802 matches
-
consumă în lacrimi (În Tărîm de Rouă / La fîntîne - nouă - / Să sting jarul patimii / Și amarul lacrimii; Apele-n fîntîni amar, / Soarele palid și stîns, / Ochi al meu, prin nouri, plîns... / Fără dînsa lîngă mine, / Mi-s stelele-n cer streine, / Gîndurile tot suspine; Lin te, codrule, clatínă... Și sufletul mi-l alină, / Limpeziți-mi-l, izvoare). Într-o suită de rime catalectice, se accentuează mai mult lumescul decât finalul de vers: Și, lîngă el, mîndră,-n șa, / Ședea dragă Dragosteá
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
lumea asta nu este nimic mai interesant decât istoria poporului nostru, trecutul lui, tot-tot este un șir neîntrerupt de martiri ... ” Lui Horea îi dedică Eminescu, versurile: „Să privească Ardealul lunii i-e rușine/ Că-a robit copiii-i pe sub mâini streine/ Ci-ntr-un nor de abur, într-un val de ceață/ Își ascunde trista galbena ei față./ Horea pe-un munte falnic stă călare:/ O coroană sură munților se pare...” Horea luptase pentru popor, dar trădarea a jucat un rol
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
a celor opt poeme, s-a respectat „ordinea din dosar“. Menționăm, în ordinea cronologică a elaborării lor, titlurile poemelor din ciclul Spălarea cu pietre: l. «Pentru o mie de cântece» (AmNS, 107); 2. «Animal sideral» (AmNS, 106); 3. «Rudă și strein cuvântului» (AmNS, 104 - 105); 4. «Pana de soare» (AmNS, 101 - 103); 5. «Convorbire» (AmNS, 98 - 100); 6. «Obiectele» (AmNS, 96 - 97); 7. «Făcând nefăcutul» (AmNS, 94 - 95); și 8. «Spălarea cu pietre» (AmNS, 93). Poemul Pentru o mie de cântece
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
au zis, / și caută să nu te rătăcești / în mădularele / cifrei 1 // Nu mă grăbesc să mă supăr. Eu sunt o șea. / Noada zeului mă presează / de spinarea ducipalului. Poetul dintr-o „Sfântă Treime Stănesciană“ - ca în poemul Rudă și strein cuvântului - suferă „cu trupul“, ceea ce determină „refuzul sâmburelui de a se naște“, aidoma eroului din pântecul maicii-împărătese, așteptând a i se făgădui [ara-Tinereții- fără-Bătrânețe-și-Vieții-fără-Moarte, ceea ce permite, în schimb, a se înfățișa în limba română superbul verb a fiì („a face
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
dar și membrii în conducerea băncii, se numără Iosif Vulcan și Aurel Lazăr. „Banca Bihoreana a luat ființă ca institut de credit și economii în urma tristului fapt că poporul nostru era tratat cum nu se poate mai rău de băncile streine, îndeosebi maghiare. În zadar cerea Românul bani pe credit, nu primea sau chiar dacă se întâmpla să primească, pentru datorii neînsemnate, moșioara românului era vândută fără cruțare“ (Monografia-almanah p.309). „Bihoreana“ va fi un real sprijin pentru micile gospodării țărănești, pentru
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
dat seama despre ce era vorba. Ne-am oprit, am ascultat și am continuat să mergem. Am stat la o liturghie făcută de mitropolitul Neculai de Rostov, împreună cu câțiva călugări ruși refugiați acolo, și între ei era părintele Ioan cel Strein. Era și un călugăr care știa românește, traducătorul lor. Când s-a terminat sfânta slujbă, Părintele Roman Braga a sta de vorbă cu ei. Dintr-una într-alta, le-am spus de Cercul de la Mănăstirea Antim din centrul capitalei. Când
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
că din piatră nu sunt (nici macar nu-s din lut), ca brazii mi-i tăi și stejari-mi dobor, ca râne îmi fac deși tare mă dor. Mă simt vinovat fiindcă graiu-mi stâlcesc și apa mi-o vând și-n streini mă cerșesc, ca ce-a fost ieri al meu azi e doar un durut că... of, ce am fost și ce am avut... Și ranele-mi dor și obida mi-e grea și chiar de-o să mor asta e palmă
~ OBIDĂ ~ de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368904_a_370233]
-
că din piatră nu sunt (nici macar nu-s din lut), ca brazii mi-i tăi și stejari-mi dobor, ca râne îmi fac deși tare mă dor. Mă simt vinovat fiindcă graiu-mi stâlcesc și apa mi-o vând și-n streini mă cerșesc, ca ce-a fost ieri al meu azi e doar un durut ca... of, ce am fost și ce am avut... Și ranele-mi dor și obida mi-e grea și chiar de-o să mor asta e palmă
EUGEN EMERIC CHVALA [Corola-blog/BlogPost/368957_a_370286]
-
tăcut,că din piatră nu sunt (nici macar nu-s din lut),ca brazii mi-i tăi și stejari-mi dobor,ca râne îmi fac deși tare mă dor.Mă simt vinovat fiindcă graiu-mi stâlcescși apă mi-o vând și-n streini mă cerșesc,ca ce-a fost ieri al meu azi e doar un durutcă... of, ce am fost și ce am avut...Și ranele-mi dorși obida mi-e greași chiar de-o să morasta e palmă mea ! Nu-i soarta
