495 matches
-
vine după o oră. Felurile de mâncare de după aperitive (sigurele servite cât de cât mai prompt, poate fiindcă erau obligatorii) vin pe rând, cu întârziere mare și haotic (la interval de 15-20 de minute unul de celălalt). Le aduc cu strigături, ca la școală, că nu sunt capabili să țină minte cine ce a comandat: “Pulpă de porc la grătar!”, “Paste nu știu de care!”, “Lasagna!”, “Lasagnaa!”, “Lasagnaaa!”. Apoi, iar milogeli după beri! Rugăminți fierbinți pentru o apă plată. Mătănii pentru
Omul sfințește locul, omul îl distruge by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20148_a_21473]
-
că discursul ăsta de țață frustrată (“sper să se tăvălească, blabla”) îți anulează toate strădaniile de a părea inteligent? Dacă nu te poți abține, măcar pune-ți niște fuste pe tine, să ai ce-ți ridica-n cap în timp ce lansezi strigături de șanț. Și bagă și blesteme, în timp ce molfăi un colț de basma, la o adică. Păi, ce, în cazul meu, de exemplu, doar să mă tăvălesc ai vrea? Sau să iau bătaie? Nu ți-ar plăcea mai bine să mor
Mirci Badea vrea să mă tăvălesc în chinuri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19625_a_20950]
-
blog, dăm jss “ciupilica”, facem 2 plecăciuni și zicem sar’na. da până atunci nuj te mai apucă să critici tu lumea nene. fă și tu ceva util în viață și atunic no să te mai primim pe blog cu strigături de genul: lasa-ne, lasa-ne .... update: un articol pentru tine dorule http://epidermik.blogspot.com/2007/11/nu-celor-ce-zic-nu.html Îmi pare rău să observ că are dreptate cârcotașul de Doru. Dragoș, nu vreau să te critic absolut deloc dar
Singurul cel mai adevărat banc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82913_a_84238]
-
plăcerea sexuală, ceea ce ar putea să ne confirme cel mult Piedone și Oana Roman. Nimeni nu-și mai imaginează în zilele noastre, în timp ce devorează o șaorma cu de toate că, după, va urma o partidă de sex pe pereți, cu strigături și focuri de artificii. Multe dintre afrodisiacele deja consacrate sunt deja puse la îndoială. Praful de corn de rinocer nu are în realitate cine știe ce efect, celebrele frunze de betel pe care le mestecă asiaticii au doar unul ușor halucinogen, ciocolata
Costum sexy menajeră Mimi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21186_a_22511]
-
și al jocului. Se face cu el prima probă pentru nuntă. Flăcăii bat din palme dupa ritmul „ceterii”, stegarul învârte steagul de trei ori în sensul în care se învârte soarele pentru a alunga spiritele rele, în timp ce aceștia strigă diferite strigături sau „horesc” cântece specific. Concomitent cu pregătirea steagului, la mireasă se face „împletitul cununii”, tot în cadrul unei petreceri la care iau parte druștele și prietenele miresei. În satul Budești, cununa pe care o poartă mireasa se numește „munună” și este
Tradiții Maramureșene by http://www.zilesinopti.ro/articole/2549/traditii-maramuresene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
Str. Preciziei Str. Prosperității Int. Roșcovei*(D) Str. Roșia Montană - nr. 21 - 41 Drm. Roții Str. Schiorilor Int. Schitu Golești Str. Sfeclei Int. Sold. Gheorghe Ursache Str. Spartachiadei Str. Spilcuței Str. Strămoșilor fără nr. 5 Str. Strămoșilor - nr. 5 Str. Strigăturii Str. Stufului Str. Șerban Bogdan Stan Str. Tătăruș Str. Televiziunii Int. Tihuța Bl. D. Timișoara - nr. 90 - 230; 87-213 Str. Torcătoarelor Int. Trenului*(D) Str. Trenului Str. Tufănelelor Bl. D. Uverturii - nr. 161 - 217; Bl. D. Uverturii - nr. 143 - 159
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
