2,407 matches
-
-va-ntre popoare, / Ca soarele, aici, în răsărit!”. Sunt acestea cântecele, poeziile, baladele, marșurile care ne-au însuflețit istoria acestui neam atât de încercat, din toate părțile, cum s-a văzut, lovit uneori, dar a rămas neclintit, apărându-și glia strămoșească și drepturile cu sânge pe câmpurile de onoare. Acei ostași, care, în august 1940, după Diktatul de la Viena, aveau ordin să părăsească granița de Vest, Ungaria urmând să ocupe nordul Ardealului, după bătăliile din Răsărit, din Stepa Calmucă, de la Odessa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
ne vor clinti”. Nu putem părăsi, noi, românii, pentru că, neclintiți, credem, cu sfințenie, în leagănul nașterii ființei noastre, în „Transilvania românească, eternă și nedespărțită”, cum spunea Liviu Rebreanu. În recursul nostru la memorie și la istorie, trăim sub îndemnul șoaptei strămoșești, din timpuri de jale-amară, chiar și atunci când „s-au zguduit Carpații”, ne-am apărat visurile, idealurile, limba, credința, tradițiile, pământul. Pământul acesta eroic, românesc, furat de Ungaria din zestrea lăsată nouă moștenire de înaintemergători, ajuns sub cizmă străină, a fost
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
sistem financiar care să-i aparțină, de o politică monetară care să răspundă nevoilor specifice și de o politică fiscală dictată de realitățile noastre. În țara noastră bătrânii sunt umiliți, copiii nu au viitor, pământul este vândut străinilor, iar credința strămoșească este călcată în picioare - iată realitatea! Dezastrul este băgat sub preș. Se dau cifre, care de care mai umflate. Una sunt cifrele, alta economia reală. De pildă, se tot scrie că am ieșit din criză. Cum să iasă din criză
Preşedintele Clubului de la Roma pe Europa, Dr. Călin Georgescu, despre crunta realitate românească [Corola-blog/BlogPost/92616_a_93908]
-
PROTOPOP BOIAN ALEKSANDROVICI, VICAR ADMINISTRATIV AL TIMOCULUI Părintele Protopop Boian Aleksandrovici este un păstrător și ocrotitor al românilor din Valea Timocului, care luptă din răsputeri pentru păstrarea identității românești. Deoarece meritele lui sunt mari, mai ales pe tărâmul păstrării credinței strămoșești, i-am solicitat un interviu pentru a-și expune opiniile despre identitatea românilor din Valea Timocului. 1.- Cât de importantă este sărbătoare Învierii Domnului pentru creștinii ortodocși din Șerbia de Răsărit? Românilor așa-numiți vlahi ortodocși din Valea Timocului, Sfintele
Biserica – păstrător al valorilor spirituale [Corola-blog/BlogPost/92646_a_93938]
-
mai spun că, fără a ironiza astfel de vremuri și oamenii lor, chiar scriem degeaba. Ba, mă gândesc că ar trebui făcut un pas înainte, că înainte era mai bine, și să revenim de-a dreptul la bancuri și înjurături strămoșești. Mai ales că andrisantul, nefiind de tot neaoș, nici nu le-ar înțelege. Problema este că ceea ce propun aici n-ar fi decât un răspuns la atacul ce se desfășoară non stop și în proporție de masă împotriva noastră. N-
INFLAȚIE NEGATIVĂ, CREȘTERE NESĂNĂTOASĂ, OPTIMISM INCURABIL [Corola-blog/BlogPost/92662_a_93954]
-
mari manifestații populare, presiuni asupra guvernanților vremii. Toate fără nici un rezultat. Nici guvernul Gigurtu, nici regele Carol al II-lea n-au ținut cont de strigătul de durere și de revoltă al poporului, de dorința de a nu ceda pământul strămoșesc fără luptă. Armata română s-a retras umilită și îndurerată. Peste 300 de mii de bestii însetate de sânge s-au năpustit asupra celor 1,5 milioane de români rămași fără nicio apărare. Intențiile lor le-a exprimat Dűcső Csaba
ARDEALUL – „Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal, Mult ai trăit cu amar” [Corola-blog/BlogPost/92677_a_93969]
