159 matches
-
una ale cărei foi scorțoase vor fi constat în coji de fag. Sau în stratul de țesut fibros subcortical al unui arbore, zis liber, de unde numele latin al cărții, liber; și, de aici, francezul livre. Sorgintea vegetală a cărții se străvede și prin faptul că și ea, și arborii, au foi, - iar incredibilul amerindian Sequoyah, analfabetul creator al unui silabar, valabil încă, al limbii sale cherokee, numea epistolele și gazetele pe care le buchiseau albii, «frunze vorbitoare»... Ai în vedere forma
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
care percepe simultan alienarea socială, dar și solidaritatea cosmică, parcurge o regresiune genealogică, de unde patina arhaică și moderat regională. Discursul liric este obscurizat, fără referințe personale. Sunt rare sonetele în care se mai întrevăd unele reminiscențe biografice: „Zănatică lumina se străvede/ Și-n prispa casei umbra o așteaptă,/ Sortirea larilor este nedreaptă,/ Schiloadă, luna-n câmp la drum purcede!// O, dulcele final se întrevede,/ Din somn lăuntrul Clipei se deșteaptă,/ Vino la seceriș, holda e coaptă -/ În mine Maica Domnului se
Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
viața. Sau, de cealaltă parte, thriller-uri de doi bani, peltite rău. Lasă, însă, că nici cu autorii români nu mi-e rușine: de când au început să scoată cărți pe banii lor, tot românu-i scriitor. Tot românu' se și vede (străvede?) auctore. Scriiptor de vagoane, pă vreme dă zăduf. Aștept să se schimbe, totuși, ceva: și, de pildă, cărțile bune să fie tratate drept cărți bune. Să nu ne mai entuziasmăm după cărțile proaste-bâtă, dar fudule, hardcovere care nu merită să
Tabloide sau cărți? by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/7284_a_8609]
-
chiar la propriu de cînd ne tot pregătim să ne mutăm. Nu fac, totuși, ca taica de la Eșelnița care, după ce citea fără să răsufle cărțile trimise de tata (pînă îi intra vaca în trifoi), le folosea nu spun cum". Se străvede aci paradigma cioraniană, căreia dl. Ciocârlie îi dă tîrcoale neîncetat, irezistibil atras, dar și refuzat prin lipsa unei demonii cabrate, nimicitoare. Artificiile mimării ei sînt vizibile. Între cei doi e o diferență de nivel energetic al Răului pus în scenă
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
i se bage de seamă” (pp. 18 - 19). În Europa, aceasta relativizare etică începe încă din secolul al șaisprezecelea (1525), când, lângă Pavia, Francisc I pierde lupta (și doar lupta) cu Carol Quintul. Din scrisoarea lui, trimisă mamei, nu se străvede nici o comoție morală. Înaintea lui, demnitatea unui principe învins se conserva, prin tradiție, cu prețul vieții, nu laolaltă cu viața: „De toutes choses ne m’est demeuré que l’honneur, et la vie qui est sauvée”. E doar un episod
Cozerii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4242_a_5567]
-
consecutiv filme care sînt proaste, acel critic va fi sancționat mult mai prompt de spectator... Un critic literar nu are această cenzură a publicului, pentru că latura utilitară a recenziei s-a pierdut în negura istoriei literare." Că printre rînduri se străvede un anume autor și-un profil ,special" de critic, e deja o altă poveste... Ceva mai optimistă, Gabriela Gavril scrie despre schimbările în bine, despre absorbirea prozei noastre într-un sistem. Numai că în puzzle, crede Doris Mironescu, nu prea
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]
-
foc. „Fedeli D’Amore” mașteaptă să vin! Cu Dante în frunte, cu Lucifer, travestita licornă! Praf și pulbere în ispitele minții, troienite poteci colbuite de Cântec! Numai ancoră Visului stă în luna pierdută, lumea necuvântătoarelor ispitind. Sclipiri de cabala se străvăd de departe, imnul trezirii nu îl aud! Limpezi dimineți samanii cunună, în totem mă ascund, mă ascund! Vezi, la poarta magiei ape primordiale în scoc se adună pe prund! Oi fi foc, oi fi măr ne-nceput, oi fi sete
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
foc. „Fedeli D’Amore” mașteaptă să vin! Cu Dante în frunte, cu Lucifer, travestita licornă! Praf și pulbere în ispitele minții, troienite poteci colbuite de Cântec! Numai ancoră Visului stă în luna pierdută, lumea necuvântătoarelor ispitind. Sclipiri de cabala se străvăd de departe, imnul trezirii nu îl aud! Limpezi dimineți samanii cunună, în totem mă ascund, mă ascund! Vezi, la poarta magiei ape primordiale în scoc se adună pe prund! Oi fi foc, oi fi măr ne-nceput, oi fi sete
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
