33,947 matches
-
necesității și libertății conștiinței, al unei lucide și dramatice conștiințe existențiale și thanatice, el a fost privit de critici cu suspiciune, ca un mod de evaziune din referențialiate, din "obiectivitate" - în fapt, cum știm, manipulate ideologic, utopic -, într-un formalism structural exhibiționist, eliberat de orice control și motivare extraestetică. Un nonconformist roman ideologic, spiritualist și nu materialist, simbolic, parabolic, hermeneutic și nu tezist, psihologic, sociologic sau politic, cum se impusese orizontului literar de așteptare, este evident în concepția lumii ficționale și
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
ureche” în verbiajul curent despre muzică...] Problema mentalului deci, astfel cum apare în Logica Lumilor Posibile privește altfel și radical altfel implicarea persoanei în configurarea enunțului muzical și se referă strict la această problemă. Ca un act de voință artistică structurală. Ca un act de implicare superioară a persoanei în formarea limbajului muzical. Din punctul de vedere al acestui model de comportament-general și local - oferit de textul dat (constituit după întregul set de rigori convenite) prestația actanților va îndeplini atât criteriile
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
act de implicare superioară a persoanei în formarea limbajului muzical. Din punctul de vedere al acestui model de comportament-general și local - oferit de textul dat (constituit după întregul set de rigori convenite) prestația actanților va îndeplini atât criteriile de adevăr (structural) implicate în gest, cât și urmărind mai ales aspectul estetic al jocului (comunicării), conferind performanței rostul de act de cultură, de superioară ordine a spiritului „făcut sensibil”... Observăm că straturi din ce în ce mai adânci de competență, de „umanitate”, în esență, apar active
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
conținutul său în minerale.Pentru oasele mamiferelor frecvență sistemului haversian este corelata în sens negativ cu rigiditatea și rezistența la rupere. Datorită faptului că sistemele haversiene au un procent mineral mai scăzut decât osul lamelar (componentă principala), determinanții materiali și structurali nu pot fi separate. În lucrarea de față sunt determinați modulul lui Young și modulul de rigiditate pentru osul cortical al mamiferelor, al păsărilor și pentru cornul de cerb folosind 3 puncte pe o pantă la un raport lungime/adâncime
MODULUL LUI YOUNG SI MODULUL DE RIGIDITATE IN OSUL CORTICAL by CORINA ALBU () [Corola-journal/Science/84131_a_85456]
-
PROTEZAREA ARTICULAȚIILOR MICI ALE MÂINII Autor:DRD.BIOING. MAGDALENA CARLA CORNECI Coordonatori: PROF. DR. ING. MIHAI GAFIȚANU, DR. LUCIAN POPA, S.L. DR. ING. FLORIN MUNTEANU Mâna reprezintă în ansamblul ei o unitate anatomofuncțională, ce asigura posibilități multiple de mobilitate articulară. Structural, se poate considera că mâna este formată din patru unități de mobilități diferite: o componentă fixă și alte trei componente mobile, raportat la gradele de libertate ale mișcării ce sunt permise la nivel articular. În cazul în care funcția normală
BIOMATERIALE UTILIZATE ?N PROTEZAREA ARTICULA?IILOR MICI ALE M?INII by MAGDALENA CARLA CORNECI () [Corola-journal/Science/84134_a_85459]
-
pentru prelucrări de imagini și în imagistică medicală (tomografie cu RM și CT), atât la nivel coborât (clasificare bazată pe niveluri de gri - clasificare multi-sursă pentru imagini provenite de la diverse modalități imagistice medicale), cât și analiza de nivel inalt (recunoaștere structurală de forma bazată pe model și analiza scenelor - segmentarea structurilor vizuale medicale, utilizabila, de exemplu la reprezentarea, arhivarea și regasirea informației (ghidate de model) în sisteme complexe de tip PACS). Informația este furnizată de imagini și cunoștințele expertului și constă
SEGMENTAREA IMAGINILOR BIOMEDICALE FOLOSIND LOGICA FUZZY SI FUZIUNEA INFORMATIILOR by ROXANA SILVIA TIPA () [Corola-journal/Science/84111_a_85436]
-
cele mai bune metode tradiționale, se datorează și fuziunii informației simbolice, lingvistice, adusă de expertul medical, cu datele strict numerice oferite de analiză la nivel coborât. Caracterul și complexitatea aplicației determina tipul de metodă de analiză folosită: statistic, decizional, sintactic, structural, conexionist (folosind o rețea neuronală), bazat pe reguli sau o combinație oarecare dintre acestea.
