1,487 matches
-
venite la congres. Așa încât, după ce mi-am făcut în gând rugăciunea de pe patul de moarte: “...Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, acoperământul meu este Sfântul Duh, Treime Sfântă, slavă Ție! “, am deschis cele trei Câmpuri negre de sub voalurile străvezii sub care se ascundea nefericita Doamnă, apoi i-am spus: Sunt în asentimentul Cezarului din antibuncărul mănăstirii d-voastră, doamnă! Dar vă rog să mă înțelegeți bine și pe mine când vă spun că: Dacă și în Secolul XXI vom
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_int_constantin_milea_sandu_1338365993.html [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
purta niște mănuși negre noduroase și găurite, de voodoo. Mai verifică odată cu degetul ei magnetic să vadă dacă bilețelul lui Dayan era bine ascuns între sâni, apoi își trase și ea repede peste fața ei rozie cu gropițe adânci și străvezii în obraji, doua voaluri de mătase: unul galben-verzui, ca mătasea de porumb, și unul negru-vechi de mătase, made în India-Tibet-Posid-Sambala-Mikara-Kandalahara. Între timp, apăru panicată lângă ea Președinta cu pălărie neagră, schimbă între ele două “mesaje runice”, apoi grăbite porniră amândouă
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_int_constantin_milea_sandu_1338365993.html [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
să înot spre lumină pe apa Styxului, în luntrea lui Charon, pe apa sâmbetei mele pe care am alunecat la venire într-un hohot de biruință drapat pe hohotul de moarte al mamei, aproape ucigându-mi matriarha sub tălpile roz-bombon, străvezii, catifelate, vulnerabile! Noroc cu Singurătatea care mi-a fost reazem! Am pus călcâiul pe ea, așa cum ai vrea să strivești sub călcîi capul viperei, al salamandrei, al scorpionului. Noroc cu anxietatea care m-a însoțit pretutindeni. Noroc cu depresia care
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bocet_vesel_pe_fond_depresiv_tratat_de_singuratate_i_cezarina_adamescu_0.html [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
ceva straniu. BOIER CIOCOIU:(înspăimântat)Sunt cumva tâlharii pădurilor? BOIER CONACU:(se apropie speriat)Ne urmăresc haiducii? Deodată parcă se aude un alai lăutăresc care cântă și se apropie de ei. Peste câteva secunde printre trunchiurile arborilor apar, în voaluri străvezii, fecioare ademenitoare. Călăreții își strunesc caii înspăimântați. Șoapte dulci îi îndeamnă să se apropie. BOIER CIOCOIU:( înspăimântat, în șoaptă)Astea-s vampirice? BOIER CONACU:(la fel de speriat)Sau diavolițe? CĂPITANUL ARNĂUTU:Sunt nălucile nopții. Nu le băgați în seamă că vă
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_ii_scen_ion_nalbitoru_1386620701.html [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
cu mine?.. Lalele, lalelele mele, văd, sufletu-mi, aleatoriu, dansând printre stele, Potopul de trupuri în floare, cu ochii lor verzi, sunt amprentele mele. Haideți, culorile în șapte să le-mpărțim, cănd ploile, ca roua, or să cadă, Pe cerul străveziu, să le culegem...Noi, filosofi, să plutim prin zăpadă... Și rădăcinilor un zâmbet să cristalizam, în martie, cu-o roșie lalea, Prin verdele din crudul sau refren să trecem la cea galbenă sulfina, Apoi și visele albastre ne readuc în
LALELE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1426052505.html [Corola-blog/BlogPost/344117_a_345446]
-
un verde viu, Vreau să-ți fie călăuză Ca un far la malul zării, Să nu aibă nici-o scuză Să plutesc în largul mării, Vă împărtășesc cu dor Izbucnesc în verde viu, Să devină când eu mor Fain cuvânt,nu străveziu, Și mai am ceva de spus Pentru cei ce mă citesc, Muza mea nu-i la apus Vă spun sincer:vă iubesc! Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: Mai am un singur dor / Valer Popean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MAI AM UN SINGUR DOR de VALER POPEAN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/valer_popean_1486100894.html [Corola-blog/BlogPost/375510_a_376839]
-
În antiteză cu acest poet Constantinos Kavafis venind de pe un meridian exotic,la confluența Levantului cu anticile civilizației,pentru marele poet grec edenul este o insulă sau o călătorie.In versul lui simți gustul esențelor tari,a formelor imateriale rămase străvezii în văzdu, așa cum ne închipuim tipologic grădina biblică a edenului.Religia și experiența trăită devine la el o rațiune a vieții.Acest fapt îl vedem în poemul său Itaca unde insula lui Ulise capătă valoarea edenului,altfel decât în mitul
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_p_al_florin_tene_1367552775.html [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
însă toate astea le privesc în niște ilustrate pentru că băile au fost distruse de un incendiu violent acum patru decenii, iar castelul cu mult înainte. Pe locul stațiunii balneare se află o mlaștină acoperită cu alge care inundă cu luciul străveziu și alunecos ruinele fortului. Ni se spune că va fi renovat în curând, în timp ce în urechile noastre năvălesc asurzitor urlete stridente, înspăimântătoare, de animal înjunghiat. Parcă răpăiaiu dinspre megafoane rătutindu-ne, iar noi ne uitam devastați la liniștea celorlalți, mirați
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 by http://confluente.ro/Golden_gate_si_coyotii_oceanului.html [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
pe care și-l aducea perfect aminte. Mama lui se așeză și ea pe un scaun și porni să plângă încetișor. Nu știa ce ar fi trebuit să-i spună, așa că rămase tăcut lângă ea, mângâindu-i mâinile slabe, aproape străvezii. I se părea că mobila înaltă, atât de modernă altădată, era gata să se prăbușească peste ei, mâncată de carii ascunse. Cuverturile din lână roșie, mițoase, cu care erau acoperite cele două canapele, își schimbaseră demult culoarea aprinsă pe care
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1414978702.html [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
știe ca un sfânt, Căci n-ar putea nici soarele nici gerul Să-mi potolească dorul din cuvânt. Tu îmi lipsești ca ploile de vară, Ca roadele din toamnele târzii, Ca ghioceii-n prag de primăvară, Ca iernile cu fulgii străvezii. În lipsa ta e secetă în lume, Natura toată parcă a murit Iar gândurile-ncearcă să adune Acele clipe-n care ne-am iubit. Dar știu că îmi lipsești numai o vreme, Așa citit-am stelele pe Cer, Numai spre mine
DOAR O SECUNDA de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/ilie_marinescu_1457857876.html [Corola-blog/BlogPost/380471_a_381800]
-
unui banc de pești care păreau mânați de furtună. - A venit bucătăreasa, strigă o rândunică de mare, care o trase brusc pe Stela după ea și nu se mai opri decât într-o încăpere uriașă, mobilată cu mii de dulapuri străvezii. Momeala recuperată e în partea dreaptă, captura e în partea stângă. Masa se servește de două ori pe zi, dimineața la șase și seara la șase. Dacă nu te descurci, vei fi înlocuită, așa cum a fost fata dinaintea ta. Înainte de
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443094875.html [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
PĂCĂLITELNIC În fața PUTERII trebuie să ai puterea de a fugi. Să scăpăm de vârtoșenia Materiei, ne dematerializăm, ne înțărcăm de clorofila lucrului matern. Realul nu mai e lucru, ci cuvânt,cuvântul nu mai e LIMBĂ imperialistă și teroristă, ci limbaj străveziu care ne furnică asemenea unui curent electric, plăcut dozat. Conținutul curge ca lichidul din ciurul Conceptului suveran. Nu mai e vorba de act,de impact sau de contact, ci, pur și simplificat, de un pact de neagresiune, semnat numai de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
