7,303 matches
-
dulceața primăverilor și a toamnelor, iernile fabuloase, scăldatul în Cerna, cumințenia și răbdarea veșnică, înțeleaptă și îndurerată a vieții de țăran, toate acestea... m-au format ca scriitor. Se cuvine aici să mă înclin în fața părinților meu, a moșilor și strămoșilor, să le mulțumesc din adâncul ființei mele și să mă rog pentru ei, așa cum fac de mulți ani, Tatălui ceresc, spunându-i: binecuvântează-i Dumnezeul meu, în numele Domnului nostru Iisus Christos, căci fără ei nu aș fi existat nici eu
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_taina_scrisului_40_stefan_dumitrescu_1351151523.html [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]
-
o viață netrebnică și n-a ținut seama de poruncile lui Dumnezeu. Este însă strălucitor amurgul vieții. De ce? Acum se simte că s-a apropiat ușa. Ce-i dincolo de ușă? Te așteaptă o lume misterioasă, miraculoasă și reală. Te așteaptă strămoșii, prietenii care au plecat, sfinții, îngerii, Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Adevăratul Dumnezeu. Este momentul când omul, după o lungă și obositoare călătorie, se apropie de casă, unde știe că-l așteaptă Dumnezeu cu brațele deschise, Tatăl, cetele îngerești
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463982795.html [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
epocii pe care o ducem la cimitir, Dacă n-ai febra trupului meu bolnav fără leac, Dacă nu ai nimic din toate acestea, și în plus Ceva din imensa durere a lumii deznădăjduite Dacă ești cinică și nu-ți recunoști strămoșii în doine și balade, Dacă porți chipul dezordinii și al răcelii ce a căzut peste noi Ca o ploaie cu grindină peste o grădină cu flori Dacă nu duci visurile omenirii în poala vorbelor tale Cum aducea mama fructele de la
CUM ŞI PENTRU CINE SCRIEM POEZIE de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_cum_si_pentru_cine_scriem_poezie.html [Corola-blog/BlogPost/357059_a_358388]
-
și flexibil, schimbător pe măsură ce memoria noastră interpretează și re-explică ceea ce s-a întâmplat. (Peter Berger) * Ce zisa-ți voi? C-aș fi roman, Așa, croit “ca din condei”? Metamorfoză peste an A drepților străbuni ai mei? Și-ar fi lăsat strămoșii felul Trădând cumva, ca dintr-o toană, Ce leagă și-n mormânt inelul? Și-ar fi uitat ei duhu-n goană? * Credința asta e-n zadar, Nu-i demnă de vreun adevăr Clădit temeinic, după har - E-o vorbă spusă în
PLĂMADA NI-I NESTRĂMUTATĂ! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1449950201.html [Corola-blog/BlogPost/370270_a_371599]
-
eforturile românilor de pretutindeni de a descoperi și de a pune în valoare în lumina noilor izvoare documentare aflate în țară și-n marile biblioteci din străinătate, în marile muzee ale lumii, precum și a vestigiilor de cultură și civilizație a strămoșilor noștri. În acest sens, Napoleon Săvescu a organizat activități multiple, dintre care menționăm câteva: achiziționarea, traducerea și editarea în limba română și engleză a unor lucrări unicat din diferite perioade istorice, consacrate civilizației traco-dacice; susținerea financiară a unor investigații și
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
impact asupra spațiului terestru, ca pe un mesager al culturii și științei istorice românești, europene și universale. El oferă prin lucrările Domniei Sale coordonatele științifice menite să călăuzească pașii tuturor acelora care vor să cunoască cât mai mult despre țara și strămoșii lor, despre cei care au contribuit la consolidarea prezentă și viitoare a patriei lor. Ionel Cionchin are o pregătire temeinică, solidă, nu numai în știința istoriei, ci în mai multe domenii: literatură, folclor, mitologie, lingvistică, semantică, semiotică, antropologie, estetică, istoria
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Ando Tours», Timișoara, 1997, 172 p.; Columna lui Traian, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 10 (117), p. 4; Decebal (87-106), marele rege al dacilor, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 11 (118), p. 12; Traian, strămoșul neamului românesc, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 11 (118), p. 6; Taina «Monumentului Sacru», Editura Eurostampa, Timișoara, 2005, 212 p.; Decebalus, ‘al dacilor rege', în «DACIA MAGAZIN», publicație editată de «Dacia Revival International», 2006, nr. 33, p.
