821 matches
-
a unor limbi străine, au determinat-o să desfășoare o intensă și susținută activitate de spionaj, fiind comparată uneori cu Mata Hari. Această activitate a fost consacrată doar intesului național, cu acordul și spijinul tacit al puterii de la București. Dar, strănepotul lui Goga - Mircea Goga, o considera cu mai multe fețe, fiindcă ea, femeia celebră, malefică, fatală, ar fi acționat și pentru serviciile occidentale, apoi pentru K.G.B., astfel justificându-se ajungerea numelui ei pe lista criminalilor de război, arestarea și implicarea
IUBIRILE SCRIITORILOR 2 de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Iubirile_scriitorilor_2_mihai_stirbu_1357114705.html [Corola-blog/BlogPost/345704_a_347033]
-
întâi în satul mamei sale Vladimiri, prin cumpărarea a 12 ½ stânjeni de moșie la 14 martie 1803 de la doi gorjeni care se stabiliseră în satul Gura Poroinii-județul Mehedinți și peste o altă moșie din apropiere, în hotarul Hubavi, moștenită ca strănepot al lui Gheorghe (frate cu Iova, Costea și Pătru) . În toate actele de proprietate asupra acestor trei moșii de pe Gilort, cel care le-a validat a fost „coconul Nicolae Glogoveanu”, paharnic și ispravnic al județului Gorj. Tudor apare doar cu
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433222513.html [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
a României. În același timp a fost și epoca în care, prin personalitatea de excepție a lui Nicolae Titulescu țară a cunoscut o notorietate și un succes diplomatic de răsunet. Nicolae Titulescu s-a născut la 4 martie 1882, fiind strănepot după mama al pictorului Theodor Aman. A absolvit facultatea de drept la Paris și tot acolo și-a luat doctoratul. După ce funcționează ca profesor de drept la universitățile din Iași și București. Intră în politică în anul 1912 iar din
Români în universalitate, Nicolae Titulescu by http://uzp.org.ro/romani-in-universalitate-nicolae-titulescu/ [Corola-blog/BlogPost/92688_a_93980]
-
câte taleri cinci stânjenul, care bani ni i-am primit toți pe deplin. Însă lungul acestor părți de moșie este din culmea [Urdărenilor] pînă în culmea Cerveniții, să aibă Dlui a stăpâni în bună pace cu copii și cu nepoții, strănepoții câți Dumnezeu îi va dărui, nesupărați de către nimeni din neamul nostru. Și pentru mai adevărată credință ne-am iscălit puindu-ne și degetele în loc de pecete ca să crează. 1816, dechemvrie 21 Stânjeni: 4 -//- Costandin Bondoc- vânzător 5 -//-Vasile al Pârvii, ce
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
lui. Hoții, prostie și minciuni, Cu răutate de năpârca Ce-aduse țării stricăciuni Le-ați pus toate lui în cârcă . N-aveam o iota datorii, Acum suntem vânduți cu toți, Părinți de azi, dar și copii Și chiar nepoți de strănepoți. Toate doar pe noi ne-apasa, Vouă burțile vi-s pline, Aveți palate, câini de casă Și averi în bănci străine. În țară holdelor bogate, Cum îi spunea un vechi poet, E foame iar și nedreptate Și hoți se bat
PARLAMENT de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Emil_susnea_1405321401.html [Corola-blog/BlogPost/349246_a_350575]
-
și Bobi Dumitras va invita la un eveniment caritabil, care va avea loc în Dublin Pub. Adi Bobo este energic și pătimaș în ceea ce face, un povestitor desăvârșit care te va cuceri cu naturalețea să pe scenă. susține că e strănepotul lui Ion Creangă. A câștigat Festivalul național de satiră și umor de la Târgu Mureș în anul 2010, locul al II-lea la festivalul internațional de stând up comedy Cluj 2013, locul al III-lea la Festivalul Național de Stând up
Stand-up Comedy cu Adi Bobo, Gabriel Gherghe si Bobi Dumitras @ Dublin Pub, 6 martie by http://www.iasi4u.ro/stand-up-comedy-cu-adi-bobo-gabriel-gherghe-si-bobi-dumitras-dublin-pub-6-martie-2015/ [Corola-blog/BlogPost/95208_a_96500]
-