sfințire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus și multe practici păgâne, cum ar fi afumarea grajdurilor și a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însoțite de tot felul de strigături și zgomote. Toate acestea au în general un rol de curățire și de îndepărtare a răului. Tradiția ortodoxă cere ca acum să se mănânce piftie și grâu fiert și să se bea vin roșu. Tradiții Boboteaza în artă
Boboteaza () [Corola-website/Science/314529_a_315858]
-
Cultural. Șezătoarea Un alt obicei, specific femeilor, era șezătorea. Sătencele se adunau seară de seară la gazdă unde coseau, torceau și cântau. Sezătoarea a reprezentat metoda de bază prin care s-au transmis, din generație în generație, meșteșugurile, cântecele populare, strigăturile și chiar bocetele. Previziuni meteo populare În popor se crede până în zilele nostre că se poate face o prognoză meteorologică, o previziune a vremii pentru întregul an care urmează, cu foi de ceapă și anume în seara de Anul Nou
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
de Ion Danielescu, Închinare eroilor de Mircea Neagu, Sara pe Deal de Vasile Popovici, Trandafir de la răzoare de Sabin Drăgoi, Mândra mea cu părul galben de Ghe. Cucu, Privighetoarea de M. Bartholdy, Maria neichii Marie de D.D. Stancu, Hora cu strigături de N. Lungu, Merișor cu mere coapte și Iac-așa de S. Niculescu, E toată țara-n sărbătoare de I. Chirescu, Patrie pământ de aur de Gh. Bazaban, Morarul de D. Kiriac, Înflorești pământ al bucuriei de Ghe. Dumitrescu, De-
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
România, compozitorul își vizitează de fiecare dată localitatea natală, Variaș, unde trăiesc tatăl și fratele său. „Fetița mea iși vede țara“, „Neîmplinitele iubiri“ - Mirabela Dauer, „Spune-mi“, „Zbor de cocori“ - Margareta Pâslaru, „Omleta din ouă de broască țestoasă“ - Angela Similea, „Strigături“, „Rug“. Obține distincții în cadrul unor festivaluri și concursuri de muzică ușoară, precum: Mamaia, Bratislava, Montreux, Soci, Dresda, Tokyo. Obține în 1979 premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru suita de cântece "Astfel". În 1982, câștigă premiul ACIN pentru muzica
Vasile Șirli () [Corola-website/Science/314762_a_316091]
-
Petrescu - percuție, V. Sepi - percuție, G. Reininger - percuție. Vocile au fost suprapuse de trei ori. Tot cu aceasta formulă, există și un videoclip filmat de TVR în 1974. Primele două părți au apărut și pe discul „Evergreens” (1993). Din aceste „strigături” cenzura a tăiat, astfel încât unele din ele n-au apărut pe disc, în schimb la editarea discului „Evergreens” au trecut toate textele pe copertă. Muzica și textul Nicolae Covaci. Piesă compusă în 1999 și apărută pe albumul „În umbra marelui
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
an Dan Moisescu înregistra cântece din culegerile lui Anton Pann la casa de discuri Electrecord. Dan Moisescu integrează în prelucrările sale elemente ce evocă maniera tradițională a lăutarilor de sat cu recitativele caracteristice cântecului bătrânesc nefiindu-i străine stilul băsmit, strigătura, trecerea vocii din registrul de piept în falset. Dar într-un cântec de dragoste ca pe Vlașca, preluat aproape aidoma dintr-o culegere din Clejani, Giurgiu a etnomuzicologului Gh. Ciobanu care-i fusese coleg la Conservatorul bucureștean, Dan Moisescu abandonează
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
să scoată Luna din apă și opintindu-se au căzut pe spate, iar atunci au văzut Luna pe cer și au strigat din nou ,Ni mă uite Luna”. Deși se știa că acest apelativ era o ironie adresată livedenilor, acestă strigătură fiind folosită în special de pasagerii din tren, totuși utilizarea ei ,deranja” localnicii. În anii comunismului au dispărut și aceste porecle din sate. Toate aceste obiceiuri și altele mai vechi s-au dus odată cu instaurarea regimului comunist, care în special