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Am trăit într-o familie de condiție medie, din care nu mi-a lipsit nimic mai mult decăt altora, dar cine nu era modest în vremurile de tristă amintire?! Tatăl meu, cu origini nobile, pierduse aproape toată averea lăsată de strămoșii lui, fiind nevoit să se angajeze la stat la un salariu mic. Mama, fiică de țărani înstăriți care trăiau din roadele pămăntului lor, pierduse și ea zestrea de pămănt de la părinții ei, fiind nevoită să lucreze și ea la stat
EU ȘI DRUMUL MEU CĂTRE POEZIE … de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Urfet_%C8%98achir.html [Corola-blog/BlogPost/340268_a_341597]
-
Omenirea crede că Inorogul, ca făptură benefică, se va întoarce... Aceasta poate fi doar o metaforă a ceea ce oamenii caută astăzi: adevărul, puritatea și iubirea, care s-au pierdut în umbra tehnologiei. Pentru a găsi Inorogul, așa cum l-au găsit strămoșii noștri, trebuie să redescoperim Edenul inițial, să renunțăm la orgoliul de a stăpâni natura. Doar atunci îl vom găsi, la fel ca și pe celelalte făpturi extraordinare din noi, ce abia așteaptă eliberarea mult așteptată... Copii mai mari sau mai
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1424828704.html [Corola-blog/BlogPost/366026_a_367355]
-
economică foarte adâncă cauzată în mare parte de furtul Secolului, în care sunt implicate într-o formă sau alta elemente din toate partidele parlamentare; o criză moral-spirituală fără precedent, foarte mulți conaționali nu mai simt legătura cu pământul părinților și strămoșilor lor, nu-și mai văd rostul aflării lor aici, luând calea pribegiei în căutarea unei vieți mai bune. De menționat că pleacă pătura cea mai productivă fapt ce duce la îmbătrânirea alarmantă a societății. Cine le va crea pensiile binemeritate
SOCIETATE CONDAMNATĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1439128695.html [Corola-blog/BlogPost/377350_a_378679]
-
mai aparține, prin fiindul ei, gândirii mărunte, este un ego teluric prin trup însă prin idee despică universul unindu-se cu angelicul maestru al artei versului: Și-a legat visul de cifra opt, la adăpost de stâncă 6 / Prin limbajul strămoșilor. În sălașul lunii / Poezia i-a rămas speranță, călătorind, încă. / Are cheia secretelor - formula filozofală a cununii (Era poetului). În numerologie, cifra 8 semnifică numărul influențelor karmice, poeta fiind trăitoare în filosofia tainelor budiste, conștientă de chemarea asumării unor răspunderi
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/St_lucian_muresanu_cronica_semnele_timp_elisabeta_iosif_1330080043.html [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
mult mai ușor să lecturați, după aceste două prime materiale, tot ceea ce paginile vă oferă în limbă românească neviciată de termeni filosofici ori de expresiile greu de „tradus” ale inițiaților actuali. Este limba cea mai bogată și curată, moștenită de la strămoșii noștri, despre care se spune, cu dovezi științifice, că au avut mulți inițiați printre ei, vorbitori, care apreciau că „mult e dulce și frumoasă limba ce o vorbim”... Dacă nu mă credeți, las să vă convingă doamna Cezarina Adamescu prin
MULŢUMIRI ŞI FELICITĂRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/Multumiri_si_felicitari_marian_malciu_1369499970.html [Corola-blog/BlogPost/354921_a_356250]
-
făcut sub călăuzirea ei curată și evlavioasă. Am avut privilegiul să respir în casa părinților mei duhul unui creștinism autentic, întemeiat pe faptele iubirii lui Dumnezeu și aproapele. Mireasma acestui duh din căminul copilăriei mele, moștenit de la bunicii, moșii și strămoșii mei, vrednici slujitori ai Bisericii și ai țării, pomeniți întotdeauna la mari praznice de credincioasa mea mamă, cu evocări despre trecutul lor religios și patriotic, nu s-a dezlipit de mine niciodată". Unul dintre înaintașii săi, Părintele Dumitrașcu din Dejoi