-
de Vară ”Mos Pupăză” - ateliere, 14 - 20 august 2016 În onoarea lui Petru Godja, supranumit Moș Pupăză, în satul natal Valea Stejarului, inaugurăm în acest an Școala de vară ”Moș Pupăză”, un proiect pedagogic de transmitere și prețuire a tradițiior strămoșești, de explorare a aspectelor specifice vieții de zi cu zi din satul tradițional. O săptămână de ateliere și seminarii, de punere în practica a tradițiilor vii - lemn, țesut, muzică, dans, munca în gospodărie țărănească. 3. Sus pe Bradova - concerte, 17
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92709_a_94001]
-
și moralei biblice este învingătoare în întreaga lume. Sinteză: Romă, Atena și Ierusalimul au creat civilizația, cultura universală occidentală. La ortodocși toate astea sunt necunoscute, ei nu au o departajare între laic și sacru, ei trăiesc într-o devălmășie valaha strămoșeasca, aș putea spune, ei nu știu, înțeleg ce-i democrația, societatea civilă occidentală. Ei trăiesc într-o formă apropiată de Islam, la ei conducătorul laic este și cel religios, la ei democrația occidentală este o imitație, o formă fără fond
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381568_a_382897]
-
grade, când se scurg toate apele pe tine și tu te uiți ca proasta la ceas, rugându-te să intre minunea în piele, ca să tragi mai repede hainele pe tine. O să spăl de mână, ca o martiră a neamului nostru strămoșesc și o să... câte și mai câte... Voi reveni miercuri cu primele informații legate de cum decurge experimentul, ocazie cu care voi dezvălui și cine mi l-a propus. Până atunci, povestiți-mi voi vreo cursă contra cronometru pe tocuri. Sau vreo
Adio, viață, ne revedem peste 7 zile! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20785_a_22110]
-
două săptămâni credeam că am scăpat de hainele groase. Primăvara asta atipică ne dă însă cu tifla, singurul accesoriu hibernal la care am renunțat fiind mănușile. De fapt, dacă stăm strâmb pentru a putea cugeta (în deplină conformitate cu zicala strămoșească) drept, am ajuns în situația de a renunța la mult mai multe. Iar multele astea nu au absolut nimic de-a face cu meteorologia. Portofelele multora dintre noi au ajuns precum ceapa. Cum le deschizi, cum îți dau lacrimile. Nu
Iepuraşul reloaded [Corola-blog/BlogPost/97162_a_98454]
-
veacuri trecutul României, Din cripta de la Putna, Ștefan spre noi privește. Sosit-a sol de Paște,în pragul ctitoriei, Foc viu ne e speranța, el spre altar pășește. Emoția străbate prin trup, întreaga țară. El s-a întors acasă, în strămoșeasca vatră. Purtat-a cu obidă, decenii de ocară. Însă astăzi, în genunchi sărută sfânta piatră. Deschis îi este drumul,spre a țării capitală, Unde-n triumf străbate un fluviu omenesc. Cu flori și cu urale, erupția stradală Cuprinde cu a
CHEMAREA NEAMULUI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383700_a_385029]
-
lăsat. Iar oile de la munte se-aduc la șes, pentru iernat. Când ele dorm adunate din ajun spre sărbătoare, prevestesc zăpezi bogate și iarnă asupritoare. Iar dacă dorm răsfirate, o iarnă blândă prevestesc. Când vechi ritual străbate din mental comun, strămoșesc. Cum e vremea de frumoasă, ploioasă ori mohorâtă la Preasfânta Cuvioasă, de Sumedru-i prevestită. Din tradiții populare am scris și-n aceste rânduri, vrând a fi folositoare celor cu credința-n gânduri. 14. Octombrie Din anuarul ,,TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI
PRĂZNUIREA CUVIOASEI PARASCHEVA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383696_a_385025]
-
