754 matches
-
de nivel educațional, de sex, de generație, de vârstă (Schifirneț, 2004, p. 39). Termenul de structură socială este central atât în teoriile structuraliste, cât și în cele funcționaliste. O combinație între cele două orientări este reprezentată de funcționalismul structuralist (sau structuralismul funcționalist). În genere, această ultimă orientare se referă la structuri sociale în termeni de roluri și norme, în timp ce structuralismul simplu definește structurile mai ales în termeni de principii (cum ar fi, în marxism, relațiile de producție, mijloacele de producție și
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
atât în teoriile structuraliste, cât și în cele funcționaliste. O combinație între cele două orientări este reprezentată de funcționalismul structuralist (sau structuralismul funcționalist). În genere, această ultimă orientare se referă la structuri sociale în termeni de roluri și norme, în timp ce structuralismul simplu definește structurile mai ales în termeni de principii (cum ar fi, în marxism, relațiile de producție, mijloacele de producție și definirea claselor sociale în funcție de acestea). Spre exemplu, potrivit teoriei structuraliste clasice a lui Claude Lévi-Strauss (1958/1978), conceptul de
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Durkheim, Talcott Parsons, Robert K. Merton ș.a.) apelează și ele la conceptul de structură, însă într-o manieră diferită. Una dintre cele mai influente abordări în acest sens este cea a lui Talcott Parsons (1951/1968). Asemănarea dintre funcționalism și structuralism constă aici în accentul pus pe forțele și procesele sociale care definesc diferite funcții în cadrul unui sistem. Însă există și o diferență majoră: ideea principală avansată de funcționalism este că un sistem tinde să se mențină într-un "echilibru dinamic
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în cadrul unui sistem. Însă există și o diferență majoră: ideea principală avansată de funcționalism este că un sistem tinde să se mențină într-un "echilibru dinamic" în care fiecare dintre forțele și procesele componente are funcții specifice în cadrul întregului. Spre deosebire de structuralism, funcționalismul consideră societatea ca pe un organism "viu", dinamic, mai degrabă decât ca pe o structură statică. Ceea ce apropie cele două tipuri de teorii și, mai ales, de metodologii este accentul pus pe echilibru, nonconflict și consens. Totodată, ambele orientări
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nivel conceptual și de înțelegere; atât conceptele, cât și aparatul metodologic caracteristice teoriilor morfologice nu au un specific numai matematico-fizic, ci pot integra întregul domeniu al cunoașterii științifice. Cea mai de succes a fost, până în prezent, aplicarea acestora prin intermdiul structuralismului lingvistic, însă cred că este posibilă cercetarea, apelând la aparatul conceptual al teoriilor morfogenetice, și a fenomenelor din domeniile sociologiei, antropologiei, etologiei, etnografiei etc.; teoriile morfogenetice pretind că sunt de natură fenomenologică. În esență, inițiatorii paradigmei morfologice consideră că nu
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nu prezintă interes deosebit pentru sociolog. Dimpotrivă, destructurările și restructurările sunt un obiect de cercetare de importanță majoră în sociologie, iar acestea nu constituie altceva decât fracturări în sens fractal ale formelor sociale. Așadar, teoria socială (cel puțin în limitele structuralismului) poate lua în considerare teoria fractalilor, dar și pe cea a catastrofelor, a haosului sau a structurilor disipative, împreună cu setul analitic reprezentat de concepte precum cel de turbulență, de atractor, de supersensibilitate la condițiile inițiale sau de proces cooperant. Desigur
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Este ușor să observăm și înaltul grad de aplicabilitate a acestei teorii la procesele geopolitice contemporane: noua ordine mondială se creează și re-creează continuu prin astfel de procese cooperante imprevizibile, aparent spontane. Să mai adăugăm că există o asemănare între structuralismul sociologic și metodologia specifică paradigmei morfogenetice. Dacă structuralismul, din cauza perspectivelor sincronice pe care le abordează, este în primul rând o metodă, la fel teoriile paradigmei morfogenetice se suprapun cu metoda lor de cercetare. Formalismul este însăși metoda. În particular, formalismul
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
aplicabilitate a acestei teorii la procesele geopolitice contemporane: noua ordine mondială se creează și re-creează continuu prin astfel de procese cooperante imprevizibile, aparent spontane. Să mai adăugăm că există o asemănare între structuralismul sociologic și metodologia specifică paradigmei morfogenetice. Dacă structuralismul, din cauza perspectivelor sincronice pe care le abordează, este în primul rând o metodă, la fel teoriile paradigmei morfogenetice se suprapun cu metoda lor de cercetare. Formalismul este însăși metoda. În particular, formalismul este metoda de cercetare a societății postindustriale, iar
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
