881 matches
-
texte, cu sensul de ,persoană care învață pe alții" și chiar de ,om învățat" (pentru Miron Costin, Ovidiu e ,dascal Ovidie"); treptat, s-a specializat pentru semnificația ,învățător de țară", iar paralel s-a dezvoltat sensul bisericesc, de ,cîntăreț de strană", ,diac". Cuvîntul are multe derivate, unele vag marcate peiorativ - verbul a dăscăli, substantivele dăscăleală și dăscălime - , altele neutre: dăscăliță ; mai multe sînt ieșite din uz: substantivul dăscălie, adjectivele dăscălesc și dăscălicesc. În Dicționarul academic (Dicționarul limbii române, D-de, 1949
Dăscălime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11074_a_12399]
-
e doar un punct de plecare, un dat motivațional, fiind când abolit, cănd absorbit, spre a lăsa drum liber doar metaforei: „Viețuiesc precum moneda înnodata în colțul batiștei cu care bunica își ștergea fruntea mai înainte de-a îngenunchea la strana. /Albastre sunt cearcănele genunchiului meu și este luni, apoi... marți, miercuri, tot zile imposibil de trecut în pomelnicul pe care il repet pe banda magnetică./ În rochie prelunga de seară umblă boală incurabilă, ca un neguțător de sclave albe... (...)/ Secolul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
timp să aflu că părintele Dumitru Ichim se născuse în comuna Dărmănești, jud. Bacău, tocmai acolo unde odinioară tatăl meu, Preotul Constantin Sârbu fusese preot, iar Dumitru Ichim (pe atunci aproape absolvent al Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț cânta la strană împreună cu tatăl lui, dascăl și el la aceeași biserică). Anul trecut, într-o seară, i-am trimis părintelui Dumitru Ichim poezia Globalizare tradusă de mine în engleză și în franceză. Răspunsul lui a venit prompt: Să mă văd tradus în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
multe saloane ale Palatului Morzin în care funcționează ambasada. Statul român burghez a avut inspirația să cumpere, în 1936, această clădire de patrimoniu (dar câte nu sunt astfel la Praga!) situată în vecinătatea măreței catedrale Sfântul Nicolae din Piața Malo Strana. Vechi de șase sute de ani, reconstruit în stilul barocului târziu în secolul XVIII și renovat în mai multe rânduri, vizitat de oameni faimoși ai istoriei printre care, se spune, și de Napoleon Bonaparte, Palatul Morzin, care ne aparține, cum spuneam
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
se ridică să toasteze. - Mes dames, vă întrebați desigur cum de s-a putut îneca în funingine sufletul unui om care se află în fața dumneavoastră. Permettez-moi l^opportunité, de vous expliquer mon cas... O viață de om am cîntat în strana bisericii după care m-am oprit din cîntat și m-am apucat să beau cît pentru două vieți și-am ras două podgorii, după care m-am apucat să cînt și la guslă pînă am dat cu ea de pămînt
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
Göttingen, orașul studenției sale. în aceste rânduri telegrafice descoperim și câte o succintă și semnificativă autoportretizare: , Păstrează chipul acestui meșteșugar (Hans Sachs, n.m.) ce aș fi vrut să fiu, dacă n-ar fi existat celălalt țârcovnic, Anton Pann, imobil între strană și psaltichie". Simona Cioculescu avansează în timp, făcând cunoscute scrisori și documente aparținând "tinerei generații" de la 1927. Substanțial mi s-a părut grupajul Emil Cioran, cu epistolarul său din 1933-1947 (adresant, Petru Comarnescu) și din 1968, dialogând cu prietenul din
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
melanj de polifonie și messă medievală. Muzică de slavă crește În amplitudine, se Înalță, se boltește, nu mai are spațiu de respirație și face să pocnească sticlă Încorsetata În cositorul vitraliilor. Au asudat și pereții și fruntea oamenilor ghiciți În stranele foarte Înguste. Călugăritele, colo niște umbre fantomatice Între care ea, Mărțina Sâmbure, se simte Înregimentata. Este derutata. Plânge și Își Înghite lacrimile care ar putea să i se scurgă pe obrajii cu pudra Caron. Abia Într-un târziu Își șterge
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
primul rând, altarului său de o frumusețe aparte, care conține 28 de panouri pictate reprezentând scene din viața Mariei și din Patimile lui Iisus, cu imagini de sfinți și martiri, cu fel de fel de aluzii iconografice la evenimentele biblice. Stranele, realizate în secolul al XVI-lea, sunt decorate cu ornamente gotice, specifice mobilierului de acest gen din Germania și Elveția. O. Nica Turiști români și străini l Bilanț și previziuni Anul trecut au ieșit din țară 6,9 milioane de
Agenda2005-09-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283442_a_284771]
-
nebunie. 57. Libertatea omului este partea divină din el. 58. Limba română are virtuți complete, adică poate fi vehicol a tot ce se întâmplă spiritual în om. Este foarte greu de mânuit. Prin ea poți deveni vultur sau cântăreț de strană. Limba română are toate premisele valorice pentru a deveni o limbă universală, dar nu știu dacă este posibil acest marș istoric. Dacă am fi fost un popor cuceritor... Noi, românii, nu punctăm universalitatea nicăieri. Și asta ne face sceptici. Ceea ce
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
pornit să dea Un ocol prin țară cu suita sa... Și-a cernut zăpada din cerul lumină Peste tot pământul îngerii să vină. A bătut din clopot ruga deșteptării, Tot ce-i rău și trist să mai dăm uitării În strana de veghe candela-i aprinsă Să ne întărim cu toți prin credință! În cămașa albă a îmbrăcat câmpia, Doar în amintire-i cântă ciocârlia ... Citește mai mult Iarna prea grăbită s-a pornit să deaUn ocol prin țară cu suita
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
grăbită s-a pornit să deaUn ocol prin țară cu suita sa...Și-a cernut zăpada din cerul luminăPeste tot pământul îngerii să vină.A bătut din clopot ruga deșteptării,Tot ce-i rău și trist să mai dăm uităriiîn strana de veghe candela-i aprinsăSă ne întărim cu toți prin credință!În cămașa albă a îmbrăcat câmpia,Doar în amintire-i cântă ciocârlia... XIII. ȘAH..., de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2234 din 11 februarie 2017. Pe o tablă
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
Un Păstor păzește turma Când lovită e de multe Și nu știe sau nu poate De Cuvânt să mai asculte. Un Păstor ridică mâna Sus în cer la rugăciune, Jertfa sfântă zămislește Neâncetat altă minune! Un Păstor adună îngeri În strană la rugăciune, Fapta bună-l însoțește Crapă răul de prin lume! Un Păstor pune nădejde ... Citește mai mult Un Păstor adună turmaLupi flămânzi mereu atacăTrece muntele de sare,Când e lumea mai posacă.Un Păstor înalță rugaDe iertare și nădejde
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
biruințeiToate-n viață par mai lesne!Un Păstor păzește turmaCând lovită e de multeși nu știe sau nu poateDe Cuvânt să mai asculte.Un Păstor ridică mânaSus în cer la rugăciune,Jertfa sfântă zămisleșteNeâncetat altă minune!Un Păstor adună îngeriîn strană la rugăciune,Fapta bună-l însoțeșteCrapă răul de prin lume!Un Păstor pune nădejde... XXIV. MAMĂ, de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016. Mamă spune! Mamă cere... Cerului să-mi dea putere Că mă frâng
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
MĂ PLEC ADÂNC ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1581 din 30 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Mă plec adânc pe nevăzuta rană A codrului rămas fără frunzare! Pe patul nins de rouă lucitoare Înalță licuricii rugă-n strană. Îl plânge vântul. Cum să mai foșnească Izvorul de plămadă respirată? Pe iarba udă, umbra lui pătată Așteaptă frunze noi s-o risipească. Înjugă cerbii-n coarne adiere Pudrând-o pe lăstari ca muguri verzi Născuți abia, la fel și
MĂ PLEC ADÂNC ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384546_a_385875]
-
de orgi dumnezeesti Din clopote vestindu-le nuntirea, Acest nemaivăzut eveniment De când se dezghicase-n țăndări firea Din primul ei frenetic element. Iar Luna cea măreață, o vestală, Le spuse tuturor că ar dori Pe pajul său să-l cheme lângă strană Și orice ideal îi va-mplini. Căci astăzi s-a pătruns de libertate, Chiar Soarele i-a dat un adevăr, De-aceea cu regească bunătate Luase pentru paj în mână-un măr. Firav și speriat el se îndreaptă Și-așteaptă-nfrigurat eliberarea
NEOCOSMOGONIE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383540_a_384869]
-
păstrată până astăzi. Are mărimea de 1 m/1, 20 m și este îmbrăcată în argint aurit din timpul starețului Neonil adică din anul 1850. În tot acest timp a stat în naosul bisericii mari (ca și astăzi), într-o strană specială (tron) așezată puțin către absida (latura) nordică a bisericii. Să se rețină faptul ea are două fețe: Maica Domnului cu Pruncul pe mâna stângă - în față, iar pe verso este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de biruință. De
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
