163 matches
-
Leșnic Hunedoara k)80. Biserica Sfântul Nicolae Comuna Ribița, satul Ribița Hunedoara k)81. Biserica Sfântul Gheorghe Comuna Sântămăria-Orlea, Hunedoara satul Sânpetru k)82. Biserica reformată, Comuna Sântămăria-Orlea, Hunedoara fostă ortodoxă satul Sântămăria-Orlea k)83. Biserica Adormirea Orașul Călan, satul Strei Hunedoara Maicii Domnului k)84. Biserica Sfântul Gheorghe Orașul Călan, Hunedoara localitatea Streisângeorgiu k)85. Biserica cnezilor Cânde Comuna Râu de Mori, satul Suseni Hunedoara k)86. Biserica domnească Municipiul Iași Iași Sfântul Nicolae k)87. Biserica Mănăstirii Golia Municipiul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Hunedoara, Transilvania, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Bârcea Mare, Cărpiniș, Sântandrei, Simeria Veche, Șăulești și Uroi. Se află in partea de vest a țării, în lunca Mureșului sau "Maris" (denumirea dacă) la confluența acestuia cu râul Strei sau "Sargetia" (denumirea dacă) între munții Apuseni și Retezat. Ținut dacic, este aproape de vechea capitală a Daciei din munții Orăștiei, Sarmisegetuza Regia. Cei aflați în trecere prin orașul Simeria au posibilitatea de a vizita Arboretumul (Parcul Dendrologic Simeria se află
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
Simeria se află pe locul 3 în Europa și pe locul 11 în lume, conform Enciclopediei Britanice). Are o populație de locuitori. Localitatea Simeria este situată în partea de vest a României, în lunca Mureșului, la confluența acestuia cu râul Strei, protejată la nord de lanțul Munților Metaliferi din Carpații Apuseni, la sud de Munții Poiana Ruscă, Retezat și Sureanu, iar la vest, de câteva defilee din zona de întrepătrundere a Carpaților Meridionali și Apuseni. La est, lunca Mureșului se întinde
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
Piskitelep", după numele unor proprietari de viță nobilă, care au trăit în această perioadă. În anii 1862-1869, pe Valea Mureșului s-a construit prima cale ferată din Transilvania: Arad-Alba-Iulia, cu ramificațiile Simeria-Petroșani și Simeria-Hunedoara. Amplasarea în zona de vărsare a Streiului în râul Mureș a atelierului pentru reparat locomotive și vagoane, precum și a unei gări de călători a dat naștere în acest loc Coloniei Simeria, unde locuiau muncitori români, germani, maghiari, slovaci, polonezi, italieni și sârbocroați. În jurul coloniei se înfiripă localitatea
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
Astfel portul popular, obiceiurile și tradițiile au particularitățile lor moștenite de secole, fiecare zonă devenind astfel o "bază de date" ca sursă vitală în orice societate: "folclorul". Ca ultim act important în segmentul cultural din Simeria este promovarea festivalului "Cântecele Streiului", susținut de asociația non-profit cu același nume, ce desfășoară o activitate culturală, civică și științifică, ce acceptă și promovează atât valorile și pricipiile naționale, cât și valorile și principiile europene în materie de interculturalitate.
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
luna octombrie 2011, Balomir a fost gazda mai multor oficialități locale și județene, venite să participe la festivitatea de inaugurare a unei porțiuni de 8 km din DJ 668 Bucium-Orlea-Gânțaga, complet modernizat, precum și a noii construcții a podului peste râul Strei, din satul Balomir. Actualul pod măsoară 42 m lungime și are o lățime de 7,8 m, plus trotuarele, comparativ cu vechea construcție, care avea o lățime de doar 4 m, reîncadrându-se în standardele unui drum județean. Constructorul garantează
Balomir, Hunedoara () [Corola-website/Science/300535_a_301864]
-
Băcia este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Localitatea Băcia este situată pe Drumul Național 66, la jumătatea distanței dintre orașele Simeria și Călan, pe partea stângă a râului Strei, la poalele estice ale munților Poiana Rusca și cele nordice ale Munților Sebeșului. Localitatea Băcia a fost atestata documentar începând cu anul 1332, apărând de la inceput sub numele pe care îl poartă și astăzi. După Marea Unire de la 1918, sătul
Băcia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300536_a_301865]
-
amintim : vioară, acordeonul, doba (dubă) iar că o influență a Banatului, taragotul și saxofonul. Mai rar se folosește fluierul, existând puține persoane care mai știu să cânte la acest instrument popular. Dansurile populare caracteristice sunt : învârtita, hațegana și lină (de pe Strei). Creatori populari Prelucrarea fierului: Mihăiescu Miron Prelucrarea lemnului: Cioară Nicolae Cojocari: Ștefoni Ioan Vechea biserică din Plopi a fost construită pe actualul loc al școlii primare, unde se pot vedea și urmele unui fost cimitir. În 1891 biserică veche nu
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
