1,490 matches
-
fie cel dintîi. Căci, pentru Derrida, marxismul nu numai n-a murit, dar nici nu va muri vreodată. "La fel ca în Hamlet, prințul unui stat putred, scrie Derrida, totul începe cu apariția spectrului. Mai exact, cu așteptarea acestei apariții [...] Strigoiul va veni. Ar fi cu neputință să întîrzie. Așa cum, de fapt, întîrzie. Și mai exact încă, totul se deschide cu iminența unei reapariții, însă ca apariție pentru prima dată în piesă." Comunismul, care bîntuie fantomatic Manifestul din 1844, este metaforizat
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
reiau poeticele distincții între fantome și spectre pe care prefațatorul le-a descoperit în Dali și pe care i le servește, cu oarecare sadism erudit, prefațatului. Prefer să nu văd în Marx nici o fantomă rotofeie, nici un spectru scheletic, dar un strigoi popular, unul din acei moroi care bîntuie prin noaptea rațiunii nu fiindcă le-ar sta în fire să revină veșnic, ci fiindcă (așa spune credința poporului) nu s-au făcut cele de cuviință mortului. Așadar de noi atîrnă să nu
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
care bîntuie prin noaptea rațiunii nu fiindcă le-ar sta în fire să revină veșnic, ci fiindcă (așa spune credința poporului) nu s-au făcut cele de cuviință mortului. Așadar de noi atîrnă să nu mai fim vizitați niciodată de strigoiul Karl Marx?
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
Rodica Zafiu Mi se pare că nu ar fi lipsită de interes o examinare a raportului semantic și stilistic dintre cuvintele vampir și strigoi: relativa suprapunere dintre referenții fantastici ai celor doi termeni produce o anume incertitudine, reflectată și în tratarea lor lexicografică (ca sinonime parțiale sau ca entități total diferite). În Dicționarul de sinonime (DSR, 1982) de Luiza și Mircea Seche, strigoi este
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
și strigoi: relativa suprapunere dintre referenții fantastici ai celor doi termeni produce o anume incertitudine, reflectată și în tratarea lor lexicografică (ca sinonime parțiale sau ca entități total diferite). În Dicționarul de sinonime (DSR, 1982) de Luiza și Mircea Seche, strigoi este "tradus", în sensul său restrîns, prin numeroase denumiri, majoritatea populare - stafie, moroi, pricolici, vîrcolac, șișcoi; într-un sens mai larg, listei i se adaugă și alți termeni, care nu fac decît să aproximeze natura fantastică a apariției: arătare, duh
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
Informațiile etnografice dovedesc însă că echivalările din prima serie de termeni se bazează mai mult pe analogii, între figuri care au, în credințele populare trăsături și funcții destul de diferite(stafia și vîrcolacul, de pildă). Între atîtea sinonime discutabile ale lui strigoi nu apare însă mult mai apropiatul vampir. Nici în Dicționarul explicativ (DEX) nu e indicată vreo legătură între cele două cuvinte și nici nu se observă asemănări prea evidente între definițiile lor: vampir este (citez de fiecare dată doar sensul
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
nici nu se observă asemănări prea evidente între definițiile lor: vampir este (citez de fiecare dată doar sensul propriu și cel mai specific al termenului) un "personaj din mitologia populară despre care se crede că suge sîngele celor vii", iar strigoi, -oaie "(în superstiții) sufletul unui om (mort sau viu) care s-ar transforma în timpul nopții într-un animal sau într-o apariție fantomatică, pricinuind neajunsuri celor pe care îi întîlnește". Explicația din urmă e destul de vagă în privința "neajunsurilor"; în plus
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
popular în perioada interbelică, cel al lui Lazăr Șăineanu (Dicționar universal al limbii române, din a cărui ediție a VIII-a citez aici) făcea totuși apropierea dintre cele două cuvinte, oferind în același timp mai multe detalii pitorești: vampirul era "strigoi, sugător de sînge", iar strigoiul - un "om mort ce se crede că iese din mormînt în noaptea spre Sfîntu Andrei și cu coșciugul pe cap merge de cercetează pe ai săi, apoi, strîngîndu-se cu alții pe la răspîntii, trag hora lor
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