briliante, șlefuite până la calofilie. Remarcam poezia de pe ultima coperta, intitulată:”Pot să plec ... “dedicată ”nepoatei mele Anastasia “, si a cărei sfârșit este frisonat de nostalgia viitorului: “Și dacă o fi, si o fi să fie,/ să-mi dăruiți și-un strănepot,/ să mă mai fericiți odată,/ atuncea, pot să plec de tot!“ Universul creat de versurile autoarei este completat de originală grafică semnată de copilul de numai 12 ani, Rareș Chiriac, cu un talent ieșit din comun, ce prin trăsături sigure
EVENIMENT EDITORIAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_editorial.html [Corola-blog/BlogPost/357058_a_358387]
-
aurar. N-au fost aurari mai vrednici în România secolului XlX decât aurarii din Munții Apuseni, care, în bunăstarea lor n-au uitat niciodată să lase în urmă nenumărate fapte de suflet și amintiri care să le încălzească nepoților și strănepoților mândria de neam ... Citește mai mult „Chiar despre-ntâmplarea lorCum o fost și o pățitC-un franțuz străin venitVenit din țară străinăNe-o luat pita din mânăBaia cea cu daruri plinăCe ne-o fost mai cu-ndemânăDin ea trăia o
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU by http://confluente.ro/articole/mihaela_alexandra_ra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
aurar. N-au fost aurari mai vrednici în România secolului XlX decât aurarii din Munții Apuseni, care, în bunăstarea lor n-au uitat niciodată să lase în urmă nenumărate fapte de suflet și amintiri care să le încălzească nepoților și strănepoților mândria de neam ... XXI. REGULAMENTUL CONCURSULUI DE CREAȚIE ARTISTICĂ PENTRU COPII ' ARIPI DE PRIMĂVARĂ' - EDIȚIA A LL-A, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2218 din 26 ianuarie 2017. REGULAMENTUL CONCURSULUI NAȚIONAL DE CREAȚIE ARTISTICĂ „ARIPI DE PRIMĂVARĂ
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU by http://confluente.ro/articole/mihaela_alexandra_ra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
această mahrama împodobita cu pietre scumpe, căreia oricine intra sau ieșea din cetate, era dator să i se închine. Această porunca s-a binepăzit în timpul vieții lui, a fiului și a nepotului său. Dar când a luat stăpânirea unul din strănepoții lui, acesta a căzut în rătăcirea idoleasca și a dat porunca de scoatere a Sfintei Mahrame de la locul său. Episcopul cetății are o minunată vedenie și făcând ascultare, aprinde o candela, o pune în fața Sfintei Mahrame iar apoi zidește spațiul
SFÂNTA MAHRAMĂ A DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 by http://confluente.ro/16_august_sfanta_mahrama_a_ion_untaru_1376622819.html [Corola-blog/BlogPost/344727_a_346056]
-
Minunate ! făr' să-nțeleg, eu am vorbit..." Tot ce îi luase Satana, DOMNUL i-A dat înzecit Și-o sută patruzeci de ani, i-A dat să aibe de trăit.. Să i se nască fii și fiice și nepoți și strănepoți Cu DOMNUL în Comuniune și fericire pentru toți ! Aflăm prin Noul Testament, ce pentru Vechiu-i "Sfântul prunc", Cuvântul ce ne-A spus MESIA, răspunsul cel mai din adânc : Că suferința lui IISUS, ce cu nimic nu A greșit Pentru noi A
SF.ȘI DREPTUL IOV de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1430853662.html [Corola-blog/BlogPost/379723_a_381052]
-
își văd de-ale oieritului, unde crește zmeura și unde mai dă ursul... De Sfânta Maria ne adunam cu mic cu mare, la Săliște. Buni prezida masa și spunea rugăciunea, până la masa unde era și cel mai tânăr nepot sau strănepot. Tot „clanul", adică. Sfânta Maria era o ocazie să te întâlnești, să te regăsești pe tine și pe ai tăi sub bolta de viță din curtea bunicii și să te bucuri când prieteni, fini, vecini și cunoscuți veneau de peste tot
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1402900096.html [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
Cuviința costumului din țara Săliștei". Evocarea zilelor petrecute sub bolta viței de vie, în curtea bunicii, formează pagini de o frumusețe tulburătoare la care puțini scriitori consacrați au putut ajunge. Adunați în jurul bunicii în ziua de Sfânta Maria, nepoții și strănepoții mâncau din bunătățile pregătite de dânsa, intonau cu emoție cântările ce dădeau farmec acelor vremuri, recitau versuri, și-și onorau moștenirea. "Simțeai astfel că făceai parte din ceva mult mai mare decât tine însuți: o familie? O nație? O tradiție