Și încă o situație interesantă, cu carcater excepțional pentru Hațeg: la 1633, câțiva români din Râu Alb au fost făcuți nobili armaliști. Situat la nord-vest de cnezatul Râului Bărbat, cu satele dispuse pe o porțiune scurtă din cursul superior al Streiului și pe văile învecinate a trei afluenți ai acestuia, cnezatul Râului Alb a făcut parte din structurile teritoriale mai mici ale Țării Hațegului, cuprinzând cu certitudine doar cinci sate. Este totuși posibil ca alte două sau trei așezări să se
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
află în Țara Hațegului, așezat în partea de sus a Văii Streiului, la 21km de Hațeg și la 27 km de Petroșani, la egală distanță (3km) de comunele Pui și Baru. Satul este așezat pe o luncă îngustă a râului Strei, care îl desparte în două părți : Livadia de Coastă (1/3) la poalele dealului și Livadia de Câmp (2/3) pe partea stângă a râului , denumiri păstrate scriptic până în 1963, când Primăria Livadia a fost mutată de regimul comunist în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
se afla așezat pe locul numit „Zevoaie" sau „la Livăzea" după denumirea locului, pe câmpul Văii Streiului, de o parte și de alta a pârâului Balta Verde, la cca.1,5 - 2 km în amonte de vărsarea pârâului, în râul Strei. Satul s-a mutat pe locul actual la începutul sec. XIX (anul nu se cunoaște). Motivul mutării satului, după afirmațiile bătrânilor, au fost frecventele incendii ce izbucneau în acea zonă de câmp deschisă, expusă vânturilor, Valea Streiului este o regiune
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
detailată a războaielor românilor conduși de Traian împotriva dacilor lui Decebal, făcându-se referiri la operațiile militare ale legiunilor romane - venite peste Munții Carpați și pe Valea Jiului - în atacul îndreptat spre cetatea dacilor, conduși de Decebal, pornit din valea râului Strei peste culmile dealurilor pâna la Sarmizegetusa dacică. Lucrările prezentate fac o investigatie asupra cetăților din zona operațiilor militare, analizând elementele specifice legate de perioada istorică respectivă. Sunt urme ale perioadei stăpânirii romane în satul Livadia și în împrejurimi, astfel: - un
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cetăților din zona operațiilor militare, analizând elementele specifice legate de perioada istorică respectivă. Sunt urme ale perioadei stăpânirii romane în satul Livadia și în împrejurimi, astfel: - un drum situat lânga sat, “Drumul Troianului”, - pe ulița satului “Prunduri”, paralelă cu râul Strei, numită încă de săteni “la cazarme”, sunt urme ale unui castru roman (1). Istoricul arheolog A.Diaconescu, care și-a desfășurat peste 20 de ani activitatea în situl arheologic al cetății Sarmizegetusa romană, ne-a furnizat date privind modul de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
refuzau să plătească tribut regelui maghiar. Populația băștinașă din zonă a continuat și-n secolele XIII-XIV să-și păstreze propriile forme de organizare teritorială - districtul (5f), fiind menționat cel al Hațegului (anul 1360), care continuă vechea țară a Hațegului, al Streiului (1377), a Dobrei, a Devei care aparțineau de comitatul Hunedoarei. Aceste date privind comitatul Hunedoarei au fost menționate în secolul XIV și confirmă ocuparea de către statul maghiar a întregii zone din această parte a Transilvaniei. Istoricii Radu Popa (5a) și
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
zonă, se pierde în negura veacurilor a existenței populațiilor din această parte a țării. Cercetările arheologice indică prezența așezărilor omenești din timpuri străvechi, chiar a vestigiilor omului preistoric. În secolul XIX în timpul evenimentelor de la 1848 din Transilvania satele de pe Valea Streiului și din Țara Hațegului s-au răsculat împotriva ingerințelor tot mai pronunțate ale ungurilor ( îndeosebi prin acțiunile nobilimii maghiare) în viața principatului, intrând în oastea tribunului (prefectul de Hunedoara a lui Avram Iancu) (6). Aceștia luptau împotriva trupelor generalului Bem
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
plaiuri întinse cu pășuni, au atras pe locuitorii păstori din aceste sate. Așa se explică asemănarea toponimică a localităților dintre cele două zone apropiate: - Livadia-Livezeni, - Petros-Petroșani, - Uric-Uricani, - Valea Lupului-Lupeni. Probabil că acolo existând pășuni întinse nelocuite, mulți locuitori de pe Valea Streiului superior au emigrat acolo, dezvoltând în timp noile localități. De asemenea trebuie amintit că în acea perioadă nu erau deschise exploatările miniere din Valea Jiului. Trebuie semnalat de asemenea un alt fapt istoric privind participarea unor delegații cu reprezentanți din cele
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