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
s-a dezlipit de mine niciodată". Unul dintre înaintașii săi, Părintele Dumitrașcu din Dejoi, fusese spânzurat în fața bisericii din sat, chiar în ziua de Sfintele Paști, pentru că se ridicase împotriva ienicerilor turci care-i jefuiau pe creștini, iar un alt strămoș se înrolase în fruntea pandurilor de pe Valea Cernei, în timpul revoluției lui Tudor Vladimirescu. Multe alte fapte ale străbunilor săi, istorisite neîncetat în familie, au lăsat urme adânci în sufletul tânărului fecior de țărani, întreținându-i dragostea pentru vatra părintească. Crescut
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
stilizate. Vase cu picioare zoomorfe, diverse capace stilizate cu diverse incizii curbilinii sau în mănunchi. Toate aceste descoperiri arată că în zonă au locuit din cele mai vechi timpuri oameni și se poate demonstra cu certitudine că aceștia au fost strămoșii noștri geto-dacii. Comunitățile geto-dacice s-au stabilit aici datorită bogățiilor din zonă, dar și însemnătății strategice. În localitățile riverane începând cu Baziașul, Divici, Pojejena, Coronini, Gornea și Liubcova au fost găsite urmele unor așezări dacice. Dovada cea mai certă sunt
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
am pricopsit cu o genă de om rău? Eu nu știu ce consideri tu că este bine sau rău, iar genele acumulate și de tine ar trebuii să-ți ofere omenia nu făloșenia sau ticăloșirea. - Doamne, Tu ai pus genele în trupul strămoșului meu Adam pe care le am și eu în toate celulele. Cum pot astfel purta răspunderea pentru „calități” pe care le-am moștenit și de care nu am cum să mă feresc? - Simplifici tendențios. Eu am făcut toate viețuitoarele una
ŞAPTE PĂCATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1473586706.html [Corola-blog/BlogPost/341194_a_342523]
-
cât și credincioșii țării și Bisericii noastre, în calitate de membrii ai Ei, pentru a înțelege cât mai bine urmările și consecințele înstrăinării și izolării pentru acest popor, care astăzi, mai mult ca oricând, este chemat să-și asume destinul istoric al strămoșilor săi!... În încheiere vom susține cu toată convingerea că prin publicarea acestor convorbiri duhovnicești cu un cunoscut, recunoscut și renumit ierarh și slujitor al Bisericii noastre, strămoșești și dreptmăritoare - Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan din Carpați - căruia îi dorim, cu
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-pe-cararea-raiului/ [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
Încropește masa de prânz din bruma de alimente pe care ai adus-o. Aleargă din nou la magazin, să afli dacă nu cumva s-au adus detergenți! Vino acasă și apucă-te de spălat! E nevoie de apă caldă? Mofturi! Strămoșii noștri, după nenumăratele bătălii purtate, numai cu apă caldă și detergenți și-au spălat armurile? Calcă un vraf de haine, până nu se întrerupe curentul! Curățenia se poate face și pe întuneric. Apropo: aruncă o privire în cutia poștală să
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
de control ar fi mult mai ușor de manipulat. Odată ce acestea se vor regăsi în regiuni administrative, acesta înseamnă ultimul pas spre desființarea țări, iar rușii, bulgarii, sârbii, ucrainenii și huno-maghiarii, de abia așteaptă asta. De aceea s-au jertfit strămoșii și înaintașii noștri și au îngroșat pământul patriei cu trupul și sângele lor, unind această țară de cel putin 3 ori în decursul a 2000 de ani (Burebista, Mihai Viteazu, Al. I. Cuza), pentru că noi (de fapt, nu mai suntem