LANSARE DE CARTE: „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” DE MILENA MUNTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1422588489.html [Corola-blog/BlogPost/374284_a_375613]
-
fel de pom trăiește, fac eu niște calcule rapide 800-900 de ani ? Hai să nu exagerăm, o fi având el 200 de ani , îi ajunge. Și când îl văd ce puternic și sănătos este, gândesc că se vor bucura și strănepoții mei de pomul minune ! Ce credeți oameni buni, ce îl face să trăiască atât de mult,atât de viguros? Câți copaci s-au uscat, iar acesta stă falnic de straja dealului, a orașului. Păi să-ți povestesc eu o legendă
O TOAMNĂ NEOBIȘNUITĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1477036688.html [Corola-blog/BlogPost/384231_a_385560]
-
un bătrân uitat de vreme, cu pletele și barba albe până la piept. Ducea viața ca un pustnic într-o imensă vilă. Nu avea pe nimeni în apropiere, doar grădina cu flori și mormintele dintre ronduri ale soției, copiilor și nepoților. Strănepoților nu le știa numărul și nici prin ce colț de lume își duceau veacul. Probabil că ei nici nu știau că străbunicul lor, descendent din descendentul lui Dracula, încă mai trăia pe aceste meleaguri. Nimeni din ținuturile românești nu știa
XXXIII. BĂTRÂNUL DIN CARPAŢI (URMAȘUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1434138909.html [Corola-blog/BlogPost/348533_a_349862]
-
Autorului VIS DE LIBERTATE Suflul ce răzbate din baltă e nou, Ideea abia se-nfiripă... Apar fantomatici, eretici și goi, Sunt uzi, plini de tremur și frică. Abrași, minunați, cu coamele-n vânt, De stăpâni au uitat! Nu le pasă! Strănepoți de vestiți inorogi știu că sunt, Au uitat de padoc și cravașă. Sunt albi ca o spumă de lapte-n condei, Sunt vifor, sunt ceață, sunt abur... În stuful ce crește uscat lângă ei, Alene se-mpiedică hamul. Vibrează, adulmecă
VIS DE LIBERTATE LA CAI... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1439093983.html [Corola-blog/BlogPost/377362_a_378691]
-
furtunilor moarte... - ...și s-au ridicat toți martirii (din ținuturile Bugeacului Sorocei - Orheiului și Lăpușnei - și mai cu seamă - neînfricați arhangheli din Cetatea Albă-Asprokastron...) - care - pe dată - și-au și dăruit - acestui sfânt pământ basarab (adică al Stăpânilor Soarelui!) - și strănepoților lor (modernizați - azi - pe americănește și pe muscălește) - tot sângele - viața și o parte din moarte: dar de pe urma jertfei - nu s-a mai trezit vie decât vița-de-vie - îndoită cu lacrimi - de curată soră și luminată mamă... ...strujenii putrezesc în glugi
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1459551214.html [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
e ca diareea. Când te apuca, nu mai ai încotro... CU DEGETUL PE RANĂ • Calitatea ecoului depinde și de cea a sunetului original. • Oh, de câte ori cumpărăm tabloul numai pentru că ne place rama. Aș vrea ca necrologul meu să-l scrie strănepoții... • Prea multă minte strică, dar și prea puțină. • Nu prea sunt bărbați fără antecedente și femei fără antecedenți. • Uneori mă întreb cum de reușesc fotbaliștii să alerge cu viteza cu care vorbește crainicul. • Vrei să pui degetul pe rană? Spală
ZICERI (87/88) DRAGOSTEA & CU DEGETUL PE RANĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1408432595.html [Corola-blog/BlogPost/352178_a_353507]
-
care inima le bătea în ritmul vitejilor acelora de demult, și le-a umblat, pe-acolo pe unde plaiul le era prieten, trupul cu picioarele lor dormice să străbată căile muntelui. Brâul, când confecționat din lână, când din piele, ca strănepoți ai dragonului, le era semnul puterniciei, voiniciei și a vitejiei acelora care se încumetau să doboare fiarele sălbatice ale pădurilor sau să prindă pe umerii lor mistrețul doborât pentru hrană. Brâul era semnul bărbăției, al vieții, dar și al morții
