155 matches
-
informare și verificare prin săpături mai mici pentru determinarea grosimii stratului și întinderea sitului. Cercetarea arheologică sistematică se face în scopul realizării unei cercetări de lungă durată. Urmează analiza descoperirilor ce presupune datarea așezării și a obiectelor descoperite prin metoda stratigrafica ce are în vedere observarea succesiunii pe verticală a depunerilor naturale și a stratului de cultură marcat de prezență umană și metodă tipologica ce se aplică la artefacte, morminte, structuri și monumente fixe, precum și pentru clasificarea acestora. Se mai pot
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
medalistică, numistmatică și medalistică. Se află în Piața Centrală. Găzduiește diferite colecții de filatelie, numismatică, etc. Săpăturile efectuate în castellum roman de la Bărboși (la nord de Dunăre, lângă Galați, aproape de vărsarea Siretului), din anii 1959—1962, au dovedit în condiții stratigrafice perfect de clare, că pe înălțimea Tirighina se găsea la început o cetățuie dacică, întărită cu un val de pământ. Ceramica dacică și cea de import, ca și o monetă de argint histriană, permit ca începuturile cetățui dacice să fie
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
știință sub nici o formă nu se poate atribui vârsta unui obiect ca fiind aceea a altui obiect chiar acesta din urmă fiind găsit lângă sau în vecinătatea primului. Articolele scrise de Nicolae Vlassa după această descoperire nu prezintă clar situația stratigrafică a tăblițelor și nu există o reproducere in situ a complexului arheologic în care au fost descoperite tăblițele. Există o singură fotografie de la o distanță mare a complexului arheologic în care nu apare nici un fel de material arheologic. Admițând părerea
Tăblițele de la Tărtăria () [Corola-website/Science/299031_a_300360]
-
că "Eminescu a fost un organism complect (...) el a concentrat în sine vârstele omenirii și vârstele omului". În fond, Eminescu e un modern cu o putere de pătrundere de natură antropologică și nu-i fără semnificație a semnala aici "analiza stratigrafică" propusă de G. Munteanu pe care, în definitiv, o reclamă obiectul însuși. De aici pornește, de altminteri, și Theodor Codreanu în Eminescu Dialectica stilului care este și o contribuție de ordin exegetic. Perspectiva, clarificată prin disociații doctrinare, e scutită de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
rând. In cazul alegerii zonelor optime de depozitare a gunoilului se face o evaluare riguroasă a zonelor optime pentru depozitarea a acestora printr-un sistem de punctare riguros conceput. * zone optime din punct de vedere morfologic, structural, hidrogeologic al solului, stratigrafic, din punct de vedere tehnic, condiții optime din punct de vedere infrastructural; * deșeurile să fie transportate pe distanțe cât se poate de mici; parametrii pentru aer, curenți de aer - direcția lor ; parametrii determinați, după care se calculează zona este optimă
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
prin linii circulare, mai lejere (H. Delporte, 1979). Acest tip de decor cadrilat pare să reprezinte o coafură sau un acoperământ specific perioadei, deoarece îl regăsim și la alte statuete (Laussel, Grimaldi, Kostenki, Kotilevo) (Z. Abramova, 1991). Grupa italiană. Poziția stratigrafică a acestor reprezentări este, pentru cea mai mare parte dintre ele, destul de incertă. Nu se știe, cu exactitate, căror civilizații arheologice aparțin statuetele de la Savignano, Chiozza di Scandiano, Trasimene sau Parabita. Singure, statuetele de la Grimaldi au fost descoperite într-un
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
acestor reprezentări este, pentru cea mai mare parte dintre ele, destul de incertă. Nu se știe, cu exactitate, căror civilizații arheologice aparțin statuetele de la Savignano, Chiozza di Scandiano, Trasimene sau Parabita. Singure, statuetele de la Grimaldi au fost descoperite într-un context stratigrafic mai sigur, aparținând Gravettianului italian. De la Grimaldi provin mai multe statuete, distincte prin modul de realizare. Una din cele mai cunoscute, numită, de altfel, „Venus de la Grimaldi”, realizată în steatit galben, se înscrie în construcția rombică specifică statuetelor feminine. O
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
predominante sunt cele fine, nisipoase și nisipo-lutoase, relativ omogene granulometric și lipsite de material scheletic. Delimitarea lor de roca in situ este dificilă, dacă în alunecare sunt antrenate pachete de strate cu grosimi de câțiva zeci de metri, fără ca raporturile stratigrafice să fi suferit schimbări. Studiile asupra alunecărilor au pus în evidență deluvii cu grosimi de 15-20 m în Câmpia Moldovei, inclusiv în bazinul hidrografic al Bahluiețului. Coluviile apar ca depozite de tranziție, acumulate la baza versanților și a denivelărilor, formând
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
