324 matches
-
culturilor populare țărănești, de culturile populare urbane. Este de neconceput, de exemplu, un studiu precum cel dedicat de Lévi-Strauss unor mici popoare sălbatice - izolate și pure - despre poporul din Napoli. Impuritatea „structurilor” culturii populare napolitane este menită să descurajeze un structuralist care, evident, nu iubește istoria cu confuzia sa. Odată ce a identificat „structurile” unei societăți în perfecțiunea lor, el și-a epuizat setea de reordonare a cognoscibilului. „Structurile” culturii populare napolitane nu pot fi reduse la nici o perfecțiune. Un mic popor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
unor astfel de eforturi, chiar dac) ar fi s) ne exprim)m în termeni practici. Și, chiar dac) informația util) ar fi descoperit), sarcina mai dificil) a descifr)rii semnificației ei teoretice ar persistă. ,,Iluzia inductivist)”, așa cum o denumește antropologul structuralist Lévi-Strauss, este credința conform c)reia adev)rul este cucerit - si explicația dobândit) - prin acumularea din ce in ce mai multor date și prin examinarea din ce in ce mai multor cazuri. Totuși, chiar dac) acumul)m din ce in ce mai multe date și identific)m din ce in ce mai multe asocieri, tot nu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
observat tendința considerării lui ca întemeietor în materie de teorie literară și estetică. Pledoaria contemporanului său Paul Valéry la Collège de France pentru o poetică la nivelul epocii coincidea cu efortul profesorului român, preocupat de norme și repere de aspect structuralist. L-au pasionat nexurile morfologice, funcțiile expresive ale limbajului, structurile profunde - motive, toate acestea, de cercetare combinatorie. Vorbind de organizarea structurală a semnelor, de reguli generale, de un estetism „integral”, el explora teritorii în care retoricieni, poeticieni și semioticieni de după
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
Lucrează ca translator într-un birou de avocatură (1991-1992), asistent la New York University School of Law Library (1992-1996) și apoi ca profesor asistent la New York University. Continuă să colaboreze la Vocea Americii, „Lumea liberă”, „Origini”. Abordarea de tip tematist, imagologic, structuralist și psihocritic, care definește demersul practicat de R., e prea puțin pusă în valoare în preambulul volumului de debut Lecturi moderne (1978), unde autoarea își revendică miza discursului eseistic dintr-un impuls de tip sociologic sau superior etic. Aproape nimic
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
66). Saussure se va concentra în întregime asupra semnului, definit ca raport între semnificant (ansamblu de sunete)/semnificat (concepte). ¬ Structuralismul. Structuralismul concepe comunicarea ca un ansamblu de reguli care preexistă individului și sunt preluate de către acesta; ca exponent al curentului structuralist, Claude Lévi-Strauss vedea necesitatea obiectivității înregistrării unor date ca primând asupra impactului pe care subiectivitatea îl poate avea în experiența socială, în general, și în experiența comunicațională, în particular. Deoarece Claude Lévi-Strauss a fost influențat decisiv de întâlnirea sa, în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cheese, ceva „mai ușor, mai proaspăt, acrișor și topindu-se în gură” (Strauss, 1978, p. 115). Astfel, anumite sunete ar trimite spre culori luminoase, iar altele, dimpotrivă. Aceste două exemple ne oferă o viziune interesantă asupra predeterminării comunicării în curentul structuralist. Claude Lévi-Strauss a folosit aceleași metode pentru a studia, în calitatea sa de antropolog, „popoarele primitive”. Astfel „dacă (așa cum credem) activitatea inconștientă a spiritului constă în a impune forme unui conținut și dacă aceste forme sunt fundamental aceleași pentru toate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
societății în care trăiesc”( M.T.S., Consiliul Europei, Comitetul pentru dezvoltarea sportului,1996, p.9.) În literatura de specialitate, mai multe curente sociologice argumentează conceptul de socializare ca funcție centrală a educației: interacționismul simbolic, funcționalismul sistemic, fenomenologia, modelul dramaturgic, etnometodologia, constructivismul structuralist (pentru mai multe detalii a se vedea Stănciulescu, E., 1996). Există mai multe criterii de clasificare a socializării. Astfel, în funcție de stadiile ciclului de viață și de obiectivele diverselor grupuri și instituții sunt identificate două categorii: socializare primară (de bază) - proces
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
Ar putea fi suspectat de simpatii nondirectiviste - dar Doll jr. nu a fost un antimodernist întârziat; dimpotrivă, a admirat, în tinerețe, marile realizări ale gândirii curriculare moderne. Înainte de a fi devenit postmodernist, Doll jr. a fost un fervent progresivist și structuralist. În 1980 publicase în Journal of Curriculum Theorizing apreciatul studiu „Play and Mastery: A Structuralist View”168, iar în 1983, în Theory into Practice a publicat „A Re-Visioning of Progressive Education”169. Dar în același an a descoperit opera lui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
întârziat; dimpotrivă, a admirat, în tinerețe, marile realizări ale gândirii curriculare moderne. Înainte de a fi devenit postmodernist, Doll jr. a fost un fervent progresivist și structuralist. În 1980 publicase în Journal of Curriculum Theorizing apreciatul studiu „Play and Mastery: A Structuralist View”168, iar în 1983, în Theory into Practice a publicat „A Re-Visioning of Progressive Education”169. Dar în același an a descoperit opera lui Piaget și a devenit un piagetian convins. Studiul din Journal of Curriculum Theorizing „Practicalizing Piaget
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
163. Ibidem, p. 149. 164. Ibidem, p. 51. 165. Ibidem, p. 186. 166. W.E. Doll, jr., A Post-Modern Perspective on Curriculum, Teachers College Press, New York, 1993. 167. Ibidem, p. 3. 168. W.E. Doll, jr., „Play and Mastery: A Structuralist View”, Journal of Curriculum Theorizing, 2 (1), 1980, pp. 209-226. 169. W.E. Doll, jr., „A Re-Visioning of Progressive Education”, Theory into Practice, 22 (3), 1983, pp. 167-173. 170. W.E. Doll, jr., „Practicalizing Piaget”, Journal of Curriculum Theorizing, 5
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Education, Teachers College Press, New York. Denton, D. (ed.) (1974), Existentialism and Phenomenology in Education, Teachers College Press, New York. Derrida, J. (1972), „Discussion: Structure, Sign, and Play in the Discourse of the Human Sciences”, în R. Macksey, E. Donato (eds.), The Structuralist Controversy, Johns Hopkins University Press, Baltimore, pp. 247-272. Derrida, J. (1967/1976), Of Grammatology, Johns Hopkins University Press, Baltimore. Derrida, J. (1981), Positions, University of Chicago Press, Chicago. Dewey, J. (1897), „My Pedagogic Creed”, The School Journal, 54 (3), pp.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lirice deplasându-se, corelativ, de la odă la satiră și, mai departe, la elegie, pe când palierul stilistic evoluează de la comparație la metaforă și la limbajul gnomic. Cum arată Ioana Em. Petrescu, în forma ei definitivă interpretarea urma să aibă un caracter structuralist, să identifice formele logice (biografia intelectuală), universul poetic și formele afective. Studiul despre poezia lui Eminescu e precedat de istoricul exegezei, în cursul Eminescu în critica literară (1946-1947) fixându-se reperele: Titu Maiorescu, G. Ibrăileanu, Tudor Vianu, G. Călinescu, D.
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
limbajul? Soluția ar putea fi descoperită în primul rând în Le Mirage linguistique. Essai sur la modernisation intellectuelle (1988), în versiunea românească - Mirajul lingvistic (1993), carte reluată într-o variantă engleză cu titlul The Feud of Language. A History of Structuralist Thought (1989; Premiul „René Wellek” al Asociației Americane de Literatură Comparată). Între cele două variante, cea franceză și cea engleză - întregită cu un Post-Scriptum: The Heidegger Affair - există diferențe semnificative, iar ediția română o reproduce pe a doua, beneficiind și
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
of English Renaissance Drama, Manchester, 1985; Fictional Worlds, Cambridge, MA, 1986; ed. (Lumi ficționale), tr. Maria Mociorniță, pref. Paul Cornea, București, 1992; Le Mirage linguistique. Essai sur la modernisation intellectuelle, Paris, 1988; ed. (The Feud of Language. A History of Structuralist Thought), tr. Ed. Blackwell, Cambridge, MA, 1989; ed. (Mirajul lingvistic. Eseu asupra modernizării intelectuale), tr. Mioara Tapalagă, postfață Monica Spiridon, București, 1993; L’Art de l’éloignement. Essai sur l’imagination classique, Paris, 1996; ed. (Arta îndepărtării. Eseu despre imaginația
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
apară nu numai la niveluri scăzute de dezvoltare, ci și la niveluri ridicate. Asupra acestei probleme se va reveni în partea a treia a lucrării. Pentru aceste societăți, evenimentul este doar un mod de manifestare al structurii, cum se exprimă structuraliștii. Forma de organizare se reproduce în timp, sau reacționează, dar tot după propriile sale legi, la situațiile variabile. Toate evenimentele sunt „așteptate”. Ele nu au un rol cauzal, productiv, ci fac parte din structura existentă. În timp, o astfel de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu poate avea loc decât în fluxul continuu al istoriei. Iar istoria comunității nu reprezintă decât înlănțuirea unor evenimente discrete. A explica înseamnă a integra fiecare eveniment în seria lungă de evenimente care se cheamă istoria respectivei comunități. Un teoretician structuralist ar avansa o cu totul altă viziune asupra acelorași evenimente. Respectiva comunitate este organizată într-o manieră feudală. În această calitate, ea are un comportament predictibil, în diferite situații. Problema este definirea structurii profunde care dirijează comportamentul ei în aceste
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tradiționale. Istoria este o serie de evenimente care se determină unele pe altele. Ceea ce este de explicat e evenimentul ca atare. Dimensiunea timp este esențială pentru explicație. Strategia structuralistă a fost formulată adesea într-o manieră extrem de șocantă de către unii structuraliști. Structuraliștii francezi au atras în mod special atenția asupra acestei diferențe de strategie, prin formulările lor exclusiviste, duse până la extrem. „Istoria este ceva în care nu se întâmplă nimic” sau „Istoria esterepetarea aceleiași structuri în interiorul sistemului” (Michael Foucault). Sincronia este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Istoria este o serie de evenimente care se determină unele pe altele. Ceea ce este de explicat e evenimentul ca atare. Dimensiunea timp este esențială pentru explicație. Strategia structuralistă a fost formulată adesea într-o manieră extrem de șocantă de către unii structuraliști. Structuraliștii francezi au atras în mod special atenția asupra acestei diferențe de strategie, prin formulările lor exclusiviste, duse până la extrem. „Istoria este ceva în care nu se întâmplă nimic” sau „Istoria esterepetarea aceleiași structuri în interiorul sistemului” (Michael Foucault). Sincronia este singura
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fi considerate drept combinații posibile ale unor elemente date. Dacă am ști legea fundamentală a acestor combinații, un tabel de genul celui elaborat de Mendeleev ar fi posibil (Lévi-Strauss, 1968). De aici și așa-numitul antiistorism teoretic susținut pragmatic de structuraliști. Am selectat intenționat o serie de declarații ale structuraliștilor care pot fi considerate exagerate, pentru a pune clar în evidență diferența de perspectivă dintrecele două modele deterministe. Dacă acceptăm schema cauzalității, punctul de vedere istorist, evenimențialist pare inevitabil. Dimpotrivă, schema
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Dacă am ști legea fundamentală a acestor combinații, un tabel de genul celui elaborat de Mendeleev ar fi posibil (Lévi-Strauss, 1968). De aici și așa-numitul antiistorism teoretic susținut pragmatic de structuraliști. Am selectat intenționat o serie de declarații ale structuraliștilor care pot fi considerate exagerate, pentru a pune clar în evidență diferența de perspectivă dintrecele două modele deterministe. Dacă acceptăm schema cauzalității, punctul de vedere istorist, evenimențialist pare inevitabil. Dimpotrivă, schema structuralistă include ea însăși, în mod logic, o atitudine
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
considerate exagerate, pentru a pune clar în evidență diferența de perspectivă dintrecele două modele deterministe. Dacă acceptăm schema cauzalității, punctul de vedere istorist, evenimențialist pare inevitabil. Dimpotrivă, schema structuralistă include ea însăși, în mod logic, o atitudine antievenimențialistă și antiistoristă. Structuraliștii au declarat cu emfază că, după „revoluția” lor, istoria ca obiect legitim de preocupare pentru știință nu mai este posibilă. În realitate, nu afostînsă nici o revoluție structuralistă. Sau, chiar dacă a existat, nu este asociată cunumele lui Lévi-Strauss, Foucault sau Althusser
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
știință nu mai este posibilă. În realitate, nu afostînsă nici o revoluție structuralistă. Sau, chiar dacă a existat, nu este asociată cunumele lui Lévi-Strauss, Foucault sau Althusser. Ea este mult anterioară și îșiaflă originile în lucrările lui Marx și ale altor gânditori. Structuraliștii francezi aucăutat doar să formuleze în termeni tranșanți, adesea destul de exclusiviști și nici pe departe foarte clari, schema explicativă structuralistă, prezentând-o ca pesingura posibilă. Este evident însă că, după structuralism, istoria nu mai este posibil de practicat în forma
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
douceur de vivre: Toscana, Sudul Franței etc. Eu aș începe istoria influenței culturii franceze postbelice în America de Nord (întreagă: și Canada e interesantă, cu toate nuanțele provincialismului său, inclusiv prin cariera culturii franceze în Québec) cu un capitol despre receptarea modulului structuralist. Acesta a fost inițiat în Franța prin legendara colaborare între Roman Jakobson (care a extins la ansamblul studiilor literare structuralismul „dualist” al lui Saussure, la rândul său „importat” din Gestaltpsychologie) și Claude Lévi-Strauss, aflat, de la finele anilor ’50, în căutarea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
contribuit decisiv la declanșarea și succesul „cotiturii (lingvistico-)literare” (linguistic/literary turn), formidabila schimbare de paradigmă a anilor ’60-’70, ajunsă și în științele sociale spre sfârșitul deceniului opt. Așa cum formaliștii ruși (Propp, de pildă) fuseseră figurile-cheie ale primului val structuralist, teoreticienii literari (în primul rând Bahtin, intrat în sistemul occidental de referințe la câteva decenii după dispariția sa tragică) și semioticienii (în ascensiune, sub înrâurirea lui Lotman, adeptul unei semiotici cultural-istorice, spre deosebire de Greimas) au inspirat structuralismele mature și târzii, deschizând
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
un platan Cei patru ocupanți ai săi au fost Uciși. Întrebarea care se ridică în acest punct este dacă aceeași opoziție funcționează doar în raport cu poezia. Altcumva, riscăm să ajungem la naiva concluzie că jurnalismul este o altă ipostază a prozei. Structuraliștii au rezolvat această dilemă, tratând limbajul poetic în sens de literatură, nedespărțită în genuri. Ipoteza noastră este că facem o comparație între două texte scrise în aceeași limbă și formate din aceleași lexeme și din aceleași construcții sintactice. Singura deosebire
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]