EUGEN EMERIC CHVALA [Corola-blog/BlogPost/368957_a_370286]
-
Miorița” și „Meșterul Manole” ca simboluri eterne ale poporului român. În sfârșit apare „Deceniul Călinescu” (al optulea capitol) cu a lui „Viața lui Eminescu”.Noi intelectuali din generația tânără se apeacă mai mult asupra operei eminesciene, precum Șerban Cioculescu, Vladimir Streinul, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, Octav Șuluțiu. Acum apare „eminescologia” cu eminescologi de tot felul. Eminescu se studiază în universități, se formează o catedră „Eminescu”, opera lui e analizată în detaliu.” Vița lui Eminescu” este prima operă majoră necontestată, realizată
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
Limbii/Logosului - fundamentul stănescian al paradoxismului. Sistemul poetic stănescian, în zodia genială a lirosofiei, de la primele volume - îndeosebi prin 11 elegii (1966), Necuvintele (1969), polidimensionându-se în Epica Magna (1978), Operele imperfecte (1979), Noduri și semne (1982) - până la „postuma“ Invocare («Stea streină de lumină, / vindecată de cuvânt, / de mai poți să poți, revină / cu un murmur, murmurând, // cu o piatră pietruind, / cu un verde înverzind. // Timp rămas în creiere, / curgător coșciug lăuntric, / kriul-kri, de greiere / nespumos... // Moare-mă, mamă, frumos, / fără de nici un
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
sfânt e-un nume: Iancu de la Vadul-Leca. Eu știu, mereu îți amintești Și veșnic le vei duce dorul, Hzdrocentralei de la Căzănești Și-a turnului boieresc, Foișorul. Dorul de casă-ți este viu mereu, Și-l plângi în vers prin țări streine. Când te întorci de la Toronto-n Chișinău Săruți pământul tău și-al țării nume. Ești optimist, c-așa ți-i firea, Dorești s-apropii sfânta sărbătoare, Atunci, când vom înfăptui unirea Și vom dansa -m preună Hora Mare. Tu cânți în
PRIETENULUI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354490_a_355819]
-
dumneaei cât vei domni Gospodăria Ta“.(Fără dată ).În altă scrisoare scrisă în tonul profetic, retoric și mesianic în felul Cântării României de Alecu Ruso, poetul scrie:”O, Români! Români ... pe Șincai( îl lăsați )a muri cerșetor( ... ) O, Români! Din streini ce veniră la voi,toți vă amăgiră, toți vă despoiră, toți se înavuțiră din drepturile și patrimoniurile voastre și toți vă batjocoriră, vă trădară, vă înjurară, vă calomniară ... “(Către G. Grădișteanu, 27 aug./ 8 septembrie 1852.) Corespondența lui Nicolae Bălcescu
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
dat seama despre ce era vorba. Ne-am oprit, am ascultat și am continuat să mergem. Am stat la o liturghie făcută de mitropolitul Neculai de Rostov, împreună cu câțiva călugări ruși refugiați acolo, și între ei era părintele Ioan cel Strein. Era și un călugăr care știa românește, traducătorul lor. Când s-a terminat sfânta slujbă, Părintele Roman Braga a sta de vorbă cu ei. Dintr-una într-alta, le-am spus de Cercul de la Mănăstirea Antim din centrul capitalei. Când
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Ganduri > A FI PATRIOT... Autor: Ion C. Hiru Publicat în: Ediția nr. 492 din 06 mai 2012 Toate Articolele Autorului A fi patriot... MOTTO: „Cine bea apă din pumni streini, nu se satură niciodată”. (ANTON PANN) Patriotismul, iubirea de țară, este sentimentul cel mai înalt, care înnobilează sufletul și ridică pe oameni deasupra ființei lor trecătoare. „Patriotismul, spunea Emile Faguet, este sănătatea popoarelor. Numai popoarele bolnave nu-l au”. Dragostea
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
ajunge acolo unde ar fi trebuit să fim demult prin sforțare colectivă de mulțimi împrăștiate, unde se vor putea găsi, prin împărtășire de obiective, români de pretutindeni și deopotrivă din satul pierdut în munți și din orașele gigantice de pe meridiane streine. Aceștia încep astăzi a-și aduce aminte că, spre a ne recâștiga dreptul la „diferență”, modelul și totemul sunt cele mai importante și că, avându-le și amintindu-le, vom ști de unde venim și încotro ne ducem. Între acestea, Ștefan
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
dat seama despre ce era vorba. Ne-am oprit, am ascultat și am continuat să mergem. Am stat la o liturghie făcută de mitropolitul Neculai de Rostov, împreună cu câțiva călugări ruși refugiați acolo, și între ei era părintele Ioan cel Strein. Era și un călugăr care știa românește, traducătorul lor. Când s-a terminat sfânta slujbă, Părintele Roman Braga a sta de vorbă cu ei. Dintr-una într-alta, le-am spus de Cercul de la Mănăstirea Antim din centrul capitalei. Când