tăcere stranie. Mișcările lor păreau un ritual mut, ascuns, necunoscut celorlalți. O elită sumbră, rece, orbită de putere si bani, putredă până în adâncurile ființei. A urcat treptele, așezându-se cu gesturi emfatice pe jilțul aurit. Alături de el, îmbrăcată în straie străvezii, stătea în toată splendoarea ei, promiscua decadență. El a făcut semn discret cu mâna, să-i fie înfățișate cererile. Le-a parcurs rapid, blazat, lipsit de interes: - Artă, cultură, natură, armonie, credință, iubire... bla bla. Îmi irosiți timpul prețios cu
ILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Iluzii_camelia_constantin_1350655760.html [Corola-blog/BlogPost/346438_a_347767]
-
e o lume de vis. Sunt Oameni curați îngenunchiați și purificați în ruga lor de foc, sfântă. Nu sunt Magii-Crăișori... Ei au plecat de mult, dar n-au mai ajuns, nici încărcați cu daruri, nici încărcați cu chiciură. Dincolo de negura străvezie a zorilor, peste biciuiala Crivățului își înalță frunțile, Crinii aceia plăpânzi și răsăriți printre miile de zăbrele reci și sinistre. Neaua era și atunci, dar parcă mai puțină. În locul urărilor se auzeu sudălmile gardienilor însoțite de țipătul cucuvelelor și de
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
care poluau o planetă cu mai bine de două treimi apă, un program de curățenie. De această problemă s-au ocupat doi dintre savanții Institutului Militar de Mari Proiecte și Programe. Vi-i prezint! În sală fură aruncați doi nefericiți străvezii cu ochi bulbucați și guri de la o ureche la alta. În mod normal căpeteniile ar fi izbucnit în râs. Ei însă nu cunoșteau conceptul. Erau doar solemni, așa cum sunt toți marii comandanți ai universului. Caricaturile începură să orăcăie despre măreața
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408634501.html [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
Căci și așa sunt gemete și patimi. Iară cuvintele cândva promise Împrăștie-le ! Dară după datini ! Nici nu mai știu ce-i vreme, anotimp Și ca să aflu este prea târziu. Încerc să mă întorc cumva în timp Dar viitorul este străveziu. Vor lumina acum scântei în noapte Iar pentru noi aprind o lumânare. Acuma să rostim ultime șoapte Chiar înainte de a ta plecare. Iar la final nu pot decât să spun - Tu pune capăt jalei sau risipei ! Și vei vedea ce
NEGLIJENȚA CLIPEI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1466746798.html [Corola-blog/BlogPost/373704_a_375033]
-
sonuri dispare. Mă simt luat pe sus de-o vâltoare. Purtat sunt înainte împărțind calea-mi cu pietre și ierburi mișcătoare. Ape sub mine-mpletesc în vadul trecut izvoare negre, izvoare de-argint. Deasupră-mi se torc pânze trandafirii de olmaz străveziu. Cu ele sunt prins într-o lavă fierbinte și vie! Copleșit mă las de trudă și de atâta frumos! Mai-mai să-mi pierd răsuflarea... Dar o putere îmi dă înconjur, mă crește în dorința de-a ști unde mă duc
ARBORELE VIEŢII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1461477377.html [Corola-blog/BlogPost/384801_a_386130]
-
sau de trompetă și pe lângă măslinul cu frunze brumate, de-afară, trec un măr cu aripi și o bicicletă care plutește în aer... Din ceașca cu zaț negru-maroniu, zaț rece și inert, ies aburi aromați. Mulți aburi. E-o ceață străvezie și specială. Doamna Lidia Elron, pe-un scaun - vizavi de mine. Observ cum capul ei frumos e împestrițat de flori multicolore. Iar fruntea ei s-a desprins, lăsând loc unei păsări, să zboare prin fereastra salonului, spre cerul Tel Avivului
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_prin_aburul_roni_caciularu_1394189449.html [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
Autorului Ultima lacrimă a picurat Pe mormântul vieții Eu voi fi veșnic îngropat Sub lespezile morții. Nicicând n-oi mai zări lumină Doar umbre triste, călătoare Nicicând un mâine n-o să vină Mereu tăcere apăsătoare. Voi rătăci prin Univers, Țărână străvezie, Va rămâne-un singur vers Din existența-mi vie. Referință Bibliografică: Între alb și negru / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1899, Anul VI, 13 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ÎNTRE ALB ŞI NEGRU de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1457895046.html [Corola-blog/BlogPost/384181_a_385510]