Societatea Scriitorilor Români din Basarabia, ce are drept scop dezvoltarea procesului literar, consolidarea și renașterea spiritualității românești în Moldova, educația patriotică în baza tradițiilor istorice naționale, educația lingvistică a tuturor generațiilor, cultivarea în rândurile membrilor asociației a eului și tradițiilor strămoșești, îl propune pe Scriitorul Ștefan Dumitrescu atenției Comitetului pentru Acordarea premiului Nobel, de la Stockholm. Motivația propunerii noastre: în timpul de față scriitorul Ștefan Dumitrescu este un scriitor cu o vastă și profundă operă literară. Impresionează foarte mult profunzimea gândurilor sale referitor
INVITAŢIE LA LANSAREA CĂRŢILOR SCRIITORULUI ŞTEFAN DUMITRESCU de BIROUL DE VIITOROLOGIE BUCUREŞTI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383695_a_385024]
-
bine a făcut Părintele Gavriil Stoica, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
și îl ajută. În final, la căpătâiul românului ce odihnește în cimitirul din Mariestad, în Suedia, va veghea o cruce ortodoxă, tăiată în marmură de meșteri argeșeni, foștii săi consăteni: “Nu se poate să-ți tai toate rădăcinile cu pământul strămoșesc...Rămân (emigranții, n. n.)...cu sufletul tras când într-o parte, când într-alta, etnicitatea e un resort ce nu poate fi dezamorsat”. Un al doilea vector ideatic, așa-zicând teza, vizează necesitatea racordării organice, firești, la ritmurile și nivelul superior
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
doar trunchiul i s-a strămutat pe alte meleaguri, însă, refuzând să-și tragă seva din glie străină, trebuie să revină mereu la matcă pentru revigorare și pentru a-și rosti, numai aici, rugăciunile deprinse în lumea familiară a datinilor strămoșești: „mai greu e de înțeles / ce pleacă odată cu tine / dacă pleacă / iar odată plecat / porți pe veci în tine slăbiciunea /de a-ți fi strămutat / de bună voie / trunchiul / căci ele / rădăcinile / rămân / murmurând / la utrenie / la fiecare vecernie” (idem
VIUL ŞI APROAPELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380062_a_381391]
-
Acasa > Poezie > Credinta > "STRĂINII"...DIN STRĂINI! Autor: Constantin Ursu Publicat în: Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Străinii" ...., din străini! Ne poartă Domnul,pașii,către casă, După un an,sau poate chiar mai mulți, E glia strămoșească,care nu ne lasă, Să o uităm,chiar de ne-ntoarcem an de an ,tot mai cărunți! De multe ori,casa copilăriei,este tristă, Și pe la colțuri,doar păianjenii întind eternul fir, Dar din păcate,cei ce ne-au crescut
STRĂINII ...DIN STRĂINI! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380135_a_381464]
-
Hristos, vreme de foarte mulți ani!... De aceea, pentru noi, începând cu anul 2007, ziua de de 30 Iulie, va comemora totdeauna, acest eveniment închinat despărțirii doar vremelnice și numai pământești de cel de-al cincilea Întâistătător al Bisericii noastre strămoșești - naționale, Părintele duhovnicesc al Țării Românești a sfârșitului de veac XX și începutului celui de-al XXI - lea, ierarhul, slujitorul și monahul Teoctist, originar din Moldova lui Ștefan cel Mare și Sfânt și din patria luceafărului Mihai Eminescu!... Drept urmare, în
NOUĂ ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380129_a_381458]
-
său a fost cu adevărat grăitor și elocvent, marcant și determinant, din care motiv sunt ferm convins că se va face foarte des trimitere și referire la el, așa încât, după cum am pomenit și mai sus, Patriarhul Teoctist al Bisericii noastre strămoșești - naționale și al neamului nostru românesc, este ca un far ce luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo, deși probabil sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă ori să fie stins!... Prin urmare
NOUĂ ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380129_a_381458]
-
