802 matches
-
în editura „Minerva” în anul 1907, având în fruntea volumului o prefață semnată Nicolae Iorga. Au urmat apoi volumele: „Movila Roșie”(povestiri, schițe, amintiri); „La gura sobei” (povești și snoave), „Povești de pretutindeni” (traduceri din folclorul lumii); „Basme și legende streine”(traduceri din folclorul lumii); „Domnița Ilina” (povești); „O noapte de mai” - traducere din N.Gogol; Alte volume în bibliotecile de popularizare ca: Povești, snoave, Aliman Voinicul (poveste), Povești franceze (traduceri), Povești corsicane (traduceri), Bătălia de la Mărășești (povestire eroic-națională). În 1926
Virgil Caraivan () [Corola-website/Science/311577_a_312906]
-
începând cu prezentarea grafică și până la valorile literare promovate. Se dau pagini întregi cu versuri originale și traduceri, eseuri pe teme de filosofie și sociologie, informații despre viața literară și artistică (cronica aparițiilor editoriale și revuistice). Colaborează cu versuri Mircea Streinul, Virgil Carianopol, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Frunzetti, Simion Stolnicu, Radu Stanca, Ovid Caledoniu, Ilie Radu (sub pseudonimul Radu Miriade), Lucian Marinescu. Proza e semnată de Dan Petrașincu (Adolescenta) și de Al. Leontescu. Foarte bine reprezentat este sectorul eseistic, susținut de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289618_a_290947]
-
un interviu Silviu Cernea, „despre cărțile lui Zamfirescu, despre el și despre alții” (1935). Alte rubrici: „Cărți” (semnalări avându-i ca autori pe Septimiu Bucur, Teodor Scarlat, Silviu Cernea), „Recenzii” (Constantin Calotă). Sunt prezenți cu versuri Ion Th. Ilea, Mircea Streinul, Const. Râuleț. Este reprodus un fragment din romanul Donna Alba de Gib I. Mihăescu. Mai colaborează Camil Petrescu (O problemă națională: cartea), Al. Bilciurescu, Const. Barcaroiu, Antonie Străuț, Constantin Virgil Gheorghiu. C.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288359_a_289688]
-
, revistă apărută la Buzău, săptămânal, între 26 noiembrie 1931 și 1 mai 1933, apoi bilunar, între 15 octombrie 1933 și 15 februarie 1934, sub conducerea unui comitet. Semnează versuri Ion Minulescu (Romanța celor ce se vând, 4/1931), Mircea Streinul, Iulian Vesper, N. Țațomir, Eugeniu Ștefănescu-Est, cu proză sunt prezenți Sărmanul Klopștok, Horia Furtună (fragmente din romanul Iubita din Paris, 4/1931), Al. Lascarov-Moldovanu, în paginile revistei fiind publicate și câteva medalioane literare: O. Goga (4/1931), Goethe (7/1932
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286118_a_287447]
-
țară. Poeziile publicate în ziar au fost semnate cel mai adesea de Octav Sargețiu, I. Buzdugan, O. Crușevan, Al. Negură, Sergiu Matei Nica, Ioachim Fuiagă, Al. Bardier. La capitolul proză, B. s-a bucurat de colaborările lui Al. Lascarov-Moldovanu, Mircea Streinul, Lotis Dolenga, D. Munteanu-Râmnic, Sergiu Matei Nica, N. Dunăreanu. Probleme de literatură erau puse în discuție de I. Ionașcu (noile orientări din literatura basarabeană, situația scriitorilor din Transnistria și direcția ortodoxistă), Sergiu Grosu, Nicolae V. Coban, Al. Vicol (în Panait
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285663_a_286992]
-
fel ca în Serenade demonice, tensiunea ideilor și sentimentelor, sarcasmul precumpănesc. Însă convingerea prezenței unui centru regenerator, icoană a materiei spiritualizate - precum în viziunile esoterice ale lui Dante ori în cele ale rosicrucienilor -, înnobilează suferința omului: „Și când vom fi streini de orice viață, / De stele, de parfum, de flori albastre, / O roză, ca pe-o insulă de gheață, / Va crește sfântă-n sufletele noastre”. Chiar dacă patetica damnării, ca și impresia de morbidețe ori de prețiozitate imprimă liricii lui P. un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
aceeași arie de preocupări se situează colaborările la volumele colective Biblioteca universitară între tradiție și devenire (1988), Biblioteca și perenitatea culturii românești (1990), coordonate de Cornelia Mâță. Îngrijește, singur sau în colaborare, numeroase ediții din scrierile lui Nicolae Breban, Mircea Streinul, Teodor T. Burada, Leca Morariu, Ion I. Nistor, Costache Conachi, Ioan Artemie Anderco. Activitatea de „arheologie literară” s-a concretizat și printr-o bogată publicistică, în care se remarcă preocuparea constantă pentru literatura bucovineană. Colaborează la „Convorbiri literare” (e redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
despre Leca Morariu - conturând un „profil artistic al călătorului”, al cărturarului preocupat de folclor, al profesorului și al cercetătorului lui Eminescu - și câteva portrete, dintre care se remarcă acelea ale lui Constantin Hurmuzachi, Ion Grămadă, Lascar Luția, Claudiu Isopescu, Mircea Streinul, precum și scurte incursiuni în existența unor periodice uitate, cum ar fi „Deșteptarea”, „Spectatorul”, „Britanica”, toate având drept liant voința asiduă a cercetătorului de a configura specificul cultural al Bucovinei, prin necesare restituiri și valorizări ale spiritualității acestei provincii românești cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