gândului său se trezesc în neștirea oglinzilor, cu ciocurile, cu capetele, cu aripile frânte în ucigașa poleială, stereotipă, a acestor ziduri care nu spun nimica, n-au nici o fereastră, nici o ușe, nici un petec măcar, pe unde ar putea să se străvadă o zare, un ciob de lumină. Nimica, nimica. O pânză de argint, ucigașe!... "Cincizeci și opt de ani! Cât de repede au trecut, câte vâlvătăi de patimi s-au adăugat an cu an, în jurul frunții ăsteia, gata-gata s-o cuprindă
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
foc. „Fedeli D’Amore” mașteaptă să vin! Cu Dante în frunte, cu Lucifer, travestita licornă! Praf și pulbere în ispitele minții, troienite poteci colbuite de Cântec! Numai ancoră Visului stă în luna pierdută, lumea necuvântătoarelor ispitind. Sclipiri de cabala se străvăd de departe, imnul trezirii nu îl aud! Limpezi dimineți samanii cunună, în totem mă ascund, mă ascund! Vezi, la poarta magiei ape primordiale în scoc se adună pe prund! Oi fi foc, oi fi măr ne-nceput, oi fi sete
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Iudeea, uciși în timp ce părinții săi îl duceau la adăpost. Nu voise asta, bineînțeles. Soldații sângeroși, pruncii sfârtecați îl umpleau de groază și de silă. Dar, așa cum era, sunt sigur că nu putea să-i uite. Și acea tristețe ce se străvede în toate faptele Sale nu-i oare melancolia fără leac a celui care auzea în ceasurile nopții vocea Rașelei plângându-și pruncii și nevrând a primi mângâiere? Gemetele ei se înălțau în noapte. Rașela își chema pruncii uciși din pricina Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
un colț al Marelui Atelier" (ibidem). Sau: "Apropie-te, pîndește-mă, hăituiește-mă/ toarnă-mă-n bronzul insomniilor tale" (ibidem). Sau, împrumutînd temperatura scăzută a monumentelor în care se presupune turnat, consemnează o "beție rece", un "timp boreal" prin care se străvede aceeași ispită a imobilității citită pe termometru: "Îți amintești/ Era o iarnă a cuvintelor;/ gerul măreț, ca o marmură albă, naltă,/ înghețase șoaptele ca pe corali risipiți/ într-un deșert care a stat mai demult/ sub apăsarea apelor./ Gestul tău
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
din piele, intre pulpe, sexul, deja congestionat de erecțiile din atâtea nopți chinuitoare, virase din rozul copilăriei în brun întunecat. Părul mi se îndesea pe pulpe. M-am întors cu spatele la oglindă și m-am privit peste umăr. Vertebrele mi se străvedeau prin pielea spinării ca niște delușoare alburii. Spatele, cât îl puteam vedea, purta triunghiurile omoplaților așa de vizibil, încît ele păreau două plăci subțiri supraadăugate. Fesele îmi erau rotunde și grele, aproape ca de fată, cu spațiul dintre ele întunecat
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
din corp, cum stăteam ghemuit, străveziu, umbra marelui fluture de pe șoldul mamei, eclipsând lumina slabă a becului ce se ținea legat de două fire-n tavan. Deschideam uneori pleoapele, mînjindu-mi corneea de lichid placentar, și, prin sticla groasă a uterului, străvedeam Lumea: două animale imense adulmecîndu-se în vizuina lor, luîndu-se-n brațe în patul de scîn-duri, pătrunzîndu-se cum s-ar pătrunde doi aștri. Două anatomii monstruoase răstignite pe eșafodul de scânduri, două exponate teratologice. Uterul mamei deforma ca o lentilă de carne
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
acum, pasivă dar vie, în elitrele sicriului. Maria apucă și ea coaja tare de chitină translucidă, cu ochii dilatați și pielea de găină pe brațe. În centrul sălii, atât de departe de peretele circular încît statuile și coloanele abia se străvedeau prin ceața albăstruie, nu mai impozante decât o pădure aflată la orizont, se afla un mormânt de cristal, cu capacul dat la o parte. Groparii își lăsară jos povara, lumea se adună-n cerc, și popa începu să cădălnițeze și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și atroce, la simpla vedere a cărora transpirația îmi făcea vârtejuri pe piele. Doar unul dintre ei avea mâinile goale; în schimb, pe efodul prins pe umeri cu lănțișoare de platină îi strălucea o lăcriță de cuarț prin care se străvedea un dinte de om, cu tot cu lungile lui rădăcini, ema-nînd o aură palidă. Posomoritul preot purta pe cap o mitră de oțel ale cărei ramificații tubulare îi perforau craniul. Rechizitoriul - căci, după expresia solemnă și amenințătoare a fețelor lor de insecte
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fețele ce ne căutau veșnic ochii. Iar apoi mica noastră procesiune se urnea din nou, mereu în aceeași ordine, scrutând flacăra lichidă din depărtări și strângând genele, între care ni se puneau fulgi de curcubeu. Și ce peisaj urieșesc se străvedea sub podeaua de agată lichidă! Ce continent scufundat! Munți albaștri, cu mii de creste învelite în ceață, fluvii mai late decât Amazoanele, câmpuri cu o floră necunoscută, păscute de libelule cu ochi omenești... Lighioane de bestiar forfotind prin codri care
