210 matches
-
mâinile. Localul de petrecere la modă era atunci grădina Union-Suisse, unde s-a înălțat de câțiva ani marele Hotel Simplon. Pe vremea aceea era numai un șir de prăvălii mărunte, fără etaj, în cea din mijlocul, care ținea colțul între stradele Câmpineanu și Sf. Ionică era instalată băcănia Sălcianu, iar în celelalte, de obicei, un mic birt ieftin. Prin strada Câmpineanu se intra direct în ceea ce se numea Grădina Union, o curte cu câțiva copaci, apoi o căsuță unde se afla
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
explicite paralele: prima conține preludiul imagistic-echivoc al cântecului viorii, iar a doua serie este cea care desfășoară principalul fir intratextual cel violonistic. La rândul lui, acest paralelism intratextual pregătește alegoria intertextualității: vioara. (H4a) Era noapte și ploaia cădea măruntă pe stradele nepavate, strâmte și noroioase ce trec prin noianul de case mici și rău zidite din care consistă partea cea mare a capitalei României, și prin bălțile de noroi ce împroșcau pe cutezătorul ce se încredea perfidelor unde treceau niște ciubote
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
crâșme și prăvălii pătrundea prin ferestrele cu multe geamuri, mari și nespălate, o lumină murdară, mai slăbită încă de stropii de ploaie ce inundase sticlele. (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 34). (h4b) Era o noapte tristă. Ploaia cădea măruntă pe stradele nepavate ale Bucureștilor, ce se trăgeau strâmte și noroioase prin noianul de case mici și rău zidite din cari constă partea cea mai mare a așa-numitei capitale a României. Tropăiai prin bălțile de noroi ce te împroșcau cu apa
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
15 proprietari, datorită următoarei chestiuni: „Sunteți rugat să binevoiți a vă prezenta la cabinetul subsemnatului azi, 8 aprilie 1940, ora 18,30 când urmează a lua la cunoștință cu privire la construcția gardurilor dela proprietățile Dvs. spre a se da o estetică stradelei pe care o construim”. După document, era vorba de str. Gheorghe Racoviță (astăzi dispărută prin sistematizare) dar și de strada Mihail Kogălniceanu, străzi care atunci fuseseră proaspăt pavate cu bolovani de râu. Printre convocați se numărau următorii: David Steinberg, Alexandru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Inspectoratului Județean de Învățământ Fălciu, trimitea pe adresa primăriei o plângere ce până la urmă s-a dovedit a fi nefondată. Iată, pe scurt, rezumatul acestui document: „...dl. Gh. Gh. Câtea, frizer, care locuește în clădirea dela acest Inspectorat, aruncă în stradela Lt.Col. Neagu, colț cu str. Ștefan cel Mare, gunoaie și reziduri dela bucătărie și alte necurățenii din care cauză această stradelă are un aspect respingător. Zoile aruncate au ajuns până la ușa acestui Inspectorat”. Inspectorul Radu cerea primarului să cerceteze abaterile
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pe scurt, rezumatul acestui document: „...dl. Gh. Gh. Câtea, frizer, care locuește în clădirea dela acest Inspectorat, aruncă în stradela Lt.Col. Neagu, colț cu str. Ștefan cel Mare, gunoaie și reziduri dela bucătărie și alte necurățenii din care cauză această stradelă are un aspect respingător. Zoile aruncate au ajuns până la ușa acestui Inspectorat”. Inspectorul Radu cerea primarului să cerceteze abaterile și, dacă se putea, să-l bage pe împricinat la zdup. Andriescu îl însărcinează cu cercetările chiar pe șeful Serviciului salubritate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
După primele clase primare urmate la Iași, la Școala primară din strada Lascăr Catargi (19191922), astăzi Școala „Mihail Kogălniceanu“ (pe frontispicul căreia se află o plăcuță pe care scrie că marele cercetător a fost elev aici), s-a născut pe stradela Sărărie, și-a continuat studiile la Liceul „B.P. Hasdeu“ („Al. Hasdeu“ din acea vreme) din Buzău și Facultatea de Medicină din București, unde, în 1940, și-a susțiut teza de doctorat: Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie și fiziologie
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
că îmi este îngăduit ca, neînvățat în teologie, să-l preamăresc pentru că a dat înțeles uman dumnezeirii. Probleme și personaje pe strada Speranței Nu știu cum am ajuns astăzi pe strada Speranței; poate "din distracție", cum se spune; este de fapt o stradelă cu zece case, de existența căreia nu-mi aduc aminte să fi știut. Dar câte speranțe pe care le-am uitat vor fi fost și câte străzi numite "Speranței" vor fi existând în geografia poetică a țării noastre... Așadar, m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fragmentate de distra teribil, mai ales urmărind nedumerirea celor de față care "se prindeau" mai ușor decât ne imaginasem noi. Erau dialoguri scurte, șoptite: "Melodiei, 16, atenție, intrarea scârțâie!" șopteam, de exemplu. Sau, un bilețel: "numai la miezul nopții (strict), stradela Imaginației, cheia în cutia poștală, aduci "șampania"". Sau: "duminică, la unsprezece, suni de trei ori, pauză, repeți"... Sau: "tot acolo, la baba vrăjitoare, cu motanul negru; duci două gutui coapte"... Sau: "ca pe Plăcintari, cu rândul, în același pat"... Sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