mărturiile sumare ale celor care l-au cunoscut. Iar printre aceștia se numără și bunicul meu matern, preotul-profesor dâmbovițeano-muscelean Gheorghe Cotenescu. Ilie Cătărău s-a născut în anul 1888 în localitatea Mărcăuți-Orhei, pe malul Nistrului, ca fiu al dascălulului la strană Vasile Constantin și al Alexandrei. Orfan de tată, umblă din școală în școală, fără să lege prietenii. Departe de surori, învață la licee din Ananiev și Odesa, dar și la seminarul din Chișinău, pe care nu-l termină. La soroc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
pornit să dea Un ocol prin țară cu suita sa... Și-a cernut zăpada din cerul lumină Peste tot pământul îngerii să vină. A bătut din clopot ruga deșteptării, Tot ce-i rău și trist să mai dăm uitării În strana de veghe candela-i aprinsă Să ne întărim cu toți prin credință! În cămașa albă a îmbrăcat câmpia, Doar în amintire-i cântă ciocârlia Peste munții cărunți a trecut în grabă Brazii s-au pornit cu toți să o vadă
IARNA GRĂBITĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383179_a_384508]
-
în aur și verde, verde și aur, așteptam ca surghiunul nostru pe pământ să ia sfârșit. O lină cântare de clopoței ne vestea că harul dumnezeiesc se pogorâse asupra-ne; răscumpărați prin trufie aveam să ne redobândim înaltele locuri. Deasupra stranelor, scutarii nevăzuți coborâseră prapurile înstemate și una câte una se stinseseră cele șapte candele de la altar. Și plecam tustrei pe un pod aruncat spre soare-apune, peste bolți din ce în ce mai uriașe în gol. Înaintea noastră, în port bălțat de măscărici, scălămbăindu-se și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
rimbaldiene, Claudel stăruie îndelung. El vorbește despre o anestezie - prin mișcare - a îndatoririlor permanente ale personalității, despre punerea în contact a eului - stupefiat în felul acesta - cu îngerii. Ne este destul de greu să ne raliem acestei explicații care miroase-a strană. Dimpotrivă, făcând din Rimbaud un precursor, suprarealiștii refuză bucăților lui reprezentative orice idee de metodă. Sau, mai de-grabă, le atribuie un curios procedeu aleatoriu, datorit unei simple ciocniri de cuvinte. Dar catolici sau freudieni se înșală cu toții căutând să
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
atribuții de episcop. Și tot aici, 312 ani, cu mici întreruperi, a ființat sediul Episcopiei Ortodoxe a vechiului Maramureș, unde se tipăreau cărți în limba română („Faptele Apostolilor“, „Codicele Voronețean“, „Psaltirea“, „Evanghelia“, Moliftelnicul“ ș.a.), se pregăteau preoți și cântăreți de strană, spre a lumina întru credință neamul. În anul 1703, în timpul răscoalei antihabsburgice a lui Francisc Rakoczi al II-lea, potrivnicii neamului românesc au distrus Mănăstirea Peri. Dar voia Domnului a fost alta. Rugăciunile ierarhilor, voievozilor, strămoșilor, ale Cuviosului Pahomie, ale
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
1945, la Podari, județul Dolj. A urmat Liceul „Frații Buzești” din municipiul Craiova și cursurile Institutului de Teatru din București, absolvind în anul 1966. În același an a fost angajat la Teatrul Național din orașul Craiova. Tatăl său, cântăreț la strană, a fost deținut politic în temnița de la Aiud, unde regimul era extrem de dur. În anul 1969 a oferit primul său recital, „Menestrel la curțile dorului”, cu poezia poeților Lucian Blaga, Tudor Arghezi și Ion Barbu. Autoritățile comuniste i-au interzis
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie în viața lui? Le învață pe toate de nevoie. Ajuns lângă strana sa, se alătură corului bărbătesc al bisericii. Avea o voce frumoasă moșul, de aceea nu-i plăcea bătrânului preot ca el să lipsească de la slujbă. De partea cealaltă erau femeile care cântau în cor. În biserică era o muzică divină
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
din toată Bohemia cu căruțe pline cu ouă pentru a fi folosite la construcția podului și că unii localnici au adus ouă...fierte pentru că ele să nu se spargă în timpul drumului. În drum spre Castelul Praghez, am traversat cartierul Mala Strana (în traducere = partea mică a orașului, partea mică în comparație cu partea mare a orașului Praga, cea situată de partea opusă a râului Vltava, cea ocupată de orașul nou și vechi), unde se află o altă biserică aflată sub protecția Sfanțului Nicolae
ORASUL PRAGA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/362437_a_363766]
-
învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie în viața lui? Le învață pe toate de nevoie. Ajuns lângă strana sa, se alătură corului bărbătesc al bisericii. Avea o voce frumoasă moșul, de aceea nu-i plăcea bătrânului preot ca el să lipsească de la slujbă. De partea cealaltă erau femeile care cântau în cor. În biserică era o muzică divină
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]