280 matches
-
sală de lectură a unui cămin, semifinala europeană dintre URSS și Italia. Alături de suta de ochi erau și cele o sută de urechi corespunzătoare, dintre care unele cu certitudine aveau deformații profesionale. Toată lumea ținea cu Italia, însă sovieticii, neiubiți de studențimea română, făceau legea pe teren. Odată cu fluierul final, care consfințea 2-0 pentru URSS, o voce din norul de fum de Carpați de Tîrgu Jiu a emis o sentință miștocărească, dar plăcută urechilor de partid și de stat: „Ceea ce demonstrează o dată
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
etc. Substantivele colective denumesc „obiecte” din categoria a doua, care se caracterizează prin două raporturi de multiplicare, unul explicit, exterior obiectului, suprapus raportului obiect-clasă de obiecte și altul implicit, interior obiectului; substantivele colective denumesc obiecte-mulțimi: colectiv, grup, popor, trib, echipă, studențime, țărănime, turmă, stol, brădet, mărăciniș etc. Substantive comune și substantive propriitc "Substantive comune [i substantive proprii" Substantivele pot denumi „obiecte” fără identitate specifică între celelalte obiecte ale clasei pe care o reprezintă sau, dimpotrivă, cu o identitate distinctă de celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantiv: „Le țineam minte pe ale mamei, ca niște crengi, le punea adesea lângă ale mele...” (M. Preda, Viața... 148) • forme verbal-nominale: „Glasul ei, de obicei semănând cu vântul, era acum mort.” (O.Paler, Galilei, 137), „Se făcea apel la studențime, chemați să asigure munca în întreprinderi.” (E. Barbu, 162) b. dezvoltat: „Rudele, cu capetele descoperite, ascultau glasul preotului.” (E. Barbu, 109) c. propozițional (atributiva descriptivă): „Ziarele de a doua zi publicau discursul șefului guvernului, care era plin de amenințări.” (E.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
artistică”, semnate de Em. Ciomac, „Note și figuri” (Lenin, A. France, Clemenceau, N. Iorga, H. Barbusse), „Pagini alese”, „Studii și comentarii”, „De la corespondenții noștri”, „Revista revistelor”, „Săptămâna politică”. Semnează articole Eugen Crăciun, C.I. Pancu, R. Patrulius. Se publică apelurile Către studențime, semnat de Anatole France (1919), și Pentru cel dintâi Congres al Internaționalei Intelectuale (după „L’Humanité”, 1920), semnat de Romain Rolland, Henri Barbusse, Georges Duhamel, scriitori din grupul Clarté, și adresat forțelor intelectuale democratice pentru a se uni împotriva războiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286955_a_288284]
-
STUDENȚIMEA DEMOCRATĂ, publicație apărută la București, săptămânal, de la 25 decembrie 1989 până la 24 ianuarie 1990; continuă, în acest scurt interval, „Viața studențească”, revistă al cărei succesor va fi, de la sfârșitul lui ianuarie 1990, săptămânalul „Cuvântul”. Secretar de redacție: Dumitru Stan. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289988_a_291317]
-
îl determină pe Sábato la un răspuns imediat și hotărât de angajare politică: este atras de idealurile de justiție și libertate promovate de comunism, în care vede tot o formă de absolut. La 24 de ani, ca tânăr delegat al studențimii socialiste argentiniene la Congresul Antifascist Internațional de la Bruxelles și destinat unei cariere ce putea ușor să se asemene cu aceea a lui Pablo Neruda, de exemplu, tânărul Sábato, fiu de imigrant italian și având în sânge simțul justiției sociale și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
atâtea defecte, încât îi cere să renunțe la literaratură. În volumul de proză scurtă Ceai dansant (1934) P. își extinde aria de investigație, realizând dări de seamă despre modul de a fi al unor personaje aparținând unei „protipendade” de mahala, studențimii, presei. Petreceri stupide, preocupări și discuții derizorii, un orizont meschin, o agitație fără înțeles și o vulgaritate sufocantă constituie mediul natural al acestor indivizi. Naratorul pare un naturalist pus pe observarea speciei, notând exact ce vede și ce aude. Spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
vedere al neconcordanțelor între trăsătura formală de număr și sens, în limba română se pot distinge următoarele categorii de substantive: (i) substantive colective, cu formă de singular, care denotă mai mulți referenți: guvern, echipă, grup, mulțime, serie, grămadă, armată, frunziș, studențime (vezi și cap. 3. Acordul predicatului cu subiectul, 2.1.). Din punct de vedere semantic, substantivele colective denotă grupuri, adică entități care sunt în același timp atomice (non-divizibile) și non-atomice (divizibile). Prin urmare, ele pot fi considerate entități atomice divizibile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ca miniștri, jucători, militari etc., reprezintă seturi, nu grupuri, conform clasificărilor semantice. Unele dintre substantivele colective pot avea și formă de plural, atunci când denotă mai multe grupuri. Totuși, sunt unele substantive colective care nu au o formă de plural (ex. studențime, *studențimi), apropiindu-se, prin această caracteristică, de clasa masivelor. (ii) substantive cu formă de plural, care denotă un singur referent: ochelari, pantaloni. Aceste substantive au doar formă de plural (substantive pluralia tantum). (iii) substantivele care au doar formă de singular