unele ore sau de la profesorii antipatici și rătăceam până târziu, până se făcea noaptea. Alteori luam drumul mahalalelor: atunci a început dragostea mea pentru grădinile ascunse după garduri vechi. Am descoperit străzi cu nume ciudate: "Semnului", "Fericirii", "Disperarea de jos" (!!), "Stradela Cublondine" (exact așa!!!) și ne amețeau poveștile pe care le inventam. Târziu am aflat că stradela "Cublondine" era o eroare (foarte ispititoare, dar o eroare de transcriere), de fapt era "strada Amandinei". Când ne întorceam din "aventură", neapărat urcam un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
drumul mahalalelor: atunci a început dragostea mea pentru grădinile ascunse după garduri vechi. Am descoperit străzi cu nume ciudate: "Semnului", "Fericirii", "Disperarea de jos" (!!), "Stradela Cublondine" (exact așa!!!) și ne amețeau poveștile pe care le inventam. Târziu am aflat că stradela "Cublondine" era o eroare (foarte ispititoare, dar o eroare de transcriere), de fapt era "strada Amandinei". Când ne întorceam din "aventură", neapărat urcam un deal, la o casă veche unde locuiau iubitele noastre. Erau acolo în gazdă două studente pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Parcă aș fi preferat să iau eu decizia asta mai conștient. Dar e adevărat că, dacă nu mergeam în clinică, nu cunoșteam niciodată poporul român, căci noi, în familie, eram foarte izolați și crescuți sub o cupolă protectoare, acolo, pe stradela SĂrărie, în casa Stere. Deci închipuiți-vă o casă din aia boierească, veche, complet izolată față de stradă pe trei laturi și pe-a patra latură erau parcul nostru cu arbori seculari și grădina noastră... Bun, întâlneai copii la școală sau
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în 1856 prima grădină de acest tip din România. Această grădină a fost situată în apropiere de Râpa galbenă și Palatul criminal (fosta închisoare) și a dăinuit până în 1914. Astăzi, de existența acestei grădini ne mai amintesc strada Florilor, îngusta stradelă dr. A Fătu, Casa grădinarului (așa era numită casa lui Fătu) și unele descrieri și aprecieri făcute de Gh. Asachi în Gazeta de Moldova (1856), Ion Ionescu de la Brad în Catalogul oficial al expoziției naționale din 1865 de la Frumoasa Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
găsea în Iași rădvan destul de încăpător ca să conție doi logofeți în costumul lor de paradă. Când o păreche de postelnici se urca în aceeași caleașcă, șlicele lor erau expuse a să turti sub desele caramboluri ce făcea între ele pe stradele podite cu grinzi de lemn, și, pentru a le feri de o deformare inevitabilă, bieții boieri se îndemnau a rămânea numai în fesuri, așezând baloanele lor pe banca de dinainte a trăsurii.“ Se poate bănui că, și în epoca lui
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de biserici, una mai frumoasă decât alta; unele se ruinează, altele s-au ruinat. La catedrală tezaur de obiecte ale cultului catolic. Zidurile cetății împrejmuiesc până sus pe culme locul, cu fortificații și cetățui până în piscuri din vremea Bizanțului. Piață, stradele etc. ca la Raguza. Peisagiul măreț între munți impunători. În drumul de lângă Herțegnovi, am trecut pe lângă Perast "Orașul mort", cu insula morților a lui Böklin, țintirim și biserică între chiparoși și alături o insulă ridicată în mare de marinarii care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
I de pe tronul Înaintașilor săi și trimiterea acestuia În exil, a permis noilor stăpâni instalarea În fostul Palat regal dar și În celelalte locații ale vechiului regim. O altă mare „grijă” a fost aceea a schimbării numelor străzilor, bulevardelor, aleilor, stradelelor, parcurilor, etc. dar și a morilor, preselor de ulei, daracelor și a cine mai știe ce alte „Întreprinderi” private ce fuseseră trecute În proprietatea statului fără nicio despăgubire, conform Legii 119/11 iunie 1948. În anul 1964, distanțarea comuniștilor români
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
familiei: Vintilă și Horia Rosetti, fiii defunctului, Mihail Cornea, ginerele, Dimitrie Radu Rosetti (Max în pseudonimul din presă), nepot. D-na Maria Rosetti, soția, și d-na Cornea, fiica, în trăsură, cu Nicolae Fleva, primarul Capitalei. Cortegiul a trecut prin stradele Episcopiei, Victoriei, Bulevardul Academiei, Colțea, Doamnei (astăzi Paris), Calea Victoriei, Lipscani, șelari, Rahovei și 11 Iunie. În fața redacției Românului din strada Doamnei, I.G. Bibicescu a rostit o cuvântare în numele redactorilor. Toate felinarele, pe parcurs, erau aprinse și cernite, toate casele au
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cheiul Dâmboviței gemeau de lume. Agitația se prelungea până în Calea Victoriei. Tot felul de zvonuri sinistre circulau, se vorbea de numeroase arestări, se vorbea de stare de asediu și altele. Gendarmii călări și alte numeroase trupe patrulau și circulau pe toate stradele. Cavaleria șarjă pe cheiul Dâmboviței și pe strada Bibescu Vodă. Către seară toată lumea se abătu asupra Calei Victoriei spre a se duce la Palat, însă armata forma întreite cordoane de ambele părți ale Palatului, așa că mulțimea nu a putut trece
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
toate lucrările necesare pentru curățirea Prutului. După cum afirma marele istoric, în ședința Consiliului județului Fălciu din 4 noiembrie 1866, „orașul Huși până astăzi se află fără șosele [...] Din toate orașele României, va mai fi încă mulți ani cu noroiul pe stradele sale până la genunchi”. Totodată, pentru întreținerea și îmbunătățirea căilor comunale existente în județul Fălciu, Consiliile comunale vor cere locuitorilor comunelor două zile de muncă pe an (cu brațele de la locuitorii fără vite, iar de la cei cu vite câte un atelaj
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
plimbă nesupărați de nimeni turme întregi de câini vagabonzi, iar porcii, pe de altă parte completează garnitura. Este adevărat că simpatisăm toți pentru protecția animalelor, dar credem că fie-care proprietar trebuie să-și strângă animalul acasă la el nu pe stradele orașului. Să sperăm că cei în drept se vor gândi a lua măsuri cel puțin în timpul căldurilor”. Serviciul de salubrizare era, dar, vorba lui I. L. Caragiale, lipsea... cu desăvârșire, dacă luăm seamă la opinia primarului: „un serviciu de curățenie al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
șoarec face roți fantastice în zare, Iară eu nu uit nici astăzi asfințitul cel de soare. IV Când am plecat ca prefect la Dorohoi, părintele meu mi-a dăruit un echipaj complect: trăsură, cai, hamuri și bici. Făceam figură pe stradele orașului cu caii mei cei murgi 70, cu coame rotate, care, când se întindeau la trap, păreau că înoată, mânați de un viziteu chipeș ce părea înfipt pe capră. Tânăr cum eram, cu o față nu tocmai respingătoare, cu mustețele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
orașe am fost mai norocos. Grăbit, mi-am notat acum numai adresele, fără să mă uit și la „programele” acestor așezăminte trecute în pliantele pe care le-am primit de la organizatori. Renunț să mai merg la Muzeul lui Dostoievski, din stradela Kuznechnîi. Mi-e frică să nu găsesc aceeași inscripție-ghilotină. Deși în mare parte ratat, periplul meu „literar-muzeistic” mi-a lăsat totuși senzația că „am văzut”, că „pot depune mărturie”... VASILE GÂRNEȚ: O discuție, „Literatura în căutarea contemporaneității: limbă, tradiție și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fi întrebat? prin mintea cărui muritor treceau acestea idei? Esistența ideală a acestor reflecțiuni avea de izvor de emanațiune un cap cu plete de o sălbătăcită neregularitate, înfundat într-o căciulă de miel. Era noapte și ploaia cădea măruntă pe stradele nepavate, strâmte și noroioase ce trec prin noianul de case mici și rău zidite din care consistă partea cea mare a capitalei României, și prin bălțile de noroi ce împroșcau pe cutezătorul ce se încredea perfidelor unde treceau niște ciubote
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ca moartă pe pat. Iar Dan își luă lunga sa manta de-a umere, stinse lampa, pe vârful degetelor trecu prin tindă și când ieși afară închise ușa după sine și începu a merge încet, încet în lumina lunei pe stradele largi ale orașului, cu ferestrele și porțile închise, cu ziduri albe și gălbinite de lună, cu perdelele lăsate, cu câte un păzitor de noapte cu musteți înfundate în gulerul și gluga mantalei și c-o prăjină subsuori; în fine, o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu intenție. - Aha! gândi doctorul cu șireție. .................................................................................................................................... O negură deasă, cenușie și sclipitoare... apoi un cer de un etern și albastru întuneric, cu stele moi de suflarea nopții, cu nouri încrețiți, cu aerul cald... și iarăși, iarăși orașul vechi cu stradele strâmte, cu casele închircite, cu streșinele mucigăite în lună, și Dan trecea repede prin strade... luna mai arunca câte o dungă prin întunericul lor... el intră în casa lui deplin conștiu despre îndelungatele lui vise. - Și mi-a trecut prin
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]