DESCENTRALIZAREA ROMÂNIEI, SAU ULTIMII PAȘI SPRE DESFIINȚAREA EI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1486707629.html [Corola-blog/BlogPost/367492_a_368821]
-
în imediata apropiere a satului. Cărămizile descoperite poartă pe ele inscripția "Cohors II Flavia". Avem deci dovezi ale scrierii pe teritoriul satului nostru încă de acum 18 secole. Trecând peste timpuri, încă din primele decenii ale secolului al XIV-lea, strămoșii noștri care vor fi luptat la Posada (marele istoric Nicolae Iorga localizând Posada independenței noastre aici) vor fi avut imaginea unui document scris scris în pergamentul-scrisoare pe care solul voievodului muntean Basarab l-a înmânat regelui ungur angevin, document prezentat
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
salon pe un fotoliu, de unde neavând ce face până se trezește Dora, încep să privesc cu atenție picturile pe pânză, atârnate pe un perete al salonului. Erau câteva peisaje, însă multe dintre ele, erau portrete în costume de epocă, probabil strămoși de-ai familiei. Mă opresc în fața unui portret al unei tinere femei cu bucle negre ce-i încadrau chipul de o frumusețe meridională, cu ochi negri, cu un zâmbet frumos zugrăvit pe chipul încântător, care mi-a amintit de un
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1486766698.html [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
18 decembrie 2013. Măicuța mea, iubita Românie, Nici sângele de veacuri nu-ți este închegat, Dar știu că viitorul îți e sortit să-ți fie Nu negru, plin de ură, ci alb imaculat. Te-au aparat cu viața părinții și strămoșii, Te-au înțepat în spate, cu ură, spini adânci, Acum plângi de durere și-ți mor pe rând coloșii, Te simți ca valul mării izbindu-se de stânci. Eu încă am speranța că tinerii să vină Să vindece un cancer
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU by http://confluente.ro/articole/alexandru_florian_s%C4%83raru/canal [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
frați. Citește mai mult Măicuța mea, iubita Românie,Nici sângele de veacuri nu-ți este închegat,Dar știu că viitorul îți e sortit să-ți fieNu negru, plin de ură, ci alb imaculat.Te-au aparat cu viața părinții și strămoșii,Te-au înțepat în spate, cu ură, spini adânci,Acum plângi de durere și-ți mor pe rând coloșii,Te simți ca valul mării izbindu-se de stânci.Eu încă am speranța că tinerii să vinaSa vindece un cancer ce
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU by http://confluente.ro/articole/alexandru_florian_s%C4%83raru/canal [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
aveau semnificația grabei cu care evreii fuseseră scoși din Egipt, aceasta pentru azimile nedospite și viața grea a robiei egiptene semnificată de ierburile amare. Iudeii săvârșeau acest ritual al cinei, încinși la mijloc și cu cârjele pregătite de drum asemeni strămoșilor lor ieșiți din Egiptul robiei și călăuziți spre libertate de profetul Moise și marele preot Aaron. De dimineață, pe străzile cosmopolite ale sfintei cetăți începu vânzoleala obișnuită dar nu atât de intensă ca în celelalte zile. Negustorii și târgoveții greci
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
pe muntele Garizim în orașul Shchem iar iudeii unul la Ierusalim. Iudeii reproșau samaritenilor pierderea credinței adevărate și alterarea ei cu elemente păgâne, asiriene. Samaritenii nu acceptaseră această admonestare pe tărâm religios considerându-se pe mai departe continuatori ai credinței strămoșilor lor. Ca urmare a acestui fapt, iudeii încheiaseră orice fel de negociere doctrinară cu aceștia și aveau față de samariteni o atitudine de ignorare și dezaprobare totală. Referință Bibliografică: Ancheta (fragment din roman) - Al unsprezecelea fragment. / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]