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
trecute în unele cazuri în secțiunea creației literare. Dintre scrierile cu caracter autobiografic, una aparține lui Ioan Urban Jarnik, „O rectificare și o propunere”, expunere în care prezintă împrejurările cunoașterii culturii române și realizează împreună cu Andrei Bârseanu, colecția "Doine și strigături din Ardeal", printre cele mai importante culegeri de poezii populare din literatura noastră. Prezența artelor în revista arădeană este, fără îndoială, un fapt neașteptat. Artele sunt prezentate de Al. S. Iorga, colaborator mai înainte la "Românul" și la alte publicații
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
a lunii februarie, copiii din mediul rural aprind un foc cât se poate de mare. Ei strigă: «Baba Marta, eu te incălzesc pe tine azi, iar tu să mă încălzești pe mine mâine!» și se adună în jurul focului, cu diverse strigături, iar când focul se stinge, sar peste el. Focul trebuie sa ardă cât mai mult și cât mai sus ca să o încălzească pe Baba Marta, care personifică și soarele care poate să ardă fețele oamenilor. Bulgarii bănățeni sunt reprezentați de
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
Nu trebuie uitată contribuția deosebită a Liceului "Dragalina" din localitate prin corul de elevi cu o veche tradiție. Nicolae Lighezan, întâi învățător, apoi profesor de muzică la acest liceu, timp de 35 de ani a cules doine, cântece, melodii, hore strigături din Banat cuprinse în cele patru volume ale sale. "Izvorâtă dintr-o fierbinte dragoste pentru poporul nostru muncitor, sârguincioasa activitate a dascălului de muzică de la Oravița a fost animată de conștiința valorii deosebite a creației artistice populare și de teama
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
negustori etc., cu ajutorul suplimentar al lui Caragiale, Br[ătescu]-Voinești etc. Actualul cap[itol] 6 - Părintele Niculai de Pillat să se pună la Portrete tipice. Să se elimine Floarea neuitării de Odobescu. Colind - de unde? de cine? - Descântec de deochi - de unde? - Strigături de horă - de unde? - Doine, descântece - Izvorul! Să se așeze Creangă după Cantemir, pe cât se poate, cred, încă o dată, în necesitatea cronologiei. Nu văd nicăieri pe Păcală! E mare nevoie de el, aici! Bocete - Izvorul? Acest cap[itol], prea amestecat, trebuie
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
În timp ce la casa mirelui începeau pregătirile pentru aducerea miresei, la casa miresei avea loc “înhobotatul” acesteia. Urma apoi “deshobotatul” miresei. În cadrul ceremonialului specific de nuntă “era adusă apoi găina” și avea loc strângerea darurilor. Pe tot parcursul nunții se rosteau strigături. O dată cu încheierea nunții, pentru tânăra soție și tânărul soț începea o nouă etapă din viață. În ceea ce privește ceremoniile funerare, acestea reușesc să conserve, dincolo de unele încercări de alterare, o serie de practici individuale sau colective, menite să ușureze “marea trecere” a
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
de acord, se convenea și asupra zestrei miresei. Această procedură se numea „Împăcăciune”. De obicei, nunta, începea la mireasă în ziua de sîmbătă, la amiază. Mirele venea și lua mireasa împreună cu zestrea. În acel moment nuntașii dansau și spuneau diverse strigături. Mireasa stătea liniștită și asculta conocăriea „Iertăciunii”. Cînd mirele lua mireasa din casa părinților ei, se interpreta de rămas bun și se executa ritualul „aruncarea mălaiului peste casă”: mireasa arunca pe acoperișul casei; în semn de despărțire de părinți, un
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
