176 matches
-
1997c, p. 66. 32. Ciortești (comuna Ciortești), județul Iași a) După Biserică: la circa 1 km sud-est de noua biserică din localitate, în grădinile situate pe dreapta drumului, s-au găsit fragmente de vase lucrate la roată și decorate cu striuri orizontale și vălurite, specifice veacurilor X-XI. Cercetare V. Ciobanu, 1983-1984. Materialul aparține Casei Tineretului Iași. Bibliografie: Chirica, Tănăsachi 1985, p. 462; Teodor 1997c, p. 67. b) Schitul Vechi: la aproximativ 1,5 km sud-est de sat, pe valea Pârâului Crasna
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
p. 69. 34. Codreni, fost Tâlhărești (comuna Roșiești), județul Vaslui a) Vatra satului: pe dreapta Pârâului Idrici, spre nordul localității, au fost descoperite fragmente de vase modelate la mână, din veacurile VI-VII, dar și la roata înceată, ornamentate cu striuri orizontale vălurite ori cu alveole, caracteristice secolelor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969a, p. 289; Coman 1980c, p. 223; Teodor 1997c, p. 69. 35. Colonești (comuna Colonești), județul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mâna și la roată, dar și alte obiecte, precum o cataramă romano-bizantină, două tipare și o linguriță de lut, pentru turnat metale. Cele patru locuințe din veacurile VIII-IX aveau în interior vase întregi și fragmentare, lucrate la roată, ornamentate cu striuri orizontale și în val, precum și obiecte din os (împungătoare), piatră (cute) și lut (fusaiole). Pentru secolele X-XI s-au găsit șapte locuințe, distruse prin incendiere și din inventarul cărora s-a păstrat îndeosebi ceramica, făcută la roată, fină, de culoare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cuprindea ceramică modelată la mână și la roată, obiecte din os (străpungătoare), piatră (cute), lut (fusaiole) și fier (cuțite), caracteristice secolelor V-VI. Din același loc provin fragmente de vase lucrate la roată, cu buzele arcuite și carenate, decorate cu striuri vălurite sau orizontale, specifice veacurilor X-XI. Pe lângă ceramică, se adaugă câteva resturi de cuțite, un fragment de la o săgeată din os și o fusaiolă. Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia 1954; D. Gh. Teodor, Gh. Coman, R. Maxim-Alaiba săpături în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Rusu, 1979-1980. Materialul se află în colecția Școlii din localitate. Bibliografie: Rusu A.1981-1982, p. 213; Teodor 1997c, p. 84. b) Țarâncă: pe panta sud-vestică a Dealului Băbunii au fost descoperite fragmente de vase lucrate la roată și decorate cu striuri paralele, din veacurile VIII-IX. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul este în colecția Școlii din localitate. Bibliografie: Rusu A.1981-1982, p. 213; Teodor 1997c, p. 84. 52. Dumești (comuna Dumești), județul Vaslui a) La Jitnițe: la baza Dealului Izvorul, la circa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
3); Teodor 1997c, p. 90. 57. Fundătura-Răchitoasa (comuna Răchitoasa), județul Bacău a) Vatra de nord-est a satului: pe dreapta pârâului ce traversează teritoriul localității, în latura nord-estică, s-au identificat fragmente de vase făcute la roata înceată și ornamentate cu striuri, caracteristice secolelor VIII-IX. Cercetare: Gh. Coman, 1972. Materialul inedit se găsește la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 90. 58. Gara Banca (comuna Banca), județul Vaslui a) Șapte case (Șesul Bârladului): în partea vestică a satului, în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
județul Galați a) Grădina lui Zaharia - Școala Generală: în 1981, în curtea școlii din sat, pe locul amintit, au apărut fragmente de vase (semnalate de cetățeanul Gh. Chiscop, însă găsite de T. Bolohan) făcute la roata înceată și decorate cu striuri orizontale și în val, caracteristice secolelor VIII-IX. Sondajul din 1981 a indicat prezența în amestec a ceramicii medievale timpurii cu cea din neolitic și bronz. În 2007, săpătura preventivă a descoperit câte trei locuințe, vetre, gropi și un cuptor, specifice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
359; Teodor 1997c, p. 143. 106. Satu Nou (comuna Șcheia), județul Iași a) Bobeică: la aproximativ 2km sud de sat, pe un promontoriu de pe malul stâng al Pârâului Stavnic, s-au găsit fragmente de vase lucrate la roată, ornamentate cu striuri orizontale și vălurite, precum și fragmente de amfore bizantine caracteristice secolelor IX-X. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul se află în colecția Școlii din localitate. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 211, 221 (fig. 8/7), 238 (fig. 25/3), 239 (fig. 26
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
