792 matches
-
fructe și crengi bărbații tăcuți, zoriți, mânați de-o grijă mare. Mut ca și ei, nu-ndrăznea să-ntrebe ce și cum... Dar într-o zi află ce așteptau rudarii în plină iarnă și de ce agoniseau atâtea de pus la strașnic adăpost. Îl dumirise-un puradel care-i tot stătea în preajmă Erau înfrigurați c-avea să vină iar năprasna de omăt din 13 Făurar! Rudarii nici nu știau vreun an în care asta să le fi lipsit, ferit-a! Și
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457252523.html [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
2011 Toate Articolele Autorului Autor, OCTAVIAN CURPAȘ Editura "Anthem" Arizona, SUA octombrie 2011 CAPITOLUL XII NICHITA TOMESCU - Reprezentant juridic al Canadei la ONU, avocat al mafioților și poet al Bărăganului Dumitru Sinu, alias Nea Mitică, neobosit în dezvăluirea celor mai strașnice momente din viața lui din exil, nu-și revărsase nici pe departe sacul plin cu amintiri. Mă avertizase încă de la prima noastră întâlnire că viața lui este un adevărat roman și iată că spusele lui îmi dovedeau că avea dreptate
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7.html [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
și bun ne stăpânește viețile scurgându-se agale spre fântânile nepieritoarei iubiri, dăm frâu liber amintirilor, căutându-ne pe noi înșine ancorați în adâncul și farmecul lor." Meșteșugită din materialul rezistent al originalului nea Mitică, "neobosit în dezvăluirea celor mai strașnice momente din viața lui din exil, nu-și revărsase nici pe departe sacul plin cu amintiri.", proza lui Octavian Curpaș, cum chiar autorul subliniază, este "o părticică din istoria emigranților români, o istorie încă nescrisă" menită să salveze din sorbul
GRĂDINILE SUSPENDATE ALE EXILULUI ROMÂNESC de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gradinile_suspendate_ale_exilului_roma_luminita_cristina_petcu_1329560772.html [Corola-blog/BlogPost/346776_a_348105]
-
-și mângâierea caldă a primăverii care să-i scalde într-o mare veselă de flori. Cu gândul la mulțimile de mărțișoare, care vor ridica în grad hăinuțele, cu încântare, întindem drept în calea primăverii, din sute de desene, cele mai strașnice covoare. Am sta mereu pe-afară, pe la joacă, și am cânta cu păsările călătoare-n cor de bun-venit acestui anotimp fantastic, care ne umple viața de culori. Referință Bibliografică: VINE PRIMĂVARA! (POEZIE PENTRU COPII) / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN
VINE PRIMĂVARA! (POEZIE PENTRU COPII) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1424251209.html [Corola-blog/BlogPost/377294_a_378623]
-
aproape de Iuria. George era însă departe, bucuros că are doi tați, mergea la două cercuri la Palat și poate că nici măcar nu și-o mai amintea pe Elena, în vreme ce el, Albert, nici nu mai putea pătrunde în Palat. “Gărzile” primiseră strașnică poruncă să nu-i mai deschidă porțile. De vină erau pantofii care se stâlciseră și mai tare cât și uniforma ponosită, așa cum numai Cioxe o avea. La ce bun să se mai omoare atât cu învățătura? * Albert își simți sufletul
II. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467628578.html [Corola-blog/BlogPost/365158_a_366487]
-
o ia-n stăpânire sfânt cerul s-aducă din fundul de vremur': Lumina și Crezul zidesc noua fire! vai vouă! - vai vouă! - ucenici vrăjitori fătați pe meleaguri de nu știu ce nori... va fi foc - va fi jale - căci vechi veghetori vin Strașnica Lege să fulgere-n zori! ...iar visez caraghios și-mpotriva de lume - ochii mei tulburi cutreieră glume... ---------------------- Adrian BOTEZ Adjud, Vrancea 12 iulie 2016 Referință Bibliografică: Adrian BOTEZ - OLIMPIADE FURATE (POEME) / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2021
OLIMPIADE FURATE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1468404350.html [Corola-blog/BlogPost/380561_a_381890]
-
ai să te bucuri nici de copila ta. Când vei fi mai fericit, atunci te va părăsi! Singurătatea și tristețea să te însoțească de-acum! Am fugit de-acolo, de bocetele și blestemele babei nesuferite și am pus sub pază strașnică Grădina Fericirii Veșnice. Am vrut ca fata mea să fie veșnic fericită, să nu cunoască iubirea și, mai ales, dorința păcătoasă care mi-a adus numai blestem și nefericire. Și acum? Acest nemernic de străin, acest Mărțișor, vine să împlinească
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422818780.html [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
începură să-l învăluie, Foc-Nestins strigă disperat: - Porunciți să-i arunc în cuptor, Majestate? Imediat execut ordinul! - Mai stai, zise Soare-Împărat, să mai aud și alte păreri! Cu prințesa ce-ați făcut? - Am încuiat-o în iatacul ei, sub pază strașnică. - Bine! zise împăratul. Alte păreri? - Sire, cuvântă și Rază de Vis, lăsați-mă pe mine să-i învălui pe cei doi îndrăgostiți cu razele mele vrăjite. Ei vor uita de blestemata împărăție a cumplitei Ierni. Apoi, îi vom duce în
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422818780.html [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
cari au înfruntat cu atâta vânjoșie asalturile dușmanilor. (...) Meșteri din Podolia sau italieni au lucrat Hotinul cel nou, pe la 1400. Ei au făcut din piatră bine potrivită și amestecată cu linii de cărămidă, pentru podoabă, un masiv rotund de zidărie strașnică, ce se ridică drept pe malul Nistrului puternic. Turnuri se umflă pe la colțuri, tot așa de uriaș plănuite și aduse la îndeplinire. În centru se făcură încăperi de rugăciune și locuințe și, printre năruiturile de acum, printre multe schimbări cari
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
-i fie bine și să nu ducă lipsa de nimic, ne străduim s-o facem fericită pe aceea care ne-a binecuvântat cu farmecele ei prin care numai când o vedem simțim că suntem alți oameni mult mai desăvârșiți, măi strașnici și de toată bravura numai pentru că avem lângă noi o femeie care știe să ne incurajeje și să ne aprecieze zi de zi. Deci, în orice zi să celebram o făptura grațioasa ce pășește ușor și aproape imperceptibil în calea
FEMEIA -UN MIRACOL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1397247710.html [Corola-blog/BlogPost/347779_a_349108]
-
-i știută pe care-a cădea, același vinovat. Ș-o aruncat în sus, ș-o căzut pe cei doi și i-o făcut mii de fărâme” (M.Eminescu, 2010:216), după care urmează răsplata: ”Și el a făcut o nuntă strașnică.” (M.Eminescu, 2010:216). Ca structură, basmele populare culese de Eminescu se bazează pe un model unic. Au loc intervenții destabilizatoare (basmul Călin-Nebunul: Acu` ei o ieșit afară și unul dintr-înșii o prins a fluiera cât s-o făcut
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
suferință ca să o împărțim cinstit la doi! Dă-mi șansa să trăiesc bucuria adevărată. În frica adevărată nu mai este drum înapoi, ci ajung până la porțile morții. Sunt la capătul inimii și privesc viața ca și cum nu aș fi plecat niciodată. Strașnică imagine. Nu mai înmulțesc vorbele. Arunc toate cuvintele. Și pe cele ce nu s-au spus încă... Eu știu și simt că ești aici, acum! Doamne, când săruți cerul, el plânge pentru mine. Când săruți marea, ea îmi cântă balade
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI by http://confluente.ro/stelian_gombos_1427117173.html [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
pe împrejurări care-i împiedică să se deplaseze prin locuri prin care ... bradul vecinului li se pare-a fi mai verde, scandinavii tânjesc după clima blândă de pe țărmul Mediteranei, în timp ce salvamarii litoralului pustiu îi invidiază pe nordici pentru eventualitatea unei strașnice bătăi cu zăpadă. Orășenii se-ntreabă nostalgici ”oú sont les neiges d´antant” , blestemând atotprezenta zloată citadină. Cei de pe sate, în schimb, se satură de ruralism și întreprind călătorii cu dare de mână pe la târgurile de Crăciun sau pe la spectacolele
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1481320612.html [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
olteni atunci când a fost prezent la lucrările diferitelor faze de construcție sau restaurare a mânăstirilor Horezu sau Strehaia și mai ales când a trebuit, din porunca sultanului să fie prezent în mai multe rânduri, cum scrie cronicarul Radu Popescu, primind strașnică poruncă a venit la Cerneți(în primăvara anului 1695, n.n.) să păzească vadul Dunării prin care treceau șeicile cu zaherea și farcanele cu oști, cu iarbă și gloanțe spre Belgradu, precum și pentru concentrarea oamenilor și materialelor necesare refacerii certății Fetislam
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
alta, intitulată: “Darul Mulțumesc!” - istorisește despre un băiețel voinicel, care își aștepta cu nerăbdare aniversarea, chiar de ziua Sfântului Dumitru. Băiețelul răsfățat, obișnuit să primească toate darurile pe care le cerea părinților și rudelor, află de la bunica lui o lecție strașnică, și anume aceea că trebuie să-I mulțumească lui Dumnezeu pentru toate darurile naturii pe care le-a primit din belșug: legume, fructe, pomi, flori, apă, soare, pământ și tot ce ne înconjoară. De ziua lui, băiatul îi face un
CALEŞTI CU POVEŞTI ÎNGEREŞTI. MARIA DOINA LEONTE, POVESTIRI PENTRU FABIAN (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Calesti_cu_povesti_ingeresti_maria_doina_leonte_povestiri_pentru_fabian_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356995_a_358324]
-
e un motiv: odată cu venirea Domnului am trecut de la copilărie la maturitate. Ni se poate spune adevărul. Ni se poate vorbi pe șleau. Ni se poate da ca hrană carnea, nu laptele. (6) Lumea crede că Vechiul Testament este nemilos și strașnic, iar Noul Testament blând. E o eroare: Noul Tstament se încheie cu un act de ferocitate și barbarie, săvârșitor de deznădejde și absurd. De ce? Pentru că numai așa este suferința adevărată și autentică dacă e deznădăjduită și inexplicabilă, absolut de neînțeles. Era
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/O_scurta_incursiune_in_gandirea_crestina_a_lui_nicolae_steinhardt.html [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
nr. 1919 din 02 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Dinspre miazănoapte și dinspre răsărit nu ne-au venit aici - nici Hristosul și nici răsăritul de Soare - ci numai cazacii și dracii - zbierând - toți deolaltă - a duhnindă pustie „...Ìo - Ștefan-Voievod - poruncă strașnică dat-am - să se ridice - dintre vii - toți răzășii din ținuturilor Bugeacului și mai cu seamă - vitejii din Cetatea Albă-Asprokastron - din ținuturile Sorocei - Orheiului și Lăpușnei - toți armați precum arhanghelii...” - scrie la cronica furtunilor moarte... - ...și s-au ridicat toți
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1459551214.html [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
ei neatinse de prezent, zâmbitoare, cu bun simț, modestă și incantatore. Ritualurile sunt păstrate de milenii. Grația, dansul se împletesc cu admirația. Și la fel ca în India Indirei Gandhi, de aici de la Colombo țară e condusă de o femeie strașnica, Chandrika Kumaralunga, fiica unei cunoscute militante, Sirimavo Bandaranaike. Femei indiene care au dominat o perioadă de timp viața politică a celor țări. Prima femeie indianca prim ministru al Indiei, Indira, care nu are legătură decât cu numele de celebra familie
PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440474671.html [Corola-blog/BlogPost/343980_a_345309]
-
în timp ce căutam albeața mâinilor țesută între vinișoare pentru a-i pecetlui cu buzele iertarea tăcerii vinovate pe care o prelungisem nepermis de mult. Nu știu să fi fost capabil să fi îngânat ceva, se pogorâse în mine închipuirea unei doamne strașnice, tinere și frumoase și care își aducea la școală, adesea, copiii d-sale, un băiat și o fetiță, cărora toată clasa mamei lor i-a devenit prieteni. Dispăruse ca prin farmec încruntarea și servituțile anilor pierduți fără rost, ceva se
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Iertare_doamna_invatatoare_aretia_rauta_.html [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
care ne-au produs adesea fiori în copilărie, apetisantul ”basm” al Uniunii Europene are un chip mult mai prietenos. Seamănă un pic cu aventurile celor trei purceluși, care-și construiesc case din materiale cu rezistență diferită și, calamitați de o strașnică furtună, sfârșesc fericiți, refugiindu-se în coliba celui care a avut istețimea de a clădi cu pietre. Chiar dacă nu are lupi răi, vrăjitoare otrăvitoare sau mame vitrege geloase, Uniunea Europeană își arată colții printre rânduri, prin semnele de întrebare pe care
CURS DE... EUROPEANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1411736066.html [Corola-blog/BlogPost/347102_a_348431]
-
NICHITA TOMESCU - REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOȚILOR ȘI POET AL BĂRĂGANULUI! Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 229 din 17 august 2011 Toate Articolele Autorului Dumitru Sinu, alias Nea Mitică, neobosit în dezvăluirea celor mai strașnice momente din viața lui din exil, nu-și revărsase nici pe departe „sacul plin cu amintiri”. Mă avertizase încă de la prima noastră întâlnire că viața lui este un adevărat roman și iată că spusele lui îmi dovedeau că avea dreptate
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Nichita_tomescu_reprezentant_juridic_al_canadei_la_onu_avocat_al_mafiotilor_si_poet_al_baraganului_.html [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
creștetul capului, și, prin hainele ușoare, direct pe piele. Era din ce în ce mai greu de avansat. Pașii lor scoteau sunetul unor ventuze aplicate pe trupul pietrelor. Trecea câte o mașină, depășindu-i, indiferentă. Mai răsuna, din când în când, câte un trăsnet strașnic, la câțiva metri de ei. Se îmblânzi, până la urmă și îngerul lor, și le scoase în cale un șofer milos, care îi conduse celalaltă jumătate de drum până la pensiunea la care se cazaseră. Ploaia aceea nu o va uita curând
MUNTELE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1470598945.html [Corola-blog/BlogPost/382340_a_383669]
-
Dar cu Spiritul Tău ai răsuflat, iar marea i-a acoperit, În străfundurile ei s-au scufundat ca plumbul netopit. Nimeni nu e ca Tine, Doamne, între zei, Nimeni nu e puternic în sfințenie ca Tine, între ei, Cel mai strașnic în fapte de laudă, în minunile pe care le faci, Pentru care, Doamne, tuturor le placi. Ai întins Mâna Ta Dreaptă - și adâncurile pe dușmani i-au înghițit, Cu îndurarea Ta, neamul salvat de Tine l-ai călăuzit, Prin puterea
AMINTIREA TRECERII MĂRII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1492496454.html [Corola-blog/BlogPost/368878_a_370207]
-
și pe alți făuritori ai culturii domneștene. După vizita pe la muzee, eram absolut convins că am crescut în ochii liderului comunist. Da’ de unde! La sediul Comitetului de partid, în prezența primarului Gheorghe Vasile, altfel iubitor de spirit, am fost muștruluit strașnic și amenințat: „Dacă nu dai jos sfinții ăia de pe pereți, găsește-ți altceva de lucru!” Așa că a trebuit să închidem expoziția, cu toate că primarul Gheorghe Vasile, curajos cum era, mi-a spus: „Nu închidem nicio expoziție. Ele sunt bogățiile Domneștiului”. Și
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 by http://confluente.ro/Anii_de_glorie_ai_muzeisticii_domnesten_ion_c_hiru_1344103442.html [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
domnu-a poruncit Într-o zi, de au pornit Prin păduri puțin umblate Spre Suceava, spre Cetate, Într-o zi de dimineață Rece și bogată-n ceață, Cu căciulile pe frunți Au pornit-o printre munți Ștefan-Vodă cel bălan, Cel mai strașnic moldovean, Cu păr blond lăsat pe spate, Cu ochi mari, gânduri curate, Când în răsărit de soare Se-aud păsări cântătoare, Iară ceața se ridică Și lumina-n valuri pică. În coliba sa, copila Plânge de te-apucă mila. Atâta
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417704677.html [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]