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
dumneaei cât vei domni Gospodăria Ta“. (Fără dată). În altă scrisoare scrisă în tonul profetic, retoric și mesianic în felul „Cântării României” de Alecu Ruso, poetul scrie: „O, Români! Români... pe Șincai (îl lăsați) a muri cerșetor (...) O, Români! Din streini ce veniră la voi, toți vă amăgiră, toți vă despoiră, toți se înavuțiră din drepturile și patrimoniurile voastre și toți vă batjocoriră, vă trădară, vă înjurară, vă calomniară...” (Către G. Grădișteanu, 27 aug./ 8 septembrie 1852) Corespondența lui Nicolae Bălcescu
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
dat seama despre ce era vorba. Ne-am oprit, am ascultat și am continuat să mergem. Am stat la o liturghie făcută de mitropolitul Neculai de Rostov, împreună cu câțiva călugări ruși refugiați acolo, și între ei era părintele Ioan cel Strein. Era și un călugăr care știa românește, traducătorul lor. Când s-a terminat sfânta slujbă, Părintele Roman Braga a sta de vorbă cu ei. Dintr-una într-alta, le-am spus de Cercul de la Mănăstirea Antim din centrul capitalei. Când
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
Ce-azi de mii de neamuri este blestemată. Noi, nu dorim să-avem o soră Raseie, În cor scandăm cu toții- dracul s-o eie. O Românie mare aș vrea să văz chiar mâine, Să nu mai plângem carma prin țările streine, Să ne unim odată, să nu ne râdă-o lume C-avem o țară proastă cu oameni de renume. De dor și așteptare azi plânge universul Și lacrimi curg șiroaie, din lacrimi îmi e versul. Numai REÂNTREGIREA -i mai tare
DOR ŞI AŞTEPTARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380436_a_381765]
-
zicându-mi, că lumea-i cunoaște pe țigani de hoți, dar ca să fure un moldovean, și încă să-l fure pe un țigan, asta-i prea din cale afară, de necrezut... De atunci n-am mai pus mâna pe lucruri streine... Iată cine mi-au fost primii mei invățători și care mi-au rămas pe tot parcursul vieții, marcându-mi atât caracterul cât și viitorul. Aici țin să-i menționez pe bunicii Filimon și Anica Istrati, părinții mamei mele, care nu
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
seama despre ce era vorba. Ne-am oprit, am ascultat și am continuat să mergem. Am stat la o Sfântă Liturghie oficiată de către Mitropolitul Nicolae al Rostovului, împreună cu câțiva călugări ruși refugiați acolo, și între ei era Părintele Ioan cel Strein. Era și un călugăr care știa românește, traducătorul lor. Când s-a terminat sfânta slujbă, Părintele Roman Braga a sta de vorbă cu ei. Dintr-una într-alta, le-am spus de Cercul de la Mănăstirea Antim din centrul capitalei. Când
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374846_a_376175]
-
frumuseților naturale ale României, care ”nu e posibil să lase rece pe cineva”; impusionarea turismului intern, căci ”prin el ne vom cunoaște țara, vizitând-o în lung și în lat și lăsându-ne banii noștri în interior” și ”atragerea de streini cari (...) contribue și dânșii la prosperitatea națională (...), cari plecați ne vor face cunoscuți și apreciați în țările lor prin faima plăcutelor amintiri ce vor duce cu dânșii ca pentru cea mai bine organizată propagandă”. Se spune că un călător vede
SPANIA ŞI ROMÂNIA, O PARALELA INEGALĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375298_a_376627]
-
noastră, româna, această „comoară din adâncuri revărsată” despre care a scris cu patos poetul ... VII. A FI PATRIOT..., de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 492 din 06 mai 2012. A fi patriot... MOTTO: „Cine bea apă din pumni streini, nu se satură niciodată”. (ANTON PANN) Patriotismul, iubirea de țară, este sentimentul cel mai înalt, care înnobilează sufletul și ridică pe oameni deasupra ființei lor trecătoare. „Patriotismul, spunea Emile Faguet, este sănătatea popoarelor. Numai popoarele bolnave nu-l au”. Dragostea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
ale inimii noastre... locul unde am iubit și am fost iubiți... câinele care se juca cu noi... sunetul clopotului bisericii satului ce ne vestește zilele frumoase de sărbătoare... ... Citește mai mult A fi patriot...MOTTO:„Cine bea apă din pumni streini, nu se satură niciodată”.(ANTON PANN)Patriotismul, iubirea de țară, este sentimentul cel mai înalt, care înnobilează sufletul și ridică pe oameni deasupra ființei lor trecătoare. „Patriotismul, spunea Emile Faguet, este sănătatea popoarelor. Numai popoarele bolnave nu-l au”. Dragostea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]