3), 239 (fig. 26/6); Teodor 1997c, p. 142. b) Promoroace nord: pe terasa superioară a Stavnicului, din partea nord-vestică a satului, pe un promontoriu situat pe malul râului s-au descoperit fragmente de vase lucrate la roata înceată, decorate cu striuri orizontale, aparținând secolelor VII-VIII. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul se află în colecția Școlii din localitate. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 210, 219 (fig. 6/3); Teodor 1997c, p. 142. c) Promoroace sud: în partea sud-vestică a satului, pe terasa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din care s-au dezvelit trei locuințe, două având cuptoare din piatră iar alta era prevăzută cu un cuptor circular din lut. Inventarul lor conținea fragmente ceramice lucrate la mână (inclusiv un vas întregibil) și la roată, ultimele ornamentate cu striuri orizontale și vălurite. Totodată, s-au găsit și alte obiecte, din lut (fusaiole), piatră (cute), os (împungătoare) și fier (un cuțit și o zăbală). Datare în secolele IX-X. Cercetare N. Ciucă, 1964. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (străpungătoare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au fost găsite fragmente ceramice, fapt ce a determinat desfășurarea unor sondaje, în 1971, care au scos la iveală prezența a patru locuințe ce aveau cuptoare din piatră. Inventarul conținea ceramică modelată la mână și la roată, unele decorate cu striuri orizontale și vălurite ori cu alveole, precum și alte obiecte (străpungătoare din os, fusaiole, mărgele). Analogiile au permis datarea așezării în secolele VIII-IX. Cercetare V. Căpitanu, 1971. Materialul aparține Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Căpitanu 1979, p. 230-232 (fig. 6-7
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vaslui a) Moara lui Negruți: pe terasa iazului, la circa 1,5 km nord-vest de sat, cu ocazia unui sondaj (1980) s-a găsit o locuință cu ceramică făcută la mână și la roata înceată, unele fragmente având decoruri cu striuri vălurite. O parte din fragmente sunt de influență slavă. Trăsăturile ceramicii indică secolele VI-VII. Cercetare D. Gh. Teodor, 1980. Materialul inedit se găsește la Muzeul de Istorie Huși. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 154. 116. Tăcuta (comuna Tăcuta), județul Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bibliografie: Coman 1980c, p. 246; Teodor 1997c, p. 154. 118. Târzii (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Vatra satului: în apropierea bisericii din localitate s-au descoperit fragmente de vase, modelate la mână și la roata înceată, unele având decoruri de striuri orizontale și vălurite, specifice veacurilor VII-VIII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1965. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 199; Teodor 1997c, p. 156. 119. Todirești (comuna Todirești), județul Vaslui a) La Canton
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1997c, p. 159. 121. Țepu (comuna Țepu), județul Galați a) Dealul Stâlpilor: pe panta Dealului Stâlpilor, din fostul sat Ipotești, la circa 1 km est de localitate, au fost descoperite fragmente de vase lucrate la roata înceată și decorate cu striuri, specifice secolelor IX-X. În malul Pârâului Ipotești sunt conturate gropile locuințelor. Pe lângă ceramică s-a găsit și un vârf de săgeată din fier, cu peduncul, de formă romboidală, cu suprafața plată și marginile oblice. Datat în secolul XI. Cercetare I.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
37. 122. Țibănești (comuna Țibănești), județul Iași a) Ciriteii Mari: pe platoul aflat la aproximativ 1 km nord de sat, care se întinde și în zona vechiului cimitir, s-au descoperit fragmente ceramice, cu cioburi pisate în compoziție, ornamentate cu striuri orizontale și aparținând secolelor VIII-IX. Cercetare M. Tănăsachi, 1979. Materialul se găsește la Institutul de Arheologie din Iași. Bibliografie: Chirica, Tănăsachi 1985, p. 427 (fig. 54/11, 21); Teodor 1997c, p. 159. 123. Umbrărești (comuna Umbrărești), județul Galați a) Dealul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
În țara noastră se întâlnește în culturile de crucifere din Muntenia și Transilvania. Descriere. Adultul are 2,2 - 3,0 mm lungime, este de culoare neagră, acoperit cu peri și solzi cenușii. Elitrele sunt alungite și îngustate posterior, prevăzute cu striuri longitudinale alcătuite din solzi, iar în partea anterioară cu granulații fine (fig. 10). Larva are 3,0 - 5,0 mm lungime, este apodă, de culoare albă; capul este brun. Biologie. Iernează în stadiul de adult în straturile superficiale ale solului
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
a verzei - Baris chlorizans Germ., ordinul Coleoptera, familia Curculionidae Sin: Baris brassica Duf. Răspândire. Adultul are corpul oval-alungit, de 3,5 - 6,0 mm lungime, de culoare albastră, cu luciu metalic. Rostrul este lung și recurbat. Pe elitre se găsesc striuri longitudinale, dintre care, cele laterale sunt mai evidente (fig. 11 a). Oul este oval, de culoare albă. Larva are 5,0 - 6,0 mm lungime, este apodă și ușor curbată (de tip curculionid), de culoare albă, iar capul este brun
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Pieris brassicae L., fiind mai puțin extinsă în jos. Pe partea inferioară a aripilor posterioare desenul este asemănător cu cel de la Pieris brassicae (fig. 15 a). Oul are formă piramidală, cu 13 costule subcarenate pe toată lungimea lor și cu striuri transversal fine. Larva matură are în jur de 25 - 30 mm lungime. În primele stadii de dezvoltare are culoarea ocru, cu capul negru-închis. În ultimul stadiu capul este verde, cu puncte negre. Culoarea corpului larvei este verde- cenușie, cu tuberculi
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în Europa, Asia, America de Nord. În țara noastră se întâlnește mai frecvent în centrul și nordul Transilvaniei. Descriere. Adultul are corpul alungit, de 6,07,5 mm lungime, de culoare roșie-portocalie. Pronotul este îngustat la mijloc, iar elitrele sunt prevăzute cu striuri longitudinale formate din puncte. Antenele sunt negre, iar picioarele au o culoare roșie, în afară de baza femurelor care sunt negre. Oul este oval, de culoare galbenă-portocalie. Larva are 8,0 - 12,0 mm lungime, este de culoare galbenă- portocalie, cu aspect
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cu prelungiri latero-posterioare și mobil în plan vertical. Elitrele sunt pubescente, de culoare brun-roșcată sau negricioasă, cu interstriurile mai late și pubescente (fig. 23). Agriotes obscures L. are capul galben, iar restul corpului brun- închis. Elitrele sunt pubescente, cu numeroase striuri punctiforme. Lungimea corpului este 7 - 10 mm. Agriotes ustulatus Schall. are corpul brun-închis până la negru, de 9 - 12 mm lungime, cu elitrele, antenele și picioarele de culoare galben-brună. Ouăle sunt ovoide, de culoare albă, de 0,5 - 1,5 mm
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în Europa, Asia, America de Nord. În țara noastră se întâlnește mai frecvent în centrul și nordul Transilvaniei. Descriere. Adultul are corpul alungit, de 6,07,5 mm lungime, de culoare roșie-portocalie. Pronotul este îngustat la mijloc, iar elitrele sunt prevăzute cu striuri longitudinale formate din puncte. Antenele sunt negre, iar picioarele au o culoare roșie, în afară de baza femurelor care sunt negre. Oul este oval, de culoare galbenă-portocalie. Larva are 8,0 - 12,0 mm lungime, este de culoare galbenă- portocalie, cu aspect
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
nervosa Haw., ordinul Lepidoptera, familia Oecophoridae Răspândire. În țara noastră se întâlnește mai ales în unele regiuni din Transilvania și Moldova. Descriere. Adultul are anvergura aripilor de 2026 mm. Aripile anterioare sunt lungi și înguste, de culoare brună, prevăzute cu striuri scurte, de culoare castanie-închis, negricioase. Aripile posterioare sunt albe-sidefii la bază și brune-închis la extremități, cu franjuri de perișori lungi (fîg. 42 a). Oul este turtit dorso-ventral, de 0,54 mm lungime și 0,44 mm lățime, de culoare verde-deschis
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
perișori scurți aurii, curbați spre partea anterioară. Capul este negru, protoracele este îngust, de formă conică. Femurele posterioare sunt prevăzute la partea inferioară cu câte trei spini, dintre care, unul mai lung și doi mai scurți. Elitrele sunt prevăzute cu striuri longitudinale și pete galbene dreptunghiulare și nu acoperă complet pigidiul. Abdomenul este galben- roșcat. Corpul este acoperit cu perișori de culoare albicioasă pe torace, verzui pe elitre și cenușii pe partea ventrală (fig. 50 a). Masculul este mai mic decât
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
oral sau orofaringian. LICHENUL PLAN Această afecțiune apare îndeosebi la populația de vârstă medie. Cel mai adesea afectează pielea (ca o erupție cutanată pruriginoasă), dar uneori poate interesa și mucoasa orală sau a faringelui, sub forma unor mici pete sau striuri albe. Cazurile severe cresc într-o oarecare măsură riscul de cancer oral. FACTORI DE RISC INCERȚI, NEDOVEDIȚI SAU CONTROVERSAȚI APELE DE GURĂ Câteva studii au sugerat că apele de gură având un conținut ridicat de alcool pot fi în legătură cu un
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
cei pentru poliester constau în dimensiunea moleculelor și rezistențele la sublimare. Există și un sistem restrâns de coloranți de dispersie pentru fibrele poliamidice, cu aplicare limitată datorită rezistențelor mediocre la tratamente ude. Ei corespund în special cerinței de acoperire a striurilor (Grindea și al., 1983). Din punct de vedere chimic coloranții de dispersie pot fi azoici și antrachinonici. Coloranți azoici Sunt cei mai utilizați coloranți de dispersie (60%), ponderea cea mai mare deținând-o coloranții monoazoici, la care predomină culorile galben
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]