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
ștafetă genetică în care batonul continuării migrației este acest ou! Aceasta extraordinară ștafetă pornește din Mexico (Mariposa Monarca Reserve) până în Canada (în toata preeria și deasupra Marilor Lacuri) iar când vine toamna canadiană, fluturii pornesc înapoi spre sud. Aceștia sunt strănepoții celor care au plecat în primăvară din sanctuarul călduros din Mexic. Cum de știu, după trei, patru generații acești fluturi să revină, pe locurile strămoșilor lor, locuri pe care nu au fost vreodată? Din codul lor genetic ce încape într-
NATURA ŞI FASCINAŢIILE EI GENETICE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Natura_si_fascinatiile_ei_genetice.html [Corola-blog/BlogPost/367003_a_368332]
-
Aron Turcitul. Azi adunăm necazuri cu lopata, fiecare pe locul stabilit. Vă orientați după miros. N-avem probleme nici cu sirene, nici cu Diogene Dioclețianul. Puah, ce nulitate, oftă un venusian venit din Fecioara, vrem praz de azi. Soldatul Șapcă , strănepotul vestitului popă se închină pe ascuns. Lavoisier savura o savarină de la cantină. Pe o tăblie scria- Shaorma de la Taorma. Dar nu o citea nimeni, era cu litere pruneiforme. LANGOȚII, LANGOȘII, LANGOȘII CABARET, urla radioul. Cine se prostituează nu stă de
CONFLUENŢE LITERARE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1408608676.html [Corola-blog/BlogPost/376491_a_377820]
-
din nou și, odată cu recăpătarea bunurilor, familia s-a pus din nou pe treabă încercând să refacă imaginea satului așa cum unii dintre ei și-o mai aminteau. Pe lângă toate acestea, în mod cu totul surprinzător în familie se născuse un strănepot care, nu se știe de unde, manifesta multă înclinare spre poezie. Pe timpul liceului publică în mai multe reviste poezii pline de sensibilitate, delicate, romantice, lipsite de crampele care făceau modă în rândurile versificatorilor vremii. Urmă cursurile facultății de litere, iar poezia
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1428679231.html [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
Rogojină-Pumpel, îl semnă cu pseudonimul Christian Teodat, un mic derapaj destul de des întâlnit la poeți. În familie, sărbătoare mare, s-au adunat cam două sute de suflete, fii, fiice, gineri, nurori, nepoți, unii căsătoriți, alții nu, dar și o droaie de strănepoți, care în scutece, care cu tiulee în barbă, unii profesori, alții doctori, ingineri, cei mai mulți locuitori ai vechiului loc, satul lor drag, mă rog, mult mai mulți ca la o nuntă, cu tot cu alai. În capul mesei aranjată ca de obicei, în
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1428679231.html [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
diverse evenimente culturale, printre care tabere și expoziții de pictură. Construcția sa a început în forma actuală în anul 1824. De-a lungul timpului, a aparținut mai multor membri ai familiei, în anul 1948 fiind donat Statului de către unul din strănepoții lui Nicolae Bălcescu, urmând a fi folosit ca loc de reculegere și studiu pentru artiști. Din 1968, devine muzeu memorial. În curtea conacului, se află o bisericuță din lemn, foarte veche (datată se pare tot pe la anii 1800). Seara am
„DRUMUL CRUCII” LA RÂMNICU VÂLCEA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/_drumul_crucii_la_ramnic_florentina_loredana_dalian_1367665032.html [Corola-blog/BlogPost/344561_a_345890]
-
Dar azi trădarea,iar își face loc. Să ne strângem mâinile cu toții Și țara cu hora s-o-nconjurăm, Să n-o lăsăm iar pradă la alții, Căci doar unindu-ne o apărăm. Noi, munteni,moldoveni și ardeleni, Toți suntem strănepoți ai dacilor, Nu ne dăm țara pe mâini de fameni Și-o vom păstra întreagă pruncilor. Noi, în ianuarie sărbătorim Toți românii strânși în hora mare, Unirea prin Cuza,astfel cinstim, Din țară, la Nistru ,fiecare. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică
24 IANUARIE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1485253664.html [Corola-blog/BlogPost/374310_a_375639]