al pierderii în timp. Lirica sa devine acum nu doar una a amintirilor dureroase, dar și un inedit calendar al sărbătorilor tradiționale și al conștiinței românești ocultate de comunismul instaurat în țară: „Încă o dată, încă o dată, / Suferă țară nevinovată // Pleacă streinul, vine streinul, / Altul e gâdele, unul e chinul // Foametea seceră, molima bântuie / Nimeni nu spune vorba ce mântuie // Greu e și lanțul pe trupul căzând / Mult mai greu este lanțul pe gât // Fuge prin codru pasărea-albastră, / Inima, Doamne, inima noastră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
în timp. Lirica sa devine acum nu doar una a amintirilor dureroase, dar și un inedit calendar al sărbătorilor tradiționale și al conștiinței românești ocultate de comunismul instaurat în țară: „Încă o dată, încă o dată, / Suferă țară nevinovată // Pleacă streinul, vine streinul, / Altul e gâdele, unul e chinul // Foametea seceră, molima bântuie / Nimeni nu spune vorba ce mântuie // Greu e și lanțul pe trupul căzând / Mult mai greu este lanțul pe gât // Fuge prin codru pasărea-albastră, / Inima, Doamne, inima noastră. Țipă rănită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
Creangă alături de Rabelais În câteva din articolele aceleiași perioade numele lui Creangă - "unul din puținii noștri oameni de valoare în literatură" - revine, fie pentru a sublinia "puțina închipuire creatoare" a țicăuanului, care a compensat acest inconvenient prin "împrumutarea unei personalități streine", nimeni alta decât aceea "a poporului românesc"12), modelându-și firea după tiparul ancestral; fie pentru a angaja o comparație cu P. Ispirescu sau Delavrancea, autori cărora le este superior ca simț al limbii, fiindcă scrie țărănește, într-o "limbă
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
sfărșit la septembrie 20 1869, în zilele pria înălțatului nostru domn Carol întâi cu blagoslovenia priaosfințitului arhiepiscop al Argeșului d[u]mn[ea]lui domnul Neofit Scriban cu cheltuiala tutulor enoriașilor, și alergător Gheorghe Boroghină și sau milostivit și alți streini de au ajutat precum [și] toți lăcuitori[i] de aici sau silit de au ajutat care cu ce au [avut] pănă la cia din urmă săvărșire ca să fie sufletele l[or primite] spre lăcașurile cele sfinte în veci[i] vecilor
Biserica de lemn din Borovinești () [Corola-website/Science/322859_a_324188]
-
Memoriile arată convingător rolul pe care l-a avut Nicolae Iorga în ieșirea criticii lovinesciene dintr-o stare de espectativă și reverie, mobilizându-și fondul bovaric, energia luptătoare: "Ceea ce admiram atunci mai mult în d. Iorga era tocmai atitudinea polemică streină temperamentului meu relativist. Ca și în cazul lui Faguet, printr-un fenomen bovaric, îmi exaltam, astfel, lipsurile combative în biciul de foc căzut asupra generației ce ne preceda". Un proces formator se precipită, o evoluție se configurează deci dintr-o
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
Eminescu, trebuie s? ia forma unei cunoa?teri profunde: „oamenii Înv????i, dar f??? talent propriu, adic? purt?torii ?tiin?ei moarte, mi-i Închipuiesc că o sal? Întunecat? cu o u?? de intrare ?i una de ie?ire. Ideile streine într? printr-o u??, trec prin Întunericul s?lii ?i ies prin cealalt?, indiferente, singure ?i reci. Capul unui om de talent e ca o sal? iluminat?, cu pere?i ?i oglinzi. De afar? vin ideile Într adev?r reci
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
creator de a te apropia de universul culturii Întregi: „ Oamenii Înv????i, dar f??? talent propriu, adic? purt?torii ?tiin?ei moarte, mi-i Închipuiesc că o sal? Întunecat? cu o u?? de intrare ?i una de ie?ire., Ideile streine într? printr-o u??, trec prin Întunericul ??lii ?i ies prin cealalt?, indiferente, sigure ?i reci. Capul unui om de talent e ca o sal? iluminat?, cu pere?i ?i oglinzi. De afar? vin ideile Într adev?r reci ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de ani, apucând între pietrele clevetirii și invidiei, a batjocurii și vicleniei, tot ce țara aceasta avea respectabil, onest și de caracter, tot ce ea avea vechi și tradițional, întemeiat pe dreptate și bună credință, e un rău ireparabil, și strein a trebuit să fie omul, arhistrăin, care se bucură astăzi că țara sa seamănă Franței tot așa precum o cocotă de stradă ar semăna c-o împărăteasă. Din țăranca sprintenă, vioaie, deșteaptă, cum era România acum douăzeci și cinci ani, acești străini
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