-
apărură din palat berze, rândunele, cocori și mii de alte păsări care umplură văzduhul cu țipetele lor. Apoi, apăru o trăsură de argint trasă de 12 porumbei albi, iar în trăsură un înger de fecioară îmbrăcată în rochie lungă, albastră, străvezie, având părul de aur-mătăsos, revărsat în plete lungi fluturând departe în urma trăsurii. Pe frunte purta o diademă de trandafiri și albăstrele. Era prințesa Primăvara... Cu ochii albaștri și cu obrajii îmbujorați, râdea cu hohote și arunca flori din brațele ei
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422207349.html [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
seculari. De cum se licărise de ziuă, chemase așa zisa moașă a satului, o bătrânică adusă de spate ca o seceră, uscățivă, de-ți ziceai că dacă nu ar avea pielea, i s-ar împrăștia oasele pe jos, după cât era de străvezie, însă pricepută la asistarea nașterilor. Adusese pe lume în viața sa o droaie de copii atât în sat, cât și prin cătunele învecinate. Fierarul a încălzit niște apă pe jarul de la forjă, într-o doniță din tablă făcută de el
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
publicat în Ediția nr. 444 din 19 martie 2012. Stă-n pragul ușii ziua în care pietrele vor apasă pe somnul nostru mestecenii vor continua, cernând lumină aerul plin de clopote și păsări mirosind amar, a despărțiri umbrele noastre subțiri, străvezii căutând răspunsuri noi ne vom oglindi în alte ape. Citește mai mult Stă-n pragul ușii ziuaîn care pietrelevor apasă pe somnul nostrumestecenii vor continua,cernând luminaaerul plinde clopote și păsărimirosind amar,a despărțiri umbrele noastre subțiri, străveziicautând răspunsurinoi ne
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/anca_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
scenă odată cu stingerea reflectoarelor pentru a poposi infinit mai vie pe calea pierdută. Am văzut odată cum un el și-a luat umbra și a fugit cu ea sub braț. Mai târziu a privit-o. Manechinul era el. Scriu cuvinte străvezii, răsucesc pe asfalt inocența până la refuzul tâmplelor de a mai pulsa tăcere. Arunc poveștile acrite de trecut în poala ruptă a prezentului. Zgomotele bipedelor fură ploile și le aruncă în moara cotidianului. Mai bine jumătate gol sari pe fereastra iubirilor
CUIB DE PĂSĂRI SPIN (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1458320751.html [Corola-blog/BlogPost/368976_a_370305]
-
Tu m-ai privit și prin vălul necunoașterii ce s-a ivit, O inimă caldă mă-nvăluie iarăși Prin ceasurilor noastre răzbate atâta mister, În zorile zilei iarăși ai pornit la praznicul din cer, Unde dorurile pier. ÎNGERUL TOAMNEI Îngerul toamnei străveziu din cer coboară, Din umărul său drept răspândește o aromată boare, Acum roadele pământului se îmbracă-n sărbătoare. Miroase a viață țesută din vinul ce se pune pe masă, O roată de pâine aburindă aduce-n suflet lumină, Când toamna
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1484169294.html [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
ametist. Torsul era suficient de plinuț, iar azi pieptul provocator era ascuns discret sub bluza albă din satin. Buzele îi erau senzuale și totdeauna acoperite cu un ruj sidefiu. Palmele aveau degete lungi cu unghii îngrijite și lăcuite cu oje străvezie. Nimic strident. Vă doresc poftă bună! ...și, ca șefii să-și soarbă liniștiți cafelele, dădu semne de retragere. Fără să se răsucească, părăsi biroul ieșind pe ușă cu spatele înainte. - Petrică! i se adresă șeful pe un ton jovial subalternului
MAI POFTIM PE LA NOI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1493979779.html [Corola-blog/BlogPost/371094_a_372423]