343 matches
-
care, se îngroașă și putrezesc. Agentul patogen. Albugo candida (Pers.) Ktze., fam. Albugineae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina, syn. Cystopus candida. Aparatul vegetativ al patogenului, sifonoplastul se dezvoltă intercelular și se hrănește prin haustorii globuloși. Subepidermic, din sifonoplaști, prin strangulări repetate, apar lanțuri de zoosporangi sferici, hialini, de 13-21 µm în diametru, separați de discuri disjunctoare. La maturitate, aceștia presează asupra epidermei pe care o sfâșie. Temperaturile situate între 0-20oC (cu optim la 10oC) și umiditatea ridicată, constituie factori favorabili
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
intensă sau disconfort, în care 4 sau mai multe din următoarele simptome apar brusc și ating un maxim în decurs de 10 minute: • palpitații, bătăi puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac • tremurături • senzații de scurtare a respirației sau de strangulare • senzații de sufocare • durere sau disconfort precordial • greață sau detresă abdominală • senzație de amețeală, dezechilibru, vertij sau leșin • frica de pierdere a controlului • frica de a nu muri • parestezii • frisoane sau valuri de căldură. Atacul de panică este cauza cea
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
capsule și semințe în toate fazele de vegetație. Pe primele frunzulițe apar pete galbene-portocalii în dreptul cărora țesuturile sunt ușor adâncite, iar marginea petelor este conturată cu o zonă mai închisă. La baza tulpinii și pe rădăcini în dreptul zonelor atacate, apar strangulări, îngroșări anormale și pete galbene portocalii (fig. 82). Plantele atacate în primele faze de vegetație se veștejesc și se usucă. Plantele mai mari atacate prezintă marmorări, alternanțe de culori verzi (zone sănătoase) cu zone brune-roșiatice. Frunzele pătate se veștejesc, se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se provoacă o anemiere treptată a bolnavului. Uneori un hemoroid intern se rupe și iese prin anus dând prolaps hemoroidal cu sângerări și cheaguri de sânge cu culoare roșiedeschisă, Însoțite de dureri violente, prurit anal, umezirea locului, tromboze și chiar strangulări. Boala are un caracter cronic, fiind dusă de bolnav pe o durată de mulți ani. Crizele acute, cu dureri violente și mâncărimi sâcâitoare, durează numai 4-5 zile, adesea cu sângerări prin hemoragii În grade diferite. Treptat boala se poate complica
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
încetinește, Beleghet, schitul Diaconești, repetă holograma Preluci, în text semiozele biserica, portretul etc. în parchete exploatabile, regimul silvic al semnificării, Caralița trupul de brad se usucă. Ora 18,59, la peronul gării Comănești, băi de măru' lupului, tratament cu ~ , prin strangulare, am și la ochi! trei operații și mă mai așteaptă una, sînguru' copil care l-am avut, la 20 de ani! am băieți foarte buni și mă ajută, cîte zile mai avem ne chinuim și trăim! opt cîni, să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai mici de 36 de luni, trebuie să aibă dimensiunile în așa fel încât să nu permită înghițirea și/sau inhalarea lor. ... e) Jucăriile, părțile lor componente și ambalajul lor, pentru vânzarea cu amănuntul, nu trebuie să prezinte pericolul de strangulare sau sufocare. ... f) Jucăriile destinate utilizării în apa de adâncime mică, capabile să ducă sau să susțină copilul, trebuie să fie concepute și realizate în așa fel încât să fie redus la minimum pericolul de a-și pierde starea de
HOTĂRÂRE nr. 710 din 2 septembrie 1999(*republicată*) privind asigurarea securităţii utilizatorilor de jucarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125338_a_126667]
-
are indicație absolută după pericardectomia dreaptă pentru a preveni hernierea cordului și cudarea venelor cave (risc de stop cardiac). După pericardectomia stângă, nu există riscul de cudură a venelor cave. În defectele pericardice mici, medii fără plastie, există posibilitatea de strangulare a peretelui cardiac de către marginile breșei. Pentru a preveni instalarea infarctului miocardic, datorat opririi circulației coronariere, există două variante: lărgirea breșei pericardice sau pericardoplastia cu plasă. Hernierea completă a cordului în cavitatea toracică stângă, deși nu are consecințe hemodinamice imediate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
angajează fie la momentul rupturii, fie în orele și zilele următoare, fie mult mai târziu după luni sau ani de zile. Angajarea viscerală poate fi silențioasă și riscă să rămână latentă sau este rapidă și frecvent însoțită de fenomene de strangulare a viscerelor migrate în torace. Organele migrate în torace pot fi indemne sau lezate. Este de remarcat faptul că herniile post-traumatice nu au sac herniar, deoarece peritoneul a fost rupt, aceste hernii fiind numite și hernii diafragmatice false (hernia spuria
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
plaga toracică în trei cazuri, iar ansele intestinale la unul dintre acești pacienți, aspect ce a facilitat diagnosticul preoperator de leziune frenică. Herniile diafragmatice posttraumatice strangulate O complicație de temut a herniilor diafragmatice, care asociază o mortalitate foarte ridicată, este strangularea. Apariția strangulării poate fi determinată de constricția la nivelul orificiului diafragmatic fibros și rigid, de volvulusul organelor herniate, precum și de aspirația toracică permanentă asociată cu creșterea bruscă a presiunii abdominale. Strangularea a fost considerată de Carter și Giuseffi drept faza