mă supun credinței în Dumnezeire, din considerație față de spiritul tradiției familiale. Îndoielile / întrebările au crescut... Biologia, teoriile evoluționiste, aduceau multe și mari dileme, iar răspunsurile erau niște simple nonsensuri...Aberații! La urmă, am decis să rămân fidelă concepțiilor și ritualurilor strămoșești. Citește mai mult Text scris de Mara Gavra:Încă de la naștere, mintea, sufletul, vocabularul mi-au fost influențate de credință fermă a părinților mei. Într-un astfel de mediu, m-am dezvoltat în iubire, teama, supunere și respect față de Dumnezeu
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
mă supun credinței în Dumnezeire, din considerație față de spiritul tradiției familiale. Îndoielile / întrebările au crescut... Biologia, teoriile evoluționiste, aduceau multe și mari dileme, iar răspunsurile erau niște simple nonsensuri...Aberații!La urmă, am decis să rămân fidelă concepțiilor și ritualurilor strămoșești.... XX. TÂNĂRA GENERAȚIE VORBIND DESPRE COMUNISM ȘI REVOLUȚIE, de Corina Lucia Costea , publicat în Ediția nr. 1904 din 18 martie 2016. Text scris de Miruna Coandă: Ce este o revoluție? De ce a fost o revoluție în 1989? De ce oamenii nu
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
spune românul. Aaa... și am și jucat! Am avut șansa să mergem la repetițiile trupei de dansuri populare „Hora”, din Chișinău. Am trăit pentru un ceas determinarea acestor oameni de a dărui practic generațiilor viitoare costumul popular și jocul nostru strămoșesc. Am lăsat la final seniorii. Dl profesor Boris Vasiliev, autorul volumului Stalin mi-a furat copilăria. Uluitor să descoperi imaginile cu care rămâne un copil dus în lagărul siberian de muncă forțată! Vă puteți închipui? O fată care se desprinde
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
Europă. Or, Ucraina dorește să devină membră a Uniunii Europene?! Din cele spuse de autor, rezultă că nu e cunoscut anul înălțării Cetății Hotin, nici ctitorii ei, a cui era pământul pe care a apărut și cui aparține ca moștenire strămoșească. De ce cu atâta înfrigurare ne temem de adevăr, mai ales acuma, când ,,наш поезд вперед летит - в Европе остановка!...”. Cum ne vor privi europenii, când ne vor vedea zilnicul cu atâtea înnodări cu ață roșie, cu atâtea cârpituri pe dos
Situaţia cu heraldica satului Suceveni, asemănătoare cu cea a limbii române [Corola-blog/BlogPost/94204_a_95496]
-
are loc în Serbia de Răsărit. Aceasta este și o contribuție a Societății de Limba Română la trezirea conștiinței naționale a românilor din Timocul Sârbesc, de la cele mai tinere vlăstare, dar și un aport la cultivarea limbii, la păstrarea obiceiurilor strămoșești și la promovarea patrimoniului cultural și național. Cum vedeți jurnalismul în momentul de față? Mai există jurnalism adevărat? - Postul de Radio Novi Sad, care anul acesta marchează 65 de ani de activitate susținută, a început să funcționeze în vremea etatismului
Munca de jurnalist este o revelaţie [Corola-blog/BlogPost/94187_a_95479]
-
precum Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae - adevărați patriarhi ai teologiei ortodoxe. Observăm și sesizăm, mai presus de toate, o aplicare riguroasă și creatoare a principiilor dogmatice, patristice, liturgice, iconologice, antropologice, aghiologice, morale și pastorale ale Bisericii noastre Ortodoxe, românești și strămoșești. Ample secțiuni ale primului volum din tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei sunt dedicate doctrinei Bisericii cu privire la frumusețe ca atribut al Divinității. Atributele divine, ca proprietăți reale ale firii dumnezeiești, pot fi constatate în creație, îndeosebi în lucrarea proniatoare și mântuitoare
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]