structuri bine-ordonate care, la periferia câmpului lor de existență, exercită o influență de contagiune ordonatoare asupra zonelor dezordonate. Pentru un relevant autor, Ferdinand de Saussure (1916/1998; cf. Graur et al., 1972, pp. 211-220), părinte al lingvisticii moderne și al structuralismului lingvistic, limba (fr. "langue") nu se confundă cu limbajul (fr. "langage"): ea nu este decât o parte determinantă a acestuia, deși esențială. Limba este, în același timp, un produs social al limbajului și un ansamblu de convenții adoptate de corpul
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Dumnezeu și mântuirea" și să respingă tocmai "marile descoperiri (ori marile iluzii) ale occidentului: spiritul universal (Hegel! Noica!), semiologia, zenul (asiatismul! Eliade însuși!), televiziunea, limba universală (Cioran! care nu concepe culturi exprimate în limbi periferice), Istoria, semantica și sociologia (tot structuralismul!)"255. Opunându-se îndoielii sistematice a apostaților tovarăși ai doctorului Martin, scepticismului lor, Dumitru amintește de fervoarea religioasă a primilor creștini ("Să vă dea Dumnezeu noroc, doctore Martin... Dar degeaba încercați să mă speriați dumneavoastră cum că Dumnezeu ar trage
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
titular de limba și literatura română la Universitatea din Amsterdam. Fondator și secretar al Cercului de stilistică și poetică, la București, în anii ’60, A. manifestă de timpuriu o înclinație spre rigoarea formală și devine unul dintre misionarii locali ai structuralismului, aflat atunci la apogeu. Este unul dintre fondatorii Asociației olandeze de Semiotică și al unui institut de cercetări în domeniu. Este coorganizator al celui de-al patrulea Congres internațional de studii românești (Paris, 1987). Ține cursuri de istorie politică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
mai precare. Volumul de față se străduiește, de asemenea, să cultive o sensibilitate pentru dialogul cu cei diferiți din punct de vedere cultural, care uneori sînt chiar lîngă noi, încurajînd gîndirea critică, refuzul prejudecăților metodologice, revizitarea marilor paradigme ale cunoașterii (structuralismul, fenomenologia, interacționismul simbolic, alegerea rațională) într-o grilă de lectură care respinge absolutismele de orice fel și care pledează pentru comunicarea între diferitele gramatici ale socialului. Cartea este adresată mai multor categorii de cititori potențiali. în primul rînd, îi are
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
secol XXI: școală structuralista (inclusiv glosematica), cea generativ-transformațională, orientarea pragmatică, lingvistică textului și/sau analiza discursului. Integralismul lingvistic implică o atitudine antipozitivistă extrem de originală, modernă și unitară care recuperează tot ceea ce a fost eliminat sau pus între paranteze îndeosebi de către structuralism. Această orientare, care în mod normal ar trebui să domine lingvistică secolului al XXI-lea, ar putea fi definită, în esență, ca un poststructuralism polifonic cu un puternic fundament și cu frecvente inserții de teorie și filozofie a limbajului că
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Evaluare Conținut lingvistic Lingvistică universal vorbire în general elocuțională totalitatea "vorbirii" congruent/ incongruent desemnare generală istoric limba concretă idiomatica (limba abstractă) corect/ incorect semnificație a limbii individual discurs expresiva text adecvat/ inadecvat sens a textului Obiectul propriu de cercetare al structuralismului lingvistic 23 este nivelul istoric al limbilor, celelalte două planuri fiind aproape complet neglijate. Dar chiar la nivelul istoric al limbilor, școala structuralista s-a focalizat asupra sistemului funcțional al limbilor istorice. Într-un studiu cu valente vizionare asupra lingvisticii
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este nivelul istoric al limbilor, celelalte două planuri fiind aproape complet neglijate. Dar chiar la nivelul istoric al limbilor, școala structuralista s-a focalizat asupra sistemului funcțional al limbilor istorice. Într-un studiu cu valente vizionare asupra lingvisticii, intitulat Dincolo de structuralism, Coșeriu observa că există, chiar în acest plan istoric, alte două niveluri care ar trebui să se bucure de mai multă atenție în viitor: "nivelul normei, adică al realizării normale în comunitatea lingvistică, și nivelul tipului, nivelul principiilor de organizare
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
două niveluri care ar trebui să se bucure de mai multă atenție în viitor: "nivelul normei, adică al realizării normale în comunitatea lingvistică, și nivelul tipului, nivelul principiilor de organizare, al principiilor de structurare a limbilor"24. La nivelul limbilor, structuralismul, așa cum o arată și numele său, trebuie să se limiteze la studiul analitic al structurilor și al realizărilor acestor structuri. Însă acest fapt implică o serie de diferențieri prealabile, implicite, care ar putea fi cuprinse în seria: "cunoașterea limbajului - cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
diferite țări din lume29, învățatul român încerca o trecere în revistă a etapelor din evoluția concepției sale și încerca să reamintească tot ce se poate recupera sau a fost recuperat în lingvistică integrală în comparație cu alte curente lingvistice, în special cu structuralismul: "Am vrut să văd care este adevărul lingvisticii structurale cu privire la sistemele omogene și atunci am văzut acolo că era nevoie mai întîi să distingem cel puțin trei planuri diferite: planul normei, planul sistemului de opoziții și planul principiilor sau al
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aceasta deosebire dintre sistem și normă, ce are loc cu totul precis în concepția mea, si deosebirea dintre sistem și tip lingvistic și planul de principii ale unei tehnici istorice a limbajului. Unde se poate dezvolta aici lingvistică integrală? În cadrul structuralismului se poate dezvolta o lingvistică a normei care n-a fost dezvoltată, se poate dezvolta o tipologie lingvistică care din nou n-a fost dezvoltată, ea era, chiar, ignorată de Ferdinand de Saussure. Și aici trebuia numaidecît să-i împac
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
269, 272, 305, 326 spiranta velara X 120 Sprachbund 116, 117 standardizare 114 stil 29, ~ de limbă 29, 34, 35, 38, ~ discursiv-pragmatic 195 stilistic 195, registru ~ 195, 309 stilistica 26, 34, 79, 205, ~a limbii 35, 258, ~a respectului 243 structuralism 25, 29, 32, post~ 25 structuralist(a), lingvistică ~ 25, școala ~ 25, 29 structura 21, 26, 29, 35, 36, 45, 50, 57, 59, 63, 64, 71, 75, 76, 79, 80, 87, 93, 96, 106, 113, 114, 124, 129, 132, 133, 136
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
typologie linguistique coserienne, în Eugenia Bojoga, Oana Boc, Dumitru-Cornel Vîlcu (editori), Coseriu: perspectives contemporaines, tome 1, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2013, p. 220. 22 V., printre altele, Coșeriu 1955-56/2004/2009; 1973/1981/2000; 1988/1992; 2001-2002. 23 În privința limitărilor structuralismului, Coșeriu mai observa că "în ceea ce privește tehnică liberă în sine, structuralismul implică diferențierea între limba funcțională și limba istorică și concentrarea pe limbă funcțională. O limbă istorică este o limbă constituită istoric și recunoscută istoric ca atare de comunitatea care o
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
editori), Coseriu: perspectives contemporaines, tome 1, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2013, p. 220. 22 V., printre altele, Coșeriu 1955-56/2004/2009; 1973/1981/2000; 1988/1992; 2001-2002. 23 În privința limitărilor structuralismului, Coșeriu mai observa că "în ceea ce privește tehnică liberă în sine, structuralismul implică diferențierea între limba funcțională și limba istorică și concentrarea pe limbă funcțională. O limbă istorică este o limbă constituită istoric și recunoscută istoric ca atare de comunitatea care o vorbește, precum și de comunitățile care vorbesc alte limbi; o limbă
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbi întotdeauna, o întreagă serie de dialecte, precum și o întreagă serie de niveluri și de stiluri de limbă, acestea trebuie studiate separat, din punctul de vedere al structurilor, care nu pot fi stabilite decît raportate la o limbă funcțională." (Dincolo de structuralism, în vol. Omul și limbajul sau, p. 297). 24 Eugeniu Coșeriu, Omul și limbajul sau. Studii de filozofie a limbajului, teorie a limbii și lingvistică generală, Antologie, argument, note, bibliografie și indici de Dorel Fînaru, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Puncte de vedere”, „Repere fundamentale”, „Ancheta noastră”, „Restituiri”, „Dialogul artelor”, „Cronica edițiilor”, „Breviar”, „Aqua forte”, „În foileton”, „Biblioteca de poezie românească”, „Confesiuni literare” ș.a. Ultimele decenii aduc modalități critice noi, de la arhetipologie și critică psihanalitică la antropologie culturală, critică simbolică, structuralism, fenomenologie ș.a. După 1990 rubricile cele mai interesante sunt „Poetică”, „Mythos și logos”, „Controverse”, „Opinii”, „Evocări”, „Texte și documente”, „Scriitori români contemporani”. De-a lungul vremii contribuie cu studii G. Călinescu (semnatar al unui număr impresionant de materiale, mai ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
brutalismul Smithsonilor, �ncearc? s?-?i apropie modele vernaculare (habitatul Dagon) pentru a ajunge la structuri �n acela?i timp modulare ?i complexe, generatoare de �claritate habirintic?�. Orfelinatul municipal pe care �l construie?te la Amsterdam (1956-1960) are valoare de manifest. Structuralismul olandez �i regrupeaz? �n special pe P. Blom (1934), autor al cet??îi Kasbah (Hengels, 1965-1973), ?i H. Hertzberger (1932) care concepe sediul companiei Central Beheer (Apeldoorn, 1970-1972) �n a?a fel �nc�ț fiecare s?-?i poat? reorganiza dup
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
filosofia occidentală: filosofia analitică anglo-saxonă, filosofia Ființei, a lui Martin Heidegger, filosofia germană în care își are originea atât existențialismul francez, cât și hermeneutica filosofică, dar care este mult mai mult decât atât, și, în fine, filosofia franceză a limbii, structuralismul francez, semiologia structuralistă. Desigur, formele în circulație ale filosofiei nu se reduc la acestea în cuprinsul lumii noastre. Dar celelalte forme au încetat practic să fie vii și nu sunt decât supraviețuiri erudite sau academic universitare a ceea ce era altădată
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]