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
în trei cazuri, iar ansele intestinale la unul dintre acești pacienți, aspect ce a facilitat diagnosticul preoperator de leziune frenică. Herniile diafragmatice posttraumatice strangulate O complicație de temut a herniilor diafragmatice, care asociază o mortalitate foarte ridicată, este strangularea. Apariția strangulării poate fi determinată de constricția la nivelul orificiului diafragmatic fibros și rigid, de volvulusul organelor herniate, precum și de aspirația toracică permanentă asociată cu creșterea bruscă a presiunii abdominale. Strangularea a fost considerată de Carter și Giuseffi drept faza finală în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
herniilor diafragmatice, care asociază o mortalitate foarte ridicată, este strangularea. Apariția strangulării poate fi determinată de constricția la nivelul orificiului diafragmatic fibros și rigid, de volvulusul organelor herniate, precum și de aspirația toracică permanentă asociată cu creșterea bruscă a presiunii abdominale. Strangularea a fost considerată de Carter și Giuseffi drept faza finală în evoluția herniilor diafragmatice posttraumatice (citați de [69]). Strangularea este observată mai frecvent la herniile aflate în faza cronică, decât la cele în faza acută. Strangularea se produce foarte rar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
orificiului diafragmatic fibros și rigid, de volvulusul organelor herniate, precum și de aspirația toracică permanentă asociată cu creșterea bruscă a presiunii abdominale. Strangularea a fost considerată de Carter și Giuseffi drept faza finală în evoluția herniilor diafragmatice posttraumatice (citați de [69]). Strangularea este observată mai frecvent la herniile aflate în faza cronică, decât la cele în faza acută. Strangularea se produce foarte rar în faza imediată a hernierii viscerelor. Prin afectarea suportului vascular al organelor herniate, strangularea duce la necroza și perforația
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
bruscă a presiunii abdominale. Strangularea a fost considerată de Carter și Giuseffi drept faza finală în evoluția herniilor diafragmatice posttraumatice (citați de [69]). Strangularea este observată mai frecvent la herniile aflate în faza cronică, decât la cele în faza acută. Strangularea se produce foarte rar în faza imediată a hernierii viscerelor. Prin afectarea suportului vascular al organelor herniate, strangularea duce la necroza și perforația acestora. În statistica efectuată, Z. Popovici apreciază că 17% dintre cazuri ajung la această complicație [69]. Epanșamentul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
diafragmatice posttraumatice (citați de [69]). Strangularea este observată mai frecvent la herniile aflate în faza cronică, decât la cele în faza acută. Strangularea se produce foarte rar în faza imediată a hernierii viscerelor. Prin afectarea suportului vascular al organelor herniate, strangularea duce la necroza și perforația acestora. În statistica efectuată, Z. Popovici apreciază că 17% dintre cazuri ajung la această complicație [69]. Epanșamentul pleural sero-hemoragic este constant prezent în hernia diafragmatică posttraumatică strangulată, iar lichidul pleural poate avea un miros putrid
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
această complicație [69]. Epanșamentul pleural sero-hemoragic este constant prezent în hernia diafragmatică posttraumatică strangulată, iar lichidul pleural poate avea un miros putrid sau fecaloid, indicând o leziune avansată. În ceea ce privește tipul leziunilor viscerale identificate, gangrena localizată numai la nivelul șanțului de strangulare este mult mai ades prezentă decât necroza porțiunii herniate intratoracic. Necroza stomacului poate fi totală sau parțială și este mai rar întâlnită decât cea a colonului, caracterizat printr-o vascularizație mai săracă. În statistica personală, dintr-un total de 79
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
acutizare” datorită instalării unei complicații. C. Faza obstructivă se caracterizează prin apariția semnelor și simptomelor tipice pentru ocluzia intestinală: dureri abdominale (dar și toracice), vărsături cu conținut diferit, dispnee (ca rezultat al distensiei intratoracice a anselor intestinale) [78]. Momentul instalării strangulării este foarte variabil, aceasta producându-se foarte rar imediat după traumatism. Au fost incriminați ca factori declanșatori: efortul, constipația, mesele copioase, precum și sarcina (multe strangulări apar în timpul travaliului). Abdomenul poate să nu fie destins („ileus cu cavitate abdominală goală” - în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
cu conținut diferit, dispnee (ca rezultat al distensiei intratoracice a anselor intestinale) [78]. Momentul instalării strangulării este foarte variabil, aceasta producându-se foarte rar imediat după traumatism. Au fost incriminați ca factori declanșatori: efortul, constipația, mesele copioase, precum și sarcina (multe strangulări apar în timpul travaliului). Abdomenul poate să nu fie destins („ileus cu cavitate abdominală goală” - în enterotoraxul important). Hematemeza este frecvent un semn al strangulării stomacului, dar datorită volvulusului pacientul nu poate vomita. Se mai poate întâlni sughițul rebel la tratamentul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
imediat după traumatism. Au fost incriminați ca factori declanșatori: efortul, constipația, mesele copioase, precum și sarcina (multe strangulări apar în timpul travaliului). Abdomenul poate să nu fie destins („ileus cu cavitate abdominală goală” - în enterotoraxul important). Hematemeza este frecvent un semn al strangulării stomacului, dar datorită volvulusului pacientul nu poate vomita. Se mai poate întâlni sughițul rebel la tratamentul aplicat. Se asociază insuficiența respiratorie acută (dispneea dureroasă). În final ischemia și necroza organului strangulat conduc la empiem pleural, peritonită sau mediastinită. Starea generală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
asociază un tablou clinic abdominal sau mixt, preponderența semnelor și simptomelor abdominale conduce acești pacienți, în marea majoritate a lor, în clinicile de chirurgie generală (75%). Toate aceste cazuri cu hernie diafragmatică strangulată au fost diagnosticate cu ocazia instalării complicației (strangularea), iar la 62,5% dintre ele diagnosticul a fost pus intraoperator prin laparotomie. Urgența impusă de gravitatea acestor cazuri, timpul scurt avut la dispoziție pentru efectuarea explorărilor paraclinice, precum și raritatea herniilor diafragmatice posttraumatice (mai ales în faza obstructivă) au condus
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
gradul de afectare a funcțiilor vitale [52, 62, 69, 72]. O serie de argumente pledează pentru o intervenție chirurgicală cât mai precoce în condițiile unei pregătiri preoperatorii cât mai eficiente:- reintegrarea în cavitatea peritoneală a viscerelor herniate evită riscul apariției strangulării;- permite reexpansionarea plămânului și revenirea mediastinului în poziția normală, cu corectarea tulburărilor cardio-respiratorii;- asigură posibilitatea tratării leziunilor asociate, ce sunt depistate în timpul explorării chirurgicale. Intervențiile chirurgicale de urgență sunt rezervate următoarelor situații:- hernia diafragmatică strangulată;- existența leziunilor viscerelor peritoneale cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
leziuni asociate scheletice ce impun intervenția de urgență pe un focar din afara toracelui sau abdomenului;- pacienți în vârstă, tarați sau cu un teren biologic profund alterat. Intervențiile chirurgicale tardive sunt de evitat, datorită riscului instalării unei complicații acute, de tipul strangulării cu necroza anselor intestinale herniate, cu fistule abdomino-toracice, cu empiem și/sau peritonită. În statistica personală 63,3% din totalul cazurilor cu hernie diafragmatică au beneficiat de intervenții chirurgicale de urgență, iar 29,11% de operații programate [1, 2]. Calea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
al intervenției chirurgicale adresate unei hernii recidivate diafragmatice, este identificarea și rezolvarea cauzei care a stat la originea recidivei herniare. În statistica personală am întâlnit recidiva herniei diafragmatice postraumatice într-un singur caz (1,3%). Există o frecvență ridicată a strangulării la herniile recidivate. Hernia posttraumatică recidivată a fost localizată pe partea stângă. Cauza cea mai probabilă care a condus la recidiva herniară a fost reprezentată de tensiunea în sutura frenică asociată cu existența sepsisului. Pacientul cu hernie posttraumatică recidivată și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
frenică nerecunoscută intraoperator (+ ileusul dinamic postoperator), tensiunea crescută în sutura frenică determinată de ileusul dinamic postoperator (ileusul dinamic postoperator a rupt diafragmul intact fiind, dar intens hipotrofic). La 33,33% dintre pacienții cu hernie postoperatorie, aceasta a fost complicată cu strangulare. În 66,66% din cazuri, hernia postoperatorie a fost situată pe partea stângă. Viscerele herniate au fost: stomacul (cel mai frecvent), colonul transvers și ficatul. Dimensiunea breșei diafragmatice a fost în medie de 8,5 cm. Tablou clinic mixt (cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
în medie de 8,5 cm. Tablou clinic mixt (cu manifestări toracice și abdominale) a fost cel mai frecvent observat (66,66%). Pentru rezolvarea chirurgicală a acestor cazuri s-au folosit (în procente egale) laparotomia sau toracotomia. Cazurile complicate cu strangulare au fost rezolvate prin laparotomie xifoombilicală. La pacienții cu ruptură frenică nerecunoscută intrao-perator, deși la momentul primei operații s-a intervenit prin laparotomie mediană xifoombilicală, la reintervenție la 75% din cazuri s-a ales calea toracică. Defectul diafragmatic a fost
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
fi fost de folos pentru protecția suturii frenice. Decesele au existat într-un procent ridicat (33,33%). Deci herniile diafragmatice postoperatorii apar cel mai frecvent ca urmare a nerecunoașterii intraoperatorii a leziunilor traumatice ale mușchiului frenic, sunt frecvent complicate cu strangulare la momentul operației (datorită parezei intestinale postoperatorii, decisivă în apariția acestor hernii și în evoluția lor) și asociază o rată mare a mortalității.
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]