transmisiile sale radiofonice. Programele se încheiau totdeauna cu "Romanțe și arii naționale" sau "Jocuri din toate ținuturile României Mari". Repertoriul său nu a cunoscut granițe între horele și sârbele din Oltenia și Muntenia, între învârtitele din Ardeal și jocurile cu strigături din Banat: "Tărășelul", "Ca la Breaza" și "Doina de la Sibiu", "De doi ca-n Banat", "Învărtita din Făgăraș", "Țarina ca la Abrud", "Sârba din Moldova", "Hora boierească", "Horă și sârbă muntenească" etc. Nu au lipsit nici creațiile celorlalți lăutari, precum
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
pentru muzica și nimic mai mult. Pe langă Marcel Ștefăneț, care mânuiește cu măiestrie vioară și violă, poiectul reunește o echipă complexă de instrumentiști cu experiență: Codruț Farcaș, Geta Ciuiu, Anișoara Dabija, Natalia Proca (soliști); Andrii Ciorda și Igor Cuciuc (strigături); Cezar Cazanoi (flaut, fluier, caval); Valentin Boghean (cimpoi, fluier, caval); Radu Daud (clarinet, saxofon-sopran); Adam Stingă (trompeta); Valeriu Cașcaval (țambal); Igor Iachimciuc (chitară); Mihai Socodei (baș); Sergiu Diaconu (cobza); Leonid Koida (percuție); Petru Moiseev și Tudor Stânga (tobe).
Transbalkanica () [Corola-website/Science/309289_a_310618]
-
de unde este ea, și de pe Valea Someșului. Are balade din aceste zone, ""Balada lui Valean"", ""Balada lui Tănase Todoran"", trei variante ale ""Baladei Șarpelui"", ""Balada nevestei fugite de la bărbat"", ""Balada eroului necunoscut"", multe doine, multe cântece propriu-zise de joc, cu strigături, cântece din ceremonialul de nuntă, dar și din ritualul de înmormântare A editat în timp o carte intitulată ""Destin"", scrisă de o scriitoare năsăudeană, Melania Cuc. În paginile cărții sunt prezentate viața și activitatea Valeriei Peter Predescu, dar mai ales
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
aceste duminici se organizează obiceiul numit „Vergel”, adică o petrecere cu joc, în care fetele angajau muzicanții și tot ele chemau băieții la joc. Melodia jocului atrăgea bineînțeles și pe ceilalți membri ai comunității, care își manifestau această atracție în strigătura: „Vai de mine ce zâcală De-ar ține până pe seară Și mâine să-nceapă iară.” În timpul postului comunitatea nu organizează petreceri, iar mâncărurile din produse animaliere erau înlocuite cu altele, exclusiv vegetale. Astfel, era făcută purificarea de primăvară a trupului
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
îngropăciune, 6, nr. 2, martie 1926, p. 64-67. 3. Domnița Gherghinescu-Vania (1909-1969), traducătoare, memorialistă și epistolieră. 4. Horia Teculescu (1897-1942), istoric literar și folclorist. Nichifor Crainic i-a recenzat, elogios, cartea Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate. (Doine și strigături) în Gândirea, 10, nr. 4, aprilie 1930, p. 145-146. (Cronica măruntă). 5. Am consultat ziarul Universul din anul 1929 și nu am identificat, încă, nimic. 6. Solomon Segal, poet și traducător. A publicat în limba idiș o antologie din poeziile
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
o formație corală, care cânta pe "4 voci", lucrări pe care el însuși le armonizase. În repertoriul corului au fost introduse cântece care oglindeau specificul așezării, viața și ocupațiile oamenilor, momente din istoria satului. Arta veche populară românească, cântecele și strigăturile pline de umor și satiră au fost principalele surse de inspirație pentru repertoriul de peste 40 de piese corale culese și armonizate de profesorul clujean și învățate și cântate de coriști. Tudor Jarda a promovat în repertoriul corului cântecul vesel de
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]