așezau pe masă pahare sub care se puneau boabe de porumb și fasole (fără să vadă ele) și apoi se ridicau să vadă surpriza: dacă se măritau sau nu anul care vine. De Bobotează tot satul mergea la apă, la Strei, de unde se întorceau încolonați cu prapuri și cu ulcioarele cu apă sfințită („aghiazmă"). luată din Strei, după sfințirea apei A doua zi de Crăciun, la Anul Nou și de Sf. Ioan tinerii mergeau la sala de joc (de pe lângă o crâșmă
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ele) și apoi se ridicau să vadă surpriza: dacă se măritau sau nu anul care vine. De Bobotează tot satul mergea la apă, la Strei, de unde se întorceau încolonați cu prapuri și cu ulcioarele cu apă sfințită („aghiazmă"). luată din Strei, după sfințirea apei A doua zi de Crăciun, la Anul Nou și de Sf. Ioan tinerii mergeau la sala de joc (de pe lângă o crâșmă a satului) unde cântau orchestre sătești, care aveau „clănete"(instrumente de suflat din metal) și tobe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
sătești cu caracter predominant familiar dar și prietenesc între familiile care erau interesate de acest lucru. Participanții la acest eveniment se îmbrăcau în haine de sărbătoare. Nedeea avea un caracter câmpenesc și se desfășura pe o pajiște de pe malul râului Strei, în capătul satului Livadia spre Baru. De asemenea se amenaja un loc împrejmuit cu mesteceni unde cântau muzicanții și dansau tinerii, ,jucau” jocurile obișnuite în Țara Hațegului, cu tradiție locală: hora, bătuta, învârtita, etc. În timp, în special în perioada
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Vest, Câmpia de Vest trecând prin municipiul Arad spre Ungaria, unde se varsă în râul Tisa. Pentru 22,3 km râul marchează frontiera româno-ungară. Afluenți: Târnava Mare, Târnava Mică (din Carpații Orientali) ce se unesc la Blaj județul Alba, Sebeș, Strei (din Carpații Meridionali), Arieș și Ampoi (din Munții Apuseni). Încă din perioada antichității, râul Mureș a fost o cale navigabilă foarte intens folosită atât pentru traficul comercial cât și în scop strategic, devenind o adevărată autostradă a zonei de la Nord
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
și regional prezintă variații mari ale înălțimii. Deși au dispunere asimetrică, prin tendința continuă de deplasare spre dreapta a Mureșului (spre nord) și Streiului (spre est), acestea „sunt totuși foarte larg dezvoltate, formând în aria de întâlnire a Mureșului cu Streiul și Cerna un adevărat fragment de câmpie de terase“ (L. Badea și colab., 1987). Cercetările efectuate asupra reliefului din arealul orașului Deva de către I. Mac și L. Drăguț (1997) au confirmat atât nivelele de terase stabilite de A. Jampa (1985
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
Porcul negru de Strei este o rasă de porc românească. Porcul este o populație de porcine românească ca și porcul de Bazna, formată în depresiunea Hațegului de-a lungul râului Strei. Această populație s-a format începând din anul 1870 prin încrucișări nedirijate ale
Negru de Strei () [Corola-website/Science/304579_a_305908]
-
Porcul negru de Strei este o rasă de porc românească. Porcul este o populație de porcine românească ca și porcul de Bazna, formată în depresiunea Hațegului de-a lungul râului Strei. Această populație s-a format începând din anul 1870 prin încrucișări nedirijate ale rasei locale Stocli cu rasele Mangalița, Cornwall, Berk. Este apreciat pentru rezistență organică și rusticitate. Porcul este reprezentat de o populație redusă la un efectiv de 2000-3000
Negru de Strei () [Corola-website/Science/304579_a_305908]
-
cu rasele Mangalița, Cornwall, Berk. Este apreciat pentru rezistență organică și rusticitate. Porcul este reprezentat de o populație redusă la un efectiv de 2000-3000 animale care cresc în depresiunea Hațegului (județul Hunedoara). Condițiile de mediu în care crește porcul de Strei sunt destul de aspre, în aria sa de răspândire cultivându-se puține cereale. De aceea în hrana porcinelor se utilizează în măsură apreciabilă pășunea naturală la care se adaugă deșeuri culinare și puține concentrate. Cu cca. trei luni înainte de sacrificare, porcii
Negru de Strei () [Corola-website/Science/304579_a_305908]
-
aceea în hrana porcinelor se utilizează în măsură apreciabilă pășunea naturală la care se adaugă deșeuri culinare și puține concentrate. Cu cca. trei luni înainte de sacrificare, porcii se supun unei alimentații pentru finisare, bazată îndeosebi pe porumb. Porcul Negru de Strei este de talie mijlocie spre mare, cu corpul turtit lateral, și se încadrează în tipul de producție mixt, de carne și grăsime. Capul este mijlociu spre mare, îngust, cu râtul lung și cu profilul foarte ușor concav, aproape drept. Urechile
Negru de Strei () [Corola-website/Science/304579_a_305908]