h)i spătariul, pentru căci au fostu dat danie sv(i)ntei măn(ă)stiri Postolac(h)i satul Căpoteștii, iar(ă)și de la Vasluiu, pentru căci s-au Îngropat acolo și apoi satul Căpoteștii s-au aflat altor oameni streini, și apoi li s-au dat satul Frenciucii, precum le-(a)u scris și carte de la răpăosatul Duca vod(ă), și de la domnia me(a) iscălit cărții. Care lucru acmu s-au pârât și de faț(ă) Înainte(a) domni
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
unei intense propagande interne În scopul de a feri populația satelor și orașelor noastre de influența unor curente sociale ce ar putea naște pe teritoriul nostru prin strecurarea unor minciuni puse În circulație ca monedă falsă de răuvoitori inconștienți sau streini de interesele și sufletul neamului. Sarcina acestei propagande revine În bună parte preoțimei ca factor de cultură și conducere spirituală În popor. De aceea În fiecare duminică și sărbătoare veți acomoda În măsura posibilităților, predica Sf. V. cu subiecte formulate
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ușile, mijloc cu care încearcă și astăzi persistent să intre și să înfrângă tot ceiace bunii români dela Conducerea Țării au hotărât, pentru a reda Românilor industria, comerțul și în general economia și averea națională românească. Astfel: - Intervenții prin Consulatele streine. - Intervenții mascate cu o oarecare formă legală a unora din autorități, între prinderi, organizații, persoane marcante sau cu influență. - Insinuări, greutăți în ce privește mersul normal al vieții economice, nevoi și greutăți arătate chiar de Români spre a se presa sau justifica
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
zonele petrolifere și stabiliți temporar pe raza altor cercuri teritoriale, sunt obligați a presta munca obligatorie. Pentru a se clarifica situația acestei categorii de evrei, cercurile teritoriale de origină vor trimite formele de mutare nouilor cercuri teritoriale. 4. Evreii supuși streini sunt scutiți de munca obligatorie, indiferent dacă sunt ai țărilor aliate sau ai țărilor cu care suntem în stare de războiu; se va avea în vedere raportul Nr. 16952/1942 al Direcției Generale a Polițiilor (anexat). 5. Elevii de liceu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
rola 338, dosar 113, filele 108-109. Document nr. 140 Nr. 131749 din 15 Mai 1943 REFERAT Am onoare a refera: Oficiul Județean al Centralei Evreilor din România cu Nr. 2348 și 2054/943 roagă a se stabili regimul evreilor supuși streini. A. - Instr. M.St.M. Nr. 55.500/942 la cap B. Excepțiuni, prevede că: Evreii supuși streini sunt exceptați dela orice muncă obligatorie. B. - Instr. M.St.M. Nr. 98.500/942 la cap. III. punctul 4 prevede că
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a refera: Oficiul Județean al Centralei Evreilor din România cu Nr. 2348 și 2054/943 roagă a se stabili regimul evreilor supuși streini. A. - Instr. M.St.M. Nr. 55.500/942 la cap B. Excepțiuni, prevede că: Evreii supuși streini sunt exceptați dela orice muncă obligatorie. B. - Instr. M.St.M. Nr. 98.500/942 la cap. III. punctul 4 prevede că evreii supuși streini sunt scutiți de m.o. indiferent dacă sunt ai țărilor aliate sau ai țărilor cu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
M.St.M. Nr. 55.500/942 la cap B. Excepțiuni, prevede că: Evreii supuși streini sunt exceptați dela orice muncă obligatorie. B. - Instr. M.St.M. Nr. 98.500/942 la cap. III. punctul 4 prevede că evreii supuși streini sunt scutiți de m.o. indiferent dacă sunt ai țărilor aliate sau ai țărilor cu care suntem în război. C. - M.ST.M. fiind întrebat de acest comandament pentru precizări, cu Nr. 419213 din 3 Mai 1943 ordonă a se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
IV. - Evreii supuși germani ca și austriaci care sunt încorporați la Statul German sunt considerați apatrizi și urmează a presta m.o. ca și toți apatrizii atâta timp cât nu sunt expulzați din țară sau internați. ÎN CONCLUZIE: - dintre toți evreii supuși streini urmează a presta m.o. numai evreii supuși germani și apatrizii. - toți ceilalți evrei și anume: Poloni, Turci, Bulgari, Ruși sau alte țări care intră în categoria acestora sunt scutiți de m.o. Vă rugăm a aproba atât referatul cât
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și imediat. - Numărul de zile de pedepse vor fi reținute legal din soldă. - Se atrage serios atenția în special ofițerilor și subofițerilor că sunt pasibili în caz de abateri vădite de C.M. - și pierderea gradului. 7. Se va interzice accesul streinilor în Sector pe teren și în cantonament și a contactului intim al evreilor cu populația civilă etc. 8. În concluzii - Vă ordon a vă conforma întocmai ordinului de față precum și tuturor ordinelor date anterior de Batal. care în general sunt
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]