al lui Lazăr Șăineanu (Dicționar universal al limbii române, din a cărui ediție a VIII-a citez aici) făcea totuși apropierea dintre cele două cuvinte, oferind în același timp mai multe detalii pitorești: vampirul era "strigoi, sugător de sînge", iar strigoiul - un "om mort ce se crede că iese din mormînt în noaptea spre Sfîntu Andrei și cu coșciugul pe cap merge de cercetează pe ai săi, apoi, strîngîndu-se cu alții pe la răspîntii, trag hora lor macabră; strigoii au o coadă
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
de sînge", iar strigoiul - un "om mort ce se crede că iese din mormînt în noaptea spre Sfîntu Andrei și cu coșciugul pe cap merge de cercetează pe ai săi, apoi, strîngîndu-se cu alții pe la răspîntii, trag hora lor macabră; strigoii au o coadă mică pe dinapoi și se pot preface în diferite animale (lupi, cîini etc.)". Explicația e inexactă prin generalizarea unor detalii, a unor legende locale și parțiale - dar are cel puțin meritul de a pune termenii într-un
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
generalizarea unor detalii, a unor legende locale și parțiale - dar are cel puțin meritul de a pune termenii într-un raport explicit. De fapt, în plan lingvistic e vorba în primul rînd de raportul dintre un termen vechi și popular (strigoi e derivat din strigă, moștenit din latină) și un împrumut tîrziu, modern: vampir intră în limba literară pe cale cultă, probabil din franceză. La Caragiale, sensul metaforic și uzul jurnalistic al termenului sînt bine cunoscute de Cațavencu sau de Tipătescu, nu
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
traseu ar corespunde de altfel difuzării spre Vest a informațiilor și a mărturiilor despre credințele "mortului-viu" în Europa Centrală și de Est, atestate mai ales la sîrbi și la români. Legende mai vechi sau mai noi despre vampiri și despre strigoi ar instaura, din perspectiva folcloristică, o sinonimie perfectă între denumiri. Termenul vampir a fost însă încărcat ulterior de alte conotații culturale, datorită tratării ficționale ale motivului, în primul rînd în varianta Dracula; vampirul modern e de aceea o imagine clișeizată
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
o sinonimie perfectă între denumiri. Termenul vampir a fost însă încărcat ulterior de alte conotații culturale, datorită tratării ficționale ale motivului, în primul rînd în varianta Dracula; vampirul modern e de aceea o imagine clișeizată care se suprapune doar parțial strigoiului tradițional. Cuvîntul vampir a intrat în română încărcat de conotații moderne - cărora li se adaugă permanent cele de recuzită recentă, din literatura de consum, din benzile desenate și din filmele horror. Conotațiile se activează în metafore: DEX-ul înregistrează la
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
și din filmele horror. Conotațiile se activează în metafore: DEX-ul înregistrează la cuvîntul vampir sensurile figurate "asupritor" sau "criminal", care apațin însă în mod evident unei retorici desuete; utilizarea lor actuală ar fi cel mult în cheie ironică. La strigoi, sensul figurat din DEX - "epitet dat unui om rău, ursuz sau unui bătrîn cu apucături demodate" nu acoperă toate nuanțele semantice actuale. În limbajul politic, cuvîntul este folosit mai ales cu aluzie la revenirea malefică a unui trecut nu îndeajuns
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
rău, ursuz sau unui bătrîn cu apucături demodate" nu acoperă toate nuanțele semantice actuale. În limbajul politic, cuvîntul este folosit mai ales cu aluzie la revenirea malefică a unui trecut nu îndeajuns de mort: Ceaușescu e "cel mai iubit dintre strigoi"; se vorbește de "vraja strigoiului din Scornicești" și de "neostrigoii vrajbei noastre " ("România liberă" 971, 1993, 1), iar Casa Poporului e numită "un edificiu-strigoi"; "o construcție-strigoi" (ib. 1250, 1994, 1) etc.
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
cu apucături demodate" nu acoperă toate nuanțele semantice actuale. În limbajul politic, cuvîntul este folosit mai ales cu aluzie la revenirea malefică a unui trecut nu îndeajuns de mort: Ceaușescu e "cel mai iubit dintre strigoi"; se vorbește de "vraja strigoiului din Scornicești" și de "neostrigoii vrajbei noastre " ("România liberă" 971, 1993, 1), iar Casa Poporului e numită "un edificiu-strigoi"; "o construcție-strigoi" (ib. 1250, 1994, 1) etc.