între Tecuci și Hanul Conachi. Alunecările de teren din cadrul bazinului sunt întâlnite pe versanții dealurilor, însă nu le depășesc pe cele din depresiunea Jijia-Bahlui, pe văile Crasnei și Lohanului sau în bazinul văii Racova. În ansamblu, din punct de vedere stratigrafic și litologic, nordul podișului bârlădean aparține Sarmațianului superior (format din gresii, calcare oolitice, argile), iar la sudul paralelei orașului Vaslui apare Pliocenul (alcătuit din nisipuri și argile). Deasupra formațiunilor pliocene este un orizont de prundișuri, acoperit spre sud de o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu fauna mamiferelor actuale, apărută în momentul dispariției mamiferelor adaptate la clima rece, mai exact la limita dintre Holocen (11-12.000 de ani) și Pleistocen (1,6-1,8 mil. ani), prima fiind considerată de unii cercetători (din punct de vedere stratigrafic) o etapă interglaciară, parte a Pleistocenului (epocă a perioadei Cuaternare), iar de alții, dimpotrivă, o unitate geocronologică egală celeilalte. În absența unor depozite cu faună terestră de mamifere, s-a încercat trasarea perioadei când se produce înlocuirea animalelor de climă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
denumirea convențională de Costișa - Botoșana - Hansca. De la început, autorii cercetărilor de la Mănoaia-Costișa (jud. Neamț) au considerat aceste descoperiri ceramice ca făcând parte dintr-o nouă etapă, în evoluția materială autohtonă, ulterioară culturii Sântana de Mureș, fapt susținut și de suprapunerea stratigrafică a celor două niveluri de locuire. Descoperirile respective au fost corect încadrate cronologic și atribuite din punct de vedere etno-cultural de către Ion Nestor care, în demersul său, s-a bazat pe trăsăturile ceramicii, noua cultură fiind considerată un produs al
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o locuință din secolele VII-VIII (L62), ai cărei membri au fost considerați ultimii locuitori ai așezării de la Davideni. Pentru bazinul bârlădean, situația este schimbată, multe din aceste aserțiuni nefiind valabile, precum la Dodești - Vaslui, unde s-a constatat o suprapunere stratigrafică succesivă, de trei locuințe, din secolele VI-VII, VIII-IX și X-XI (pl. III). Această dovadă stratigrafică indică menținerea unei continuități teritoriale și etno-culturale, în secolele VI-XI, pentru situl arheologic menționat. De asemenea, stratigrafii succesive s-au observat și la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la Davideni. Pentru bazinul bârlădean, situația este schimbată, multe din aceste aserțiuni nefiind valabile, precum la Dodești - Vaslui, unde s-a constatat o suprapunere stratigrafică succesivă, de trei locuințe, din secolele VI-VII, VIII-IX și X-XI (pl. III). Această dovadă stratigrafică indică menținerea unei continuități teritoriale și etno-culturale, în secolele VI-XI, pentru situl arheologic menționat. De asemenea, stratigrafii succesive s-au observat și la Drăgești (secolele II-VI), Gura Idrici (secolele III-IX), Negrești (secolele II-IX); ele denotă niveluri de locuire
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
orizontal sau vălurit. Dintre toate stațiunile cercetate în acest bazin, cele mai complete și eficiente informații au fost oferite de stațiunea de la Dodești - Vaslui, motiv care a permis cele mai dese trimiteri la acest sit. Drept dovadă, menționăm și succesiunea stratigrafică a celor trei locuințe, din sectorul Șipot, din faze cronologice consecutive, specifice secolelor VI-VII, VIII-IX și X-XI, ce indică o clară continuitate teritorial-etnică a stațiunii amintite. 1.4. Complexe cu diverse funcționalități: locuințe-atelier și cuptoare Comparativ cu secolele VI-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ori forțate de alți factorii se constată lipsa obiectelor de inventar, îndeosebi a celor casnice. Acest eveniment nu credem că a periclitat în vreun fel continuitatea de locuire a stațiunii respective, mai ales că pe alocuri s-au observat niveluri stratigrafice succesive, inclusiv pentru etapa ulterioară, din timpul secolelor X-XI. În intervalul veacurilor VIII-IX, numărul dotărilor din locuințe, dar în special din afara lor, este mai mare față de perioada anterioară, astfel că, la cuptoarele din piatră pentru încălzirea caselor, se adaugă cuptoarele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sitului, se numără cea de la Dodești, unde cele două șiruri de case închid o „piață”. Cumularea mai multor elemente, precum numărul mare de locuințe dintr-o așezare, sistemul de construcție mai rezistent, refacerea unor pereți și a unor vetre, grosimea stratigrafică dezvăluie o locuire intensă și îndelungată în perioada secolelor VIII-IX, comparativ cu cea anterioară, situație prilejuită de climatul politic ceva mai liniștit, care a permis o mică creștere demografică. Așezările secolelor VIII-IX cuprindeau un număr mai mare de locuințe, decât
