
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]