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
va exprima, ea, cu abundență. Scenă sosirii lui Mihnea și întâiul discurs ocupă 36 de versuri dintre cele mai neinspirate. Autorul încearcă să înnobileze prin teroare un prim vers plat: "S-aude un zgomot de pași pe aproape/ Cum calcă strigoiul când vă să dezgroape/ O tânără față..." Astfel intrăm în "scenariu": babă avea un fiu care se înrolase în oastea "tiranului barbar" Mihnea. Ca să-și facă odrasla "ferice și mare", aprigă mama semnase pactul faustic: "Am dat al meu suflet
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
si pe care lumea abia de-i încape: "Așa vorbi bătrână/ Și Mihnea tremura;/ Iar Naiba, ce fântână/ O soarbe într-o clipă/ Și tot de sete țipă!/ La dreapta lui zbura.// El are cap de taur/ Și gheara de strigoi,/ Și coada-i de balaur,/ Și geme cu turbare/ Când babă tristă pare;/ Iar coada-i stă vulvoi.// Iar nagodele-urâte/ Că un mistreț la cap,/ Cu lungi și strâmbe rate,/ Cu care de pe stâncă/ Ram marea cea adâncă/ Și lumea
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
categorie ar fi compozițiile pe teme biblice, mitologice sau legendare: Stâncile strig´Amin, Sfântul Augustin, Îngerul păzitor, David și Goliat și nu prea multe altele, unele traduceri sau prelucrări. Poemul Îngerul morții pare să aibă ceva din atmosfera eminesciană din Strigoii. Lupii țiganului adoptă genul anecdotic, într-o narațiune cu puțin umor, dar fără spirit. Spectacolul verbal nu are încă ritm, culoare și ingeniozitate. Două lungi balade populare (Draga mamei și Blăstăm de mamă) au funcția unui racord la sursele folclorice
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
somn a regelui Henric al III-lea, căruia îi întrerupe un solilocviu despre moarte, viermi și solitudine. Iar acesta îl ia, firesc, drept mort, drept o fantomă. Ceea ce Chicot nu neagă, dar nici nu confirmă. Lasă să plutească dubiul, căci strigoii țin de două lumi, însă nu aparțin nici uneia cu totul. în scena următoare, cînd rupe sigiliul și-și apropriază, indiscret, scrisoarea, Chicot se face responsabil de un viol - al corespondenței! - deci de un asasinat in nuce. Și, desigur, o scrisoare
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
fost după chindie, Când prin papură, ușor, A plutit o armonie, Era, cred, în La minor. Apoi alta și-ncă una, Nuferii au tresărit Clătinând în valuri luna Palidă în răsărit. Și-n lumina mișcătoare, Cu ochi mari, ca de strigoi, S-au pus, soro, pe cântare O armată de broscoi. Se-ntreceau să cânte tare Și se bălăceau în lac, Am văzut și unul care Avea gura cât un sac. Doi, pe mal, ca pe o scenă, Au cântat, soro-n
CONCERT ÎN LA MINOR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382746_a_384075]
-
nimic de spus. Poate doar că trivialitatea gîndirii și a expresiei interzic accesul în această pagină fie și al unui singur citat. Dan Zamfirescu îl poate vedea pe general în literatura română. în România literară generalul n-are ce căuta. Strigoii nu ne pot trece pragul. Să-i lăsăm să-și țină tovărășie unul altuia. între ei. în vecii vecilor.
Strigoii între ei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16061_a_17386]
-
ființe suprafirești care veghează asupra destinului oamenilor, adesea, cînd este rău, modificîndu-l în bine. Sînt, de asemenea, pieze rele și bune, mai e Sfînta Vineri (în ziua purtînd acest nume, firește, că nu trebuie să se lucreze), mai sînt și strigoii (din așa-numita "despărțire a treia" din primul volum al cărții) sau strigoaicele (jumătăți de strigoi) cari, împreună, "fac pe ursită și omoară oamenii". Un alt capitol e consacrat Sufletelor morților, în care se povestește despre scurta viață pămîntească a
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
asemenea, pieze rele și bune, mai e Sfînta Vineri (în ziua purtînd acest nume, firește, că nu trebuie să se lucreze), mai sînt și strigoii (din așa-numita "despărțire a treia" din primul volum al cărții) sau strigoaicele (jumătăți de strigoi) cari, împreună, "fac pe ursită și omoară oamenii". Un alt capitol e consacrat Sufletelor morților, în care se povestește despre scurta viață pămîntească a sufletelor răposaților și despre arătarea lor în vise. Aici sînt incluse povești despre Muma Pădurii, despre
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
aia a ars-o cu țigara. Sau a ars-o înainte, nu contează, important e să fie mă-sa, ai înțeles? Șef Departament Crime, Violuri: Am înțeles, șefu. Redactor-șef: Alte cadavre... Ce alte cadavre mai avem? Șef Departament Cadavre, Strigoi, Stafii: Șefuu, avem ceva tare dă tot. Marfă dă subiect avem, șefu’, mânca-v-aș șosetele, subiect dă subiect. Uitați pozele... Redactor-șef: Hmm... Ce-i asta? Șef Departament Cadavre, Strigoi, Stafii: Cum ce-i asta, șefu? Niște unii care
Un articol dă Pulițăr by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19983_a_21308]