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu cioburi pisate, modelate la roată), Drăgești (fragmente decorate cu linii vălurite), Buda-Oșești și Viișoara-Todirești (Vaslui) (pl. LIV), precum și în alte așezări din Moldova (Chircești, Hlincea - Iași, Tuțcani, Bârlălești - Vaslui), de multe ori împreună cu ceramica Dridu, unele însă fără suport stratigrafic, deoarece o parte s-au găsit în periegheze și se datează mai târziu, în secolele XI-XIII. Aceste căldări de lut, considerate de tip Răducăneni, după stațiunea eponimă, au format și o cultură aparte(secolele XI-XIII), fiind pusă în legătură cu prezența migratorilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la unele schelete din cimitirul situat la Hansca-Căprăria, unde o grupă distinctă de morminte conținea doar o parte din trupurile celor decedați prin violență. Cele șapte morminte de la Prodana nu aveau obiecte de inventar, datarea lor fiind permisă de situația stratigrafică. Ritul și ritualul creștin, precum și lipsa vreunui vas depus ritual, susțin datarea cimitirului de la Bârlad-Prodana în secolele X-XI și atribuirea lui unei comunități autohtone, de origine veche românească. În cazul descoperirilor funerare izolate ne confruntăm cu două situații distincte, determinate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
apropierea grădinii lui V. Năstase, pe teritoriul delimitat de numeroase izvoare s-au desfășurat cercetări amănunțite ce au scos la iveală un număr de 16 locuințe adâncite, de formă rectangulară și prevăzute cu vetre din piatră. De remarcat este succesiunea stratigrafică a trei locuințe suprapuse, din secolele VI-VII, VIII-IX și X-XI. Pentru perioada VI-VII s-au identificat 6 locuințe, dotate cu vetre și având ca inventar fragmente ceramice făcute cu mâna și la roată, dar și alte obiecte, precum
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
solului, foarte important pentru protecția apelor subterane este latura cantitativă, respectiv grosimea solului și a stratelor situate deasupra pânzelor freatice. Solul și rocile situate în acoperișul acviferelor se comportă față de poluanți ca o veritabilă coloană cromatografică, asigurând reținerea și distribuția stratigrafică a acestora pe verticală. Nu trebuie ignorat faptul că poluanții reținuți în sol pot fi desprinși uneori din matricea lor de reținere și antrenați spre apele subterane și superficiale sub acțiunea apelor provenite din precipitații.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ursache Gabriela Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92812]
-
siguranță, a avut cel puțin o necropolă. În 1965 cercetările arheologice au fost reluate de Maria Coja, care, urmărind obținerea unor date mai clare privind topografia, stratigrafia și formele de ocupare a sitului, a adoptat ca metoda de investigație sondajul stratigrafic combinat cu extinderi locale în suprafață, determinate de caracterul sau importanța descoperirilor. În acest mod au fost redegajate bazilica trinavă și porțiuni din incinta romano-bizantină, cercetate anterior de P. Nicorescu. S-au efectuat cercetări complete asupra unei noi bazilici paleocreștine
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
locale în suprafață, determinate de caracterul sau importanța descoperirilor. În acest mod au fost redegajate bazilica trinavă și porțiuni din incinta romano-bizantină, cercetate anterior de P. Nicorescu. S-au efectuat cercetări complete asupra unei noi bazilici paleocreștine și unele sondaje stratigrafice interesând locuirile intra și extra muros din epocile greacă, romană și romano-bizantină. Cele mai interesante rezultate ale acestor ani de investigații au fost date de observațiile privind existența unui edificiu bazilical anterior pe amplasamentul bazilicii trinave centrale, datarea zidului de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
pastophoria. Bazilica cimiterială deservea necropola romano-bizantină; prezintă o influență a arhitecturii Asiei Mici asupra Histriei. Cercetarea inițială a acestei descoperiri a fost efectuată de către Vasile Pârvan (1882-1927) încă din 1914. Din 1956, au început cercetările complete ale acestei descoperiri; observațiile stratigrafice au oferit o serie de indicii asupra momentului ridicării bazilicii (în timpul împăratului Anastasius, 491-518). Mai mult chiar, în cursul cercetărilor efectuate între anii 1961-1964, s-au descoperit vestigiile unui cartier urban din secolele I-III. După distrugerea acestuia (în urma invaziilor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
În 1958, M. Pantazică realizează un studiu hidrologic privind bazinul hidrografic al râului Bahlui, precizând principalele raioane hidrologice. V. Băcăuanu și colaboratorii (1980) publică cel mai complet studiu general de geografie pentru Podișul Moldovei. P. Ștefan (1989) aduce contribuții lito-bio stratigrafice, inclusiv asupra limitei volhinian-basarabian, în unele sectoare ale Dealului Mare-Hârlău. Pentru această regiune trebuie amintită și foaia nr. 6 din harta geologică a României, sc. 1:200.000, precum și foile topografice, color, ale zonei în studiu la sc. 1:50
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ordovicianului. Peste acestea, seria este continuată de un pachet de formațiuni siluriene cu o grosime de 128 m, reprezentat prin calcare cu intercalații subțiri de marne, gresii calcaroase, argile, așa cum rezultă din forajul executat la Deleni-Hârlău (N. Macarovici, 1949). Coloana stratigrafică este continuată de depozite cenomaniene cu o grosime de 27 m, tortoniene cu o grosime 71 m (interceptate la Deleni Hârlău între 615 și 544 m), cu gipsuri în masă compactă microcristalină, marne cu concrețiuni de cremene. Ultimele depozite marine
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]