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
brodate de pe carul israehților și stropii artezienei de pe cel al fabricii de apă gazoasă. Trecuseră mai bine de treizeci de ani de când băiatul Vasili, ales de preotul satului fugar, își lăsase umbra în fluviu, pentru ca podul de gheață prin care străvedeau fluturi uriași să nu crape și să nu-i înghită stihia. Umbra lui pierise atunci, pierzîndu-și contururile-n neaua pufoasă, și dusă fusese pentru totdeauna, lăsîndu-l pe Vasile cu sentimentul, pe care-l ai uneori în vis, că ești gol
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
avea textura pielii străbătute pe dedesubt de vine și filamente nervoase, ia pe punga scrotală crescură, fibroși și anarhici, perii. Pielițe, încrețituri, căldură și duritate elastică, toate deveniră mai adevărate decât adevărul, până ce prin ele-ncepu să se vadă. Se străvedea acum, prin carnea lucioasă a glandului și printre cei doi corpi cavernoși, uretra ce ducea undeva în adânc. Se străvedi sângele umflând cele două lipitori strâns unite și, în scrot, ouăle gemene, ca niște mari pietre prețioase, cu capetele parazitate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cu apă și văzu o îngereasă cu cozi de țărancă, ieși apoi' în negura din curte. Nu vedeai nici la cinci pași, deși se făcuse ziuă de-a binelea. Iarba era udă și-nghețată. Cuptorul de lut,: dincolo de ogradă, se străvedea prin ceață ca o namilă ce putea fi foarte bine un zmeu, un deal sau o claie de fân. Maria desfăcu aripile, lopată din ele și se-nălță, văzu deodată bordeiul de sus, tot mai mic și mai șters de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
crisalidei. Prin opalul ei se zăreau, în cele două bulbucaturi ale ochilor, doi stropi neclari de azur, și filamente negricioase mai conturau și-n alte zone organe și dezvoltări încă de neînțeles. Culori tulburi, amestecate cu o ceață alburie, se străvedeau prin coaja subțire. Pe când țitera, acum șuie ca o orgă de catedrală, cânta tot mai avântat, Vasile parcurse ultimele ocoluri ale spiralei, atât de strânse încît ultimul nu mai era decât o răsucire a trupului după stâlpul central de sidef
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
bine de-un sfert de ceas, Vînaprashta își dovedi stăpânirea totală asupra regatului său organic. Se-ntinse până-n vârful cupolei, așezîndu-și oasele-n prelungire, și-apoi se lăți pe tot cercul arenei. Își înghiți un braț până la umăr și-și străvăzu degetele pipăind pielea burții pe dinăuntru. Își desfăcu liliecește coastele și zbură de pe-un trapez pe altul cu pielea întinsă-ntre ele. De-acolo, de sus, se aruncă spre dreptunghiul boțit al mantiei, se prăbuși cu zgomot și se
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
aștepte. Tu n-ai deprins-o încă. Dar iată-mă-n sfârșit... PRINȚ[UL] Eu văd cifrele toate din lecția-mi de azi, Deși a le pricepe nu pot. Te rog dă-mi cheia La cele ce privesc eu, ca să străvăd ideea. M[AGUL] Știu! Vrei să afli cine-i acel sărman călugăr Ce scări acum clădește din pietre și din bulgări, Din stînce năruite, la acel templu? [PRINȚUL] Da. [MAGUL] E un om neferice... C-o vorbă, soarta sa: Avu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de sub cojile trunchiurilor... Priveam minute-n șir furnicile suind pe scoarța pătată de rășină, răsturnam cîte-o piatră ca să găsesc vreo scolopendră decolorată... încercam 52 să scot din cochilia lui uscată, lipită pe-o frunză, fragilă ca hârtia, melcul care se străvedea înăuntru ca o încîlceală de firișoare verzui și negre... pipăiam sporii aspri de pe dosul frunzelor de ferigă... Mă ghemuiam acolo, în cel mai umed, cel mai secret ascunziș al grădinii, și rămâneam așa, privind libelulele și păianjenii, până când cerul se
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
și m-am repezit pe scări în sus, sărind câte două trepte și simțindu-mi tot părul de pe corp zbârlit și-nghețat de groază. Treptele de lemn, stacojii, scîrțîi-toare, se întindeau din ce în ce mai sus, fără ca un capăt al lor să se poată străvedea 98 undeva. Totuși, într-un târziu, am ajuns în capul scării, singur și dezorientat în lucirea lividă a becului, care lumina slab o ușă cu belciug și gemuleț mânjit cu var. Am deschis-o și m-am înfiorat. In cămăruța
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]