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
miniștri, jucători, militari etc., reprezintă seturi, nu grupuri, conform clasificărilor semantice. Unele dintre substantivele colective pot avea și formă de plural, atunci când denotă mai multe grupuri. Totuși, sunt unele substantive colective care nu au o formă de plural (ex. studențime, *studențimi), apropiindu-se, prin această caracteristică, de clasa masivelor. (ii) substantive cu formă de plural, care denotă un singur referent: ochelari, pantaloni. Aceste substantive au doar formă de plural (substantive pluralia tantum). (iii) substantivele care au doar formă de singular (substantive
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cordon, detașament, guvern, mobilă (care poate fi analizat și ca un masiv), personal, pluton, trib. Aici intră și substantivele colective formate prin derivare, cu sufixele -ărie46 (argintărie, aurărie, lemnărie, stufărie), -et (brădet, făget, tineret, puiet), -iș (frunziș, stejăriș), -ime (tinerime, studențime, prostime), -iște (stejăriște, porumbiște, ariniște), -ătate (creștinătate)47. Substantivele colective puternic referențiale au un sens lexical "plin", specificându-și membrii (argintărie - obiecte de argint, armată - soldați, brădet - brazi, guvern - miniștri, personal - persoane care lucrează într-o instituție, tineret - tineri). B.
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
35) a. %O parte din mafie au fost arestați. b. *O parte din armată au fost trimiși pe frontul de vest. Alt tip de colective care nu pot declanșa acordul la plural sunt cele derivate cu sufixe - brădet, frunziș, stejăriș, studențime, maghiarime etc.: (36) a. *O parte din frunziș au căzut. b. *O parte din studențime vor să emigreze. Sintagmele partitive cu substantive colective "trec" și alte teste ale pluralității, cum ar fi pronumele reciproce sau adjuncții distributivi (pe rând): (37
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fost trimiși pe frontul de vest. Alt tip de colective care nu pot declanșa acordul la plural sunt cele derivate cu sufixe - brădet, frunziș, stejăriș, studențime, maghiarime etc.: (36) a. *O parte din frunziș au căzut. b. *O parte din studențime vor să emigreze. Sintagmele partitive cu substantive colective "trec" și alte teste ale pluralității, cum ar fi pronumele reciproce sau adjuncții distributivi (pe rând): (37) a. O parte din guvern s-au contrazis unii pe alții. b. O parte din
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sunt foarte multe substantive colective derivate cu acest sufix, care are și alte valori, exprimând "locul" (mezelărie, pepenărie, strungărie) sau "modul de comportare" (cochetărie, dulcegărie). 47 Majoritatea substantivelor derivate cu sufixe colective nu au forme de plural (brădet, frunziș, stejăriș, studențime, maghiarime etc.). Prin această caracteristică, dar nu numai, ele s-ar putea încadra și în clasa masivelor. 48 Accidental, utilizarea verbului la plural poate fi influențată de modelul străin, în cazul traducerilor: (i) În urma celui de-al doilea atac, poliția
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
educație socialistă”, Mao, îmboldit de soția sa, ambițioasa Jiang Qing, să hotărăște să declanșeze o lovitură de stat sprijinită de armata comandată de Lin Biao, de poliția politică* la a cărei conducere se află Kang Sheng și pe „mase” - o studențime fanatizată, apoi ansamblul populației urbane încadrate de organizațiile „rebele”. Deoarece epurarea* începe în domeniul cultural, această operațiune va purta numele de „Revoluție Culturală”. Lansarea Revoluției Culturale Desfășurarea acesteia a fost rezultatul mai multor factori: schimbătoarele impulsuri ale lui Mao, evoluția
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
naționalism*. Vietnamul a fost, de asemenea, miză și factor de diviziune în cadrul mișcării comuniste internaționale*, din cauza conflictului chino-sovietic*. Războaiele din Vietnam au fost o etapă a transformării scenei internaționale, marcată de o revenire a Asiei* și de mobilizările transnaționale ale studențimii (v. tineret*). Războiul din Indochina Primul război - cel din Indochina - este, mai întâi, un conflict de decolonizare, născut din tulburările celui de-al doilea război mondial. Lovitura de forță a Japoniei împotriva administrației franceze, în martie 1945, deschide calea spre
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Berlinului*. Războaiele din Vietnam au reprezentat, de asemenea, una dintre etapele transformării scenei internaționale nu numai pentru că, după Revoluția chineză, ele marchează reîntoarcerea Asiei pe această scenă, ci și pentru că ele se află la originea unei mobilizări fără precedent a studențimii occidentale. Mai întâi în SUA, apoi în Europa*, mișcări de opoziție față de războiul din Vietnam izbucnesc, controlate de PC prosovietice sau de mișcările stângiste*. Preludiu al mișcărilor din Mai 1968*, ele prefigurează mobilizările transnaționale și globale ale anilor 1990-2000, împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
vremii... Raportul dintre cele două elemente constitutive ale universității - docentes et studentes - a variat Între predominarea lui universitas scolarium sau a lui universitas magistrum. Uneori, elementul școlăresc a Împins hegemonia până acolo Încât nu numai că profesorii erau aleși de către studențime, dar chiar - deoarece rectorii erau aleși dintre studenți - judecați de ea”. Pe aceiași linie de idei Vasile Pârvan spunea: „Democrația contemporană, fie burgheză, fie socialistă, e stăpânită de ideea răspândirii culturii În masele largi ale muncitorimii. Dar marea erezie a
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Învățământul superior care a examinat principalele direcții de dezvoltare a Învățământului superior În perspectiva secolului al XXI-lea pentru remedierea situațiilor amintite mai sus, se numără În primul rând apropierea educației de realitatea socială concretă, de practică, simultan cu angajarea studențimii În procesul de organizare și conducere a scolii superioare. Atât prin includerea practicii profesionale În programul de studii universitare, cât și prin alte laturi ale sale, ca activitatea de cercetare În echipe mixte etc., procesul de Învățământ a făcut necesare
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
o Societate de literatură, muzică și artă. Întors în țară, se va stabili, ca avocat, la Chișinău. Debutează în 1907, cu versuri, la „Curierul liceului” (Ploiești), publică alte poezii și proză în „Acțiunea”, „Duminica”, „Flacăra”, „Noua revistă română”, „Rampa”, „Revista studențimii”, „Ecoul Oltului”, „Versuri și proză”, „Poezia”, „România viitoare”, „Literatorul”, „Lectura pentru toți”, „Dreptatea” (Chișinău), „Moldova de la Nistru”, „Viitorul Orheiului”, „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Basarabia”, „Bugeacul” ș.a. Face parte, alături de fratele său Constantin T. Stoika, din comitetul de redacție la „Tinerimea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289960_a_291289]
-
CUVÂNTUL NOSTRU, publicație apărută la București lunar, din martie 1926 până în decembrie 1927. Directori: Iancu Klein și Manuel Menicovici. Revista a studențimii semite, fără însă a reprezenta vreo organizație studențeasca constituită, C.n. conține mai cu seamă informație culturală și are colaborări destul de sporadice. Apar câteva cronici, recenzii, comentarii ș.a. Sunt prezenți cu poezie F. Aderca (Adam), Iacob Groper, A. Reisan; cu proza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286622_a_287951]
-
Da, erau Ghiță Gorbatei, Costăchescu, Voinea Octavian, săracu’... Acuma e altă chestiune, că pot să alcătuiesc lucrurile altfel de cum am văzut atuncea... Dar îmi amintesc de Voinea Octavian că era foarte zdruncinat... A scris și o carte dup-aia Masacrarea studențimii românești. Bine, a fost legionar... treaba lui. A venit la mine și mi-a spus: Eu știu că ție nu-ți plac armele. Eu am fost ofițer și am ascuns un armament întreg... Și a vrut ca să afle dacă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
era cuplată cu difuzoarele din dormitoare. Au fost condamnați la câte șapte ani de închisoare și desigur cu exmatricularea din facultate. În aceeași perioadă de puternic avânt revoluționar, se organizau la Institutul Politehnic ședințe-monstru de analiză și purificare în rândurile studențimii. Aceste ședințe extraordinare, dacă nu durau 6-8 ore, se anulau ca insuficient pregătite și se reprogramau. Îmi amintesc cum într una din aceste ședințe revoluționare, s-a cerut exmatricularea unui student cu numele Munteanu, pentru că a fost văzut jucând Poker
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
are și o altă fațetă a interesului de bun condeier, fiind un desenator de excepție în redarea secretelor lumii animale, dar perfecționat până la artă, calitate cu care a făcut excelente eseuri științifice, dar mai ales cu care și-a impresionat studențimea care s-a școlit în preajma domniei sale. Lumea de astăzi, poate și cea de ieri spre a nu fi răi, arareori recunoaște valoarea și meritele marilor oameni care își consacră viața, truda și simțirile, științei și travaliului de catedră, îndeletnicire grea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
fapt, profesorul nu era decât un ghiduș. ȘTEFAN CUCIUREANU Timp de decenii, „nea Fane” a alimentat folclorul studențesc prin comportamentul său boem. Relatarea unor întâmplări incredibile a circulat nu numai printre filologi cărora le era mentor romanistul, ci la întreaga studențime ieșeană. Celor de la arte plastice sau fizicomatematici Ștefan Cuciureanu le era tot așa de cunoscut ca filologilor, mai bine chiar decât Nae Gheorghiu sau Ion Turcuș. Spre deosebire de aceștia, în toate întâmplările al căror erou era, conu Fănică punea un inegalabil
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]