120 matches
-
să lipsească vreun lucru. Frumos și adevărat ai grăit - zise Barzovie-Vodă, aruncând și dânsul un os grasului de câine ce latră mulțumit de două-trei ori. — Iată - continuă Vulture - Măria-Sa pomenea că fugeam spre Cetatea Albă unde aveam ori niște stupi ori o ibovnică. Din câte s-a putut vedea când am ajuns, nu erau stupi. Și nu întâmplător. Ca să înțelegeți de ce aveam o ibovnică tocmai la Cetatea Albă, cale de nouă poște bune de Ieși, trebuie s-o iau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
os grasului de câine ce latră mulțumit de două-trei ori. — Iată - continuă Vulture - Măria-Sa pomenea că fugeam spre Cetatea Albă unde aveam ori niște stupi ori o ibovnică. Din câte s-a putut vedea când am ajuns, nu erau stupi. Și nu întâmplător. Ca să înțelegeți de ce aveam o ibovnică tocmai la Cetatea Albă, cale de nouă poște bune de Ieși, trebuie s-o iau mai de departe. Eu am fost spătar de tânăr. Eram de-a dreapta lui Vodă, Vodă-Mandrea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
scurt, ce vrei? —Măi, eu îs stăpân acu aicea, și tu nu vorbi așa cu mine!... țipă Faliboga cu ochii holbați. Măi, de ce plouă atâta, de mi-i lehamite? de ce-i glod de se-neacă omul! Măi, de ce-mi stupesc sufletul de necaz? Eu trebuie să mă ușurez și să plesnesc cu harapnicul pe cineva! și eu pe tine, măi Lepădatule, am să te plesnesc cu harapnicul! Faliboga rânjea. Niță își păli gluga lepădând-o pe umeri și se trase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
introduc și substanțele hrănitoare, necesare unei dezvoltări optime a plantelor și obținerii recoltelor dorite. Din loc în loc, la o înălțime de vreo doi metri, văd niște cutiuțe cu găuri. Le-am asemuit cu niște stupi miniaturali. - Ce sunt acestea, Henri? - Stupi. - De albine? - Nu. De gâze care fac polenizarea florilor. Mai văd câte ceva de care mă mir. Serele nu sunt făcute din fier și sticlă, ci din schelete metalice și acoperișuri din folii din plastic. Însă un plastic foarte rezistent, nu
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
mă lăudam: Știți unde mergem noi? În Torontal! Apoi a început calvarul împachetării. Familia mea deși nu era bogată deținea totuși niște bunuri agonisite într o viață. Aveam 2 ha. de vie, un loc de casă mare în care aveam stupi de albine, mobilă scumpă, pian. Toate acestea au fost abandonate. O vecină bătrână a promis să aibe grijă de lucrurile rămase până la o eventuală întoarcere. Nu ne-am mai întors niciodată acolo! La gară ne-am instalat pe peron cu
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Anatol Muşceleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1693]
-
Iar tot atunci, au apărut, cu tot cu mirosul lor asfixiant, gazele de la pușcătura din front și eu am luat furtunul care ne alimenta cu aer la sondă și deschizând aerul am înturnat norul cel înecăcios, înapoi După care și Daniel Mărăcinescu, stupindu-și în palme, a luat ciocanul de artificier, a strâmbat un cui de la sondă, ca să agațe capul furtunului de aer să nu zacă în apă și potrivindu-l în acest cuier, făcut la nevoie, s-a prefăcut a se certa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Ghica vodă prin care iarăși miluiește și întărește sfintei Mitropolii ca să aibă în veci a scuti 300 vite, vaci cu boi, și 150 cai cu iepe, nici un ban să nu de, și 1.000 de oi goștină, și o mie stupi, și mascuri de disetină, nici odinioară supărare să nu aibă. Așijdere, mai miluiește domnia sa, să aibă a lua în toți anii câte 160 de lei pe anu din vama cea mare domnească, însă giumătate de bani de Crăciun și giumătate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
paradox direct de pe laviță, îți trag rogojina de sub picioare și se zgâiește la tine abisu’. Da’ se poate? Te uiți în ochii lor ca-n pălăria fără fund a sperietorii de ciori? „Ptiu, numa’ tu să fii ca tine...” cum stupesc muierile de la țară când îs cu burta la gură și le iese-n cale câte-o urâtanie sau un șontorog. - Și noi, Voievoade? Noi? - A, noi?... Noi... Păi noi, noi suntem așa, mai nobili, ultimele exemplare ale unei specii bizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
la vie..." și alte măscări de acest fel. MAVRICHIE: Chiar așa? SISOE: Întocmai. Ș-apoi a început să dea buzna și să-i pipăie peste cămeșoaie pe ceilalți cuvioși din ceată, încât unora le aducea mare tulburare, măcar că alții îl stupeau și-l îmbrânceau cât colo... MAVRICHIE: Vai de steaua sfântului care l-a avut în pază...! SISOE: Ba așa i-a trebuit, părinte Mavrichie. Când ai binecredincioși în seamă va să fii cu ochii în patru, că ce știu ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de-ale bărbatului; Leana - ce de-ale femeii. Și copiii se dezvoltau, concomitent cu trecerea timpului, de, parcă, nici n-ar fi provenit din două familii diferite. Ce mai: frați - frați! Și,în timp ce aproape două decenii, politicienii României s au stupit, și s-au bătut în săbii de carton, sau huiduit și s-au furat reciproc, totodată, furând și țara pe care, ușor-ușor, și-au trecut-o în propriile buzunare, noi, familia noastră, cea nouă, ne-am văzut,în liniște, de
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Stupina, pe unde-ți mai e, tot pe-acolo, pe unde-o știam, de acum câțiva ani, de când nu ne-am mai văzut? Tot. Numai, că,între timp, a mai sporit. Am ajuns la aproape două hectare. Și la câți stupi! Nici nu mai știu, sigur, la câți: pentru că, eu, nu mi socotesc prisaca la număr de stupi, ci, la hectar. Bă, ce drăcie, e-n capul tău?! Păi, da, omule, să mă deosebesc, și eu, cu ceva, de restul lumii
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
explicat. Apoi, în acea zi, se sfințeau la biserică merele și perele, castraveții și mierea de albine, care nu lipseau de pe masă. Cei care aveau mai mult făceau pomană cu cei ce nu aveau. Un moș de al meu avea stupi cu albine și ne trimetea căte un borcan de miere și nouă, ca pomană. Când am crescut mare și m-am căsătorit, la Sfânta Cununie am luat pe Sfântul Ilie ca protector al familiei noastre. Avem icoana lui în casă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
un lucru de întemeierea m(ă)n(ă)stirii, ori dughen(i) înluntrul m(ă)n(ă)stirii să se facă, ori alt lucru, care... să aducă mai mult venit spre întemeierea bisericii. Așijderea,... să scutească desetina pe toț(i) stupii... și tot vedritul ce va ieși de viile m(ă)n(ă)st(i)rii nici un ban să nu de”. Mai departe, vodă spune că din zece coșuri de piatră ce se scot din Poiana lui Păun unul să fie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
face să subliniem din nou, chiar și în aceste circumstanțe, că Ion Creangă dovedea o adevărată artă de a trăi. Adesea, când era întrebat de sănătate, răspundea ironic, în ciuda înfățișării sale palide și a slăbiciunii trupului: „Mulțumesc, tot mai bine (...): stupesc în barbă și trag oghealul cu dinții!” (16, p. 270) Îmbătrânise înainte de vreme, cunoscuții spunându-i „moș” Creangă, chiar dacă avea cincizeci de ani. În mai, scrie unchiului Gheorghe Creangă: „Despre boala mea din februarie și maiu, care în amândouă rândurile
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
56) 30 ian.) * „Cu dinții vineți, buze clăpăuge mânând prin sate faetonul cu rât de porc, tot suge, suge să-i crească banița, pogonul. (Ă). Mai an pe secetă-i creșteau tot saci de grână, numai aur calicii mi-l stupeau pe șleau: ’tui dumnezeii de balaur”. (Mihail COSMA - Chiaburul. În: Flacăra, nr. l0 (62), 12 mart.) * „Fiecare casă Își are povestea eiă Aici locuiește un tovarăș de la „Dermata” Chipul lui tăiat În piatră de mic Îl cunosc de când În pivniță
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
categorii sintactice. Predicatul circumstanțial este un determinant cu valoare predicativă al subiectului sau obiectului. Predicatul circumstanțial întregește sensul gramatical al propoziției. Predicatul circumstanțial de obicei stă la sfârșitul propoziției, în special după verb. Exemplu: ,,... și eu iar fugeam acasă, plângând, stupind și blestemându-l” (I. Creangă, Amintiri din copilărie, p. 62). Dar el poate sta și înaintea substantivului determinat, ca în cazul construcției de tipul Zgomotoși copiii vin. Din analiza faptelor ajungem la următoarele concluzii: Predicatul circumstanțial este al doilea predicat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
diversitatea lor locală. 1781 octomvrie 26 Sama stupilor ce am pe la prisăci ce sunt pe sama Lupului sin Manoli (Trebuie reținut că sămile stupilor sunt notate de mâna lui Gavril Conachi, ceea ce semnifică grija deosebită a lui asupra acestei preocupări) Stupi 160 la Negrești, fără 35 ce s-au bătut; 80 la Gura Racovii, fără 29 ce s-au bătut; 120 tij (tot acolo), fără 33 ce s-au bătut; 86 la Lipovăț, fără 27 ce s-au bătut; 62 la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
îndestulătoare ca să-și strângă ceara și mierea. Aceștia (locuitorii I. S.) ar avea foloase și mai mari de pe urma lor, dacă li s-ar îngădui să păstreze toate roiurile care roiesc în fiecare an. Dar pravila țării îi oprește să aibă stupi mai mulți decât îngăduie pământul fiecăruia, pentru ca înmulțirea albinelor la unul să nu-i păgubească pe vecini. În afară de faguri de miere și ceară obișnuită, albinele din Moldova mai fac și o anumită ceară, cu un miros foarte puternic și de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acest mod de a măsura în cazul prisăcilor și sensul acesta îl au documentele noastre, încă o dovadă peremptorie că dreptul cutumiar a conservat vestigii ale vieții multimilenare pe plaiurile românești. Iar restricțiile puse de pravila țării ca să nu existe stupi „mai mult decât îngăduie pământul fiecăruia”, semnalate de Dimitrie Cantemir, le găsim confirmate într-un document din 27 mai 1767, când se judecă o pricină în speța dată dintre vistiernicul Iordache Costache-Venin și stolnicul Sandu Sturza, pentru „locul unei prisăci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de execuție este conform situației din teren. Realizarea acestei cerințe se consemnează prin bifarea coloanei "DA", iar nerespectarea, prin bifarea coloanei "NU În baza documentelor enumerate mai sus, experții vor verifica uzura fizică a aparaturii și Exploatațiile apicole care dețin stupi trebuie să prezinte plaja de numere de identificare de la asociația de profil, iar stupii trebuie să fie inscripționați cu respectivele numere de identificare și panou de identificare a stupinei în conformitate cu legislația în vigoare. 14. Beneficiarul și-a însușit verificările tehnice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269682_a_271011]