SEGMENTAREA IMAGINILOR BIOMEDICALE FOLOSIND LOGICA FUZZY SI FUZIUNEA INFORMATIILOR by ROXANA SILVIA TIPA () [Corola-journal/Science/84111_a_85436]
-
ceea ce s-a căutat în epocă, fapt care a viețuit ca un dat fundamental, care uneori necesită estompări vremelnice. Împletirea unor trăsături neoclasice și neoromantice se cere văzută în acest context. De aici derivă o îngemănare a două modalități compoziționale structural deosebite privind alcătuirea discursului muzical și dimensiunea formelor sonore larg desfășurate, anume ”modalitatea întemeiată pe principiul proceselor tematice dezvoltătoare și modalitatea întemeiată pe principiul discursivității rapsodice” (W. G. Berger) Această teză este ilustrată prin cvartetele de coarde scrise, în perioada
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
cât și a lui Lucian - o mărturisire a prieteniei ce dobândește un caracter inițiatic pe de-o parte și salvator pe de alta. Structurat original, romanul Toate bufnițele se bucură de o scriitură mizând pe efectul vizual, abundentă În paralelisme structurale și simboluri. Întoarcerea spre trecut a lui Emil, prin intermediul unui caiet de memorii, scris la maturitate, cu Întâmplări consumate În mare parte pe fundalul epocii comuniste, se prezintă ca o paralelă individuală, pe care Luci - copilul, apoi adolescentul, o trăiește
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
pentru crezul său componistic este constituit de simfonia cu program Faust. Inspirată de drama lui Goethe, simfonia a avut premiera la Weimar În 1857 cu ocazia inaugurării monumentului care Îi Înfățișa pe cei doi mari scriitori germani, Schiller și Goethe. Structural, lucrarea este alcătuită din 3 părți, fapt sugerat Încă din titlul dat de compozitor, O simfonie inspirată de Faust cu 3 schițe ale personajelor după Goethe: Faust, Gretchen și Mefistofel. Prima secțiune - cea care Îl Înfățișează pe Faust - este substanțială
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
între metaficțiune și telquelism, între chestionarea raportului realitate-ficțiune prin punerea la vedere a strategiilor narative și simultaneitatea dintre produsul și munca transformatoare telquelistă. Valabilitatea acestor interpretări limitative nu este probată de vreme ce romanele metaficționale nu se rezumă doar la o funcție structurală, care este mult mai evidentă decât cea semantică. Dacă ne raportăm doar la procesul autoreflectării textului din perspectiva structurii, fără a considera implicațiile la nivelul total al romanului, la mesajul transmis și la contextualizarea lui, subclasăm romanele metaficționale ca forme
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
mai sus - 4 repere; 6 coordonate; 3 moduri de abordare - oferă, deopotrivă investigatorului și conceptorului, un instrumentar muzicologic necesar atât definirii toposului (gen, specie etc.) Vf, cât și al unei imagini de interfață teoretic-interpretativă a ei. PRINCIPII MODALE de ORDIN STRUCTURAL: static-dinamic; omogen-eterogen După cum la baza structurilor muzicale spațiale avem perechea de principii modale identic-diferit, iar în fundamentul structurilor temporale perechea succesiv-simultan, pentru structurile de spațiu- timp muzical (S-Tmz), asociem două perechi de principii modale: static-dinamic și omogen-eterogen. De exemplu, spunem
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
profil și masă. Oricare DMz, odată prins (însușit) ca întreg (obiect sonor), poate fi „pus în scenă” petrecându-l prin diferite zone de aspectare ori înveșmântare, menite să-i confere atribute de stare caracterială. Așadar, fără a-i modifica raporturile structurale interne și fundamentale (păstrându-l recognoscibil), DMz poate fi interpretat prin transpuneri în diferite registre și coordonate de instrumentare muzicală: transpoziția într-un alt registru octavic sau treaptă dintr-o scară temperată - pe coordonata ambitusului de înălțimi; modotempia, ca schimbare
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
mergând până la arbitrar (în numele expresiei subiective), către un tot mai mare respect față de voința creatorului inițial. Alternativa între extremele - a respecta doar litera textului, rămânând la suprafața unei execuții ce poate fi stearpă, pentru că nu caută relații interne structurale, ci se mărginește să emită sunetele aproximativ cum sunt notate; sau, dimpotrivă, a modifica textul până la distorsiune, sacrificându-l în numele comunicării expresive - aparține astăzi trecutului. Ea a făcut loc în zilele noastre tendinței spre o organizare sonoră coerentă în scop
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
improvizate ne interesează problema - acceptarea necesității lor fiind o discuție departe de a fi încheiată - ci mai ales ca situare în contextul expresiv. Dinamica ornamentelor este o problemă mult mai generală. Ea se pune diferit, după cum acestea joacă un rol structural sau sunt doar accesorii ale liniei principale. Există ornamente scrise ca atare cu semne convenționale, dar se întâlnesc frecvent linii melodice din care formulele ornamentale compuse explicit fac parte integrantă. Studiul op. 25 nr. 2, în fa minor de Chopin
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
o formă muzicală modestă, căreia Giacomo Carissimi (1605-1674) îi conferă eleganță și claritate, precum și o nouă amploare, atât vocală cât și instrumentală. Cantata religioasă poate fi definită în termeni funcționali ca principală muzică a serviciului religios luteran, iar în termeni structurali ca o lucrare vocală ce cuprinde un număr relativ de momente muzicale independente. Recitativul și aria constituie baza formei seculare a cantatei, la care în perioada lui Bach s-au adăugat corurile, ariile și coralele cu texte biblice. După anul
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Londra, Simfonia III-a este expresia unui talent aflat la apogeu. Ea are particularități atât în structura cât și în conținut. Este cunoscută în lumea muzicală că Simfonia cu orgă pentru că autorul acorda acestui instrument un rol important în partitura. Structural, simfonia conține două secțiuni mari, dar în interior se pot recunoaște cele patru mișcări obișnuite ale simfoniilor clasice. Folosește materialul tematic în mod ciclic și dezvăluie o adaptare la teoriile dezvoltării tematice care aparținea lui Franz Liszt. De altfel el
Avancronica de concert Filarmonica BANATUL [Corola-blog/BlogPost/94045_a_95337]
-
vreau eu. Rescriu piesa de trei ori dar în final trebuie s-o lași cum a ieșit. Vine o vreme când îți spui: Asta e, atâta pot să fac. Singura piesă care se apropie cât de cât de o entitate structurală satisfăcătoare pentru mine este The Homecoming. The Birthday Party și The Caretaker au prea mult text. Scopul meu e să reduc, să elimin. Prea multe cuvinte mă irită uneori - pur și simplu așa îmi vin - ca din gura eroului. Nu
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
vreau eu. Rescriu piesa de trei ori dar în final trebuie s-o lași cum a ieșit. Vine o vreme când îți spui: Asta e, atâta pot să fac. Singura piesă care se apropie cât de cât de o entitate structurală satisfăcătoare pentru mine este The Homecoming. The Birthday Party și The Caretaker au prea mult text. Scopul meu e să reduc, să elimin. Prea multe cuvinte mă irită uneori - pur și simplu așa îmi vin - ca din gura eroului. Nu
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
Sebastian își rafinează, precum vinul vechi buchetul, savoarea voluptății odihnite, gustul amărui al leneviei care-a prins patină, într-o lume frînată parcă de grele tristeți. Nu tristețile acelea provinciale, de tîrg în care plouă prea des, ci o melancolie structurală, a tînărului ce-și ține în mînă propria imagine de bătrîn, se pierde printre pagini în Femei. Este, de fapt, chiar povestea juneții early closed, avidă de experiențe pasagere, care se vor totuși profunde, după modelul impus în epocă de
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
literaturii. Nu este mai puțin adevărat că participanții la anchete sunt recrutați dintre partizanii declarați ai regimului și că de multe ori ei au inițiativa obedienței, venind cu un zel grotesc în întâmpinarea așteptărilor autorităților comuniste. Scriitorii răzvrătiți sau inaderenți structural la noul mod de viață se află în această perioadă în închisori și sunt supuși unor anchete de cu totul alt fel, care se soldează cu unghii smulse și fețe pline de sânge. Răspunsurile răsfățaților regimului la anchetele revistelor literare
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
și unul erotic, în trei secțiuni, modern, riguros structurate. Narațiunea pierde din substanța factologică, devine insistent, fin și precis analitică. Este elaborată cu o vie însuflețire critică. Ca metaroman analitic in pregress și nu deliberativ, Anchetatorul apatic impune o omologie structurală între existență și ficțiune. Ratarea existențială ajunge să fie substituită de realizarea anchetei romanești. Perspectiva narativă aparține unui tânăr procuror, un insolit anchetator, o conștiință apatică lucidă, (auto)critică, dar suspicioasă, nehotărâtă, relativistă, ce se confruntă cu alte conștiințe iremediabil
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
Structuri temperamentale opuse, evoluând pe direcții literare diferite, prețuirea din păcate, n-a fost reciprocă. Teoreticianul modernismului și al romanului citadin și obiectiv n-a prea gustat proza romantică și lirică a conorășanului având ca erou central țăranul arhaic. Antisămănătorist structural, a apreciat-o cu destule rezerve, care țineau de principiile sale estetice. Ca să-i definească mai bine profilul și într-un fel ruperea lui de tradiția patriarhală a familiei, Sadoveanu simte nevoia fixării unor antecedente. Părintele criticului, Teodor V. Lovinescu
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
în așa măsură încît pînza dreptunghiulară a lui Mignard părea o oglindă în care se privea și se vedea, costumată ca-n secolul al XVII-lea, pentru a-și face un anacronic autoportret. Prin analogie, și ținînd seama de opoziția structurală masculin/feminin care informează nu numai paragraful din care am citat (pp. 36-37), ci întreaga nuvelă, am putea spune că și tînărul narator-personaj (Mateiu avea 22 de ani în 1907) își face un autoportret la fel de anacronic văzîndu-se ca-n oglindă
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
de exersare a criticii, poezia eminesciană a dat prilejul celor două curente "să-și precizeze idealul și metodele de cercetare" (PE, p. 4), să provoace chiar critica românească să iasă din canon spre o deschidere către interpretările moderne, inovând-o structural și metodologic ("Poezia lui Eminescu a aerisit capetele, chiar când acestea se păreau închise față de orice suflu înnoitor", ECR, p. 8). În aceste condiții, sinteza propune, pentru prima parte, o abordare a atitudinilor antieminesciene, din cele două centre, bucureștean (Hasdeu
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]