359 matches
-
în curte. Așa am aflat că la intersecția din apropiere, la circa o sută cinzeci de metri de casa gazdelor mele, sunt doi cireși japonezi în plină floare. Această informație desigur că mi-a zgândărit curiozitatea și cu tableta la subțioară, am ieșit din casă și m-am oprit direct în intersecție semaforizată. Într-adevăr, copacii erau maiestuoși, puternic înfipți în pământul din intersecție, având coroanele bogate, cu tulpinile groase, fiind de ceva ani statornici în acel loc, păzind intersecția. Se
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364144_a_365473]
-
Imagini > DIN DANEMARKA Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1601 din 20 mai 2015 Toate Articolele Autorului este iarăsi soare în DK pentru călători vântul bate în rafale fierbinți din fiord de-ți îngheață crema pe dinți la subțiori și între picioare vapoarele nordice taie fiorduri cu ape încălzite în găleți și în marea aburită de cețuri toți regii vichingi fac baie în mod evident dezveliți pentru ca plictiseala monotonia să o alunge la alți sfinți ea sa ajungă spre
DIN DANEMARKA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367692_a_369021]
-
18) Eroul se destăinuie unor anumite ființe, alese după trebuință, care îi devin confidente: - Stăpâne, strânge chinga cât poți de mult, și, încălecând, să te ții bine și în scări, și de coama mea, picioarele să le ții lipite pe lângă subțioara mea să nu mă zăticnești în zborul meu.( 19) O particularitate a basmului românesc, pe care nu am întâlnit-o în celelalte basme ale lumii este transpunerea vieții de fiecare zi, în fapt a creatorului popular, în subiectul fabulos al
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
său la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte munci mai ușoare, uneori trebuia să absenteze de la școală, ca să meargă pe câmp, cu tatăl lui. Seara se ducea bătrânul cu sticla cu vin la subțioară, la învățătorul Spânoche sau la directorul Rusescu și îi explica de ce a lipsit feciorul de la școală. Nu era singurul care proceda așa. Și cadrele didactice se adaptau din mers situației de la sate. Trebuia să învețe și din urmă, că apoi
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
au rânduială, Se fac și slujbe de mântuială. Unii preoți sunt oameni bogați și la cei mulți cu stare, milionari, se-adună sobor de prelați, evenimentele sunt... prea mari. ... Libertatea, economia de piață... Democrația... ce poți să faci! Totuși, la subțiori c-o trăistuță, vin La renumiții bogați tot mai puțini săraci. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: CÂND BATE CLOPOTUL... / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1259, Anul IV, 12 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion
CÂND BATE CLOPOTUL... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349793_a_351122]
-
la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte munci mai ușoare, uneori trebuia să absenteze și de la școală, ca să meargă la plug cu tatăl lui. Seara se ducea bătrânul cu sticla cu vin la subțioară, la învățătorul Spânoche sau la directorul Rusescu și îi explica de ce a lipsit feciorul de la școală. Nu era singurul care proceda așa. Și cadrele didactice se adaptau din mers situației de la sate. Trebuia să învețe și din urmă, că apoi
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
merge singur, pe jos. - Și eu pot, mami. Dar mai stau că-mi placeeeee... - Îl obosești pe nenea Fănel, Mona. - Nu, că nenea e maaaare. Nu oboseșteeee! Cezar asculta zâmbind. Era mulțumit. Pe neașteptate, l-a apucat pe Dănuț de subțiori și la așezat pe umerii săi. Gabi a urmărit surprinsă și plină de curiozitate mișcarea, așteptând reacțiile copiilor. O așteptare pe parcursul a cinci-șase pași, doar... - Eu sunt mai male ca tine, vezi? a izbucnit plin de importanță, Dănuț. Mona l-
ISPITA (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348055_a_349384]
-
adâncă și nu știi să înoți, strigă Ana la fată. Cristina nu mai auzea nimic. Cât Ana s-a scufundat să-și armonizeze temperatura întregului corp cu cel al apei reci, un tânăr mai înalt ca ea, o luase de subțioară și o trase spre larg. Cum nu mai simțea nisipul sub picioare, de teama înecului se ținea strâns de gâtul acestuia țipând fără vlagă. - Lasă-te în grija mea, nu pățești nimic. - Mi-e fricăă..., nu știu să înot.... - Știu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
de treabă, să te zbați și să încerci să te descurci onorabil, și de ce nu cu orgoliu și mândrie. Or noi ce facem, ne milogim, plictisim, enervăm frizand ridicolul si grotescul... Îi gâdilăm pe americani, pe nemți, pe francezi la subțiori, sub gușă, pe burtă... Ar trebui ca actuala președinție, actualul guvern, tot ce reprezintă factor de conducere și decizie la nivel de țară, să facă tot posibilul și imposibilul, pe plan național, în vederea redresării noastre socio-economică decât să se cramponeze
DESPRE TÂMPENII ABERANTE, NEADEVĂRATE ŞI TENDENŢIOASE de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365981_a_367310]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > PARFUM DE ORHIDEE - ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Obosiți și transpirați, copiii Adrianei sosiră și ei cu mingea la subțioară pe terasa unde se adunaseră majoritatea oaspeților cazați în pensiune. - Mami, ne este foame, spuse Cristi, feciorul cel mare. - Te cred dragul meu după atâta alergătură. Vedeți, nu doreați să mergeți la munte. Uite cât de frumos este. Nu vă
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
zâmbit binevoitori și s-au apropiat de ușa mașinii ce rămăsese larg deschisă. Au întins brațele și au preluat femeia cu o grijă exagerată ce n-a scăpat atenției celorlalți. La fel de grijulii au făcut primii pași împreună, susținând-o de subțiori, în timp ce ea își strângea la piept geanta și bastonul. - Stați, mă! Stați oleacă să-mi trag sufletul, i-a oprit femeia respirând greu. E mult de mers până la notar? De ce nu ne-am dus tot la ăla care ne-a
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
a lui Conu Vasile: cine l’a cunoscut de aproape în vre-o împrejurare nu l’a uitat. Are numai simpatii și stime, numai prieteni și protejați. Încet, încet, cu ochelarii pe nas, scoboară treptele Universităței, cu ghiosdanul roșu sub subțioară. Acasă ajuns, se înfundă în vraful de cărți și hrisoave, în mormanul de note și notițe, cu care alcătuiește monumentala sa operă istorică. Are însă și d-sa o dragoste la bătrânețe. Înclinare aprinsă, neînfrânată, către o ea, pentru care
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte munci mai ușoare, uneori trebuia să absenteze și de la școală, ca să meargă la plug cu tatăl lui. Seara se ducea bătrânul cu sticla cu vin la subțioară, la învățătorul Spânoche sau la directorul Rusescu și îi explica de ce a lipsit feciorul de la școală. Nu era singurul care proceda așa. Și cadrele didactice se adaptau din mers situației de la sate. Trebuia să învețe și din urmă, că apoi
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
noastre frate,/ Urlai țărilor amarul /Mâniei tale-nfricoșate.// Cum tresăreau încremenite,/ În jocurile lor buiestre,/ Oștiri cu coifuri de aramă/ Și roibi cu aur pe căpestre/ Când la strângerea ta de tată/ Grăbeau din codri la poiene,/ Strângând săcuri la subțioară,/ Feciorii mândrei Cosânzene.// Zdrobită-n praf, murea arama,/ Și codrul chiotea, viteazul;/ Iar tu, frăține, mare meșter,/ Biruitor frângeai zăgazul/ Și-nbujorându-te la față,/ Treceai prin văile afunde,/ Înconvoindu-ți îndărătnic/ Mărețul tău grumaz de unde.// Slăvite fărmituri a vremii,/ De mult v-
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
bătrâni părăsind odaia, cum și eu o zbughii din pat. Am căutat repede în lada cu haine ceva mai acătării, hainele pe care le îmbrăcam de obicei când mergeam la biserică că de, ajungeam la oraș și cu ele la subțioară, pe ușa din fața casei m-am ascuns sub trandafiri. Aveam eu un loc unde mă piteam în Săptămâna Mare a Paștelui, să-mi mănânc ouăle vopsite de mama. Imediat cum umplea copaia pentru aluatul de pâine sau coșul din nuiele
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
și longevității acestui neam de soi. Vivat, crescat, floreat! Așa cum știm, Marele Armaș era el cam tâmpit, dar acum o plesnise! Era în asentimentul tuturor. Marii Sfetnici aplaudară cu entuziasm! Peste patruzeci de zile, Marele Duce era condus, susținut de subțiori, de cei mai devotați slujitori ai dinastiei să se urce pe tronul slavei strămoșilor săi, în acordurile corului gregorian și în sunetul cădelnițelor ce-l tămâiau necontenit. Până la urmă, chiar reuși să escaladeze treptele tronului, apoi aruncând o privire destul de
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
bătrâni părăsind odaia, cum și eu o zbughii din pat. Am căutat repede în lada cu haine ceva mai acătării, hainele pe care le îmbrăcam de obicei când mergeam la biserică că de, ajungeam la oraș și cu ele la subțioară, pe ușa din fața casei m-am ascuns sub trandafiri. Aveam eu un loc unde mă piteam în Săptămâna Mare a Paștelui, să-mi mănânc ouăle vopsite de mama. Imediat cum umplea copaia pentru aluatul de pâine sau coșul din nuiele
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
celei ce urmează... XXIV. STARE DE FAPT, de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013. nu mai bate uite nu mai bate aripa păsării în răsăritul soarelui chiar aerul chiar aerul s-a oprit la subțioara ei e veșnic sa mori strigă nourul e pururea să atingi și el și el coiotul pădurii își dă cu părerea în semn de piatră nimic nu trece dincolo de întunericul osului să nu uiți nimic nu se oprște aici fără
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
piatră nimic nu trece dincolo de întunericul osului să nu uiți nimic nu se oprște aici fără să atingă aripa păsării uitate pe cer ... Citește mai mult nu mai bateuitenu mai bate aripa păsăriiîn răsăritul soareluichiar aerulchiar aerul s-a opritla subțioara eie veșnic sa mori strigă nourule pururea să atingiși el și el coiotul păduriiîși dă cu părerea în semn de piatrănimic nu trece dincolo de întunericul osuluisă nu uiținimic nu se oprște aicifără să atingă aripa păsăriiuitate pe cer... XXV. CONSTRUCȚIE
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
nimic nu pare s-o satisfacă. Veșnic nemulțumită. A-mbătrânit și ea, sărăcuța, a făcut riduri în jurul buzelor. Are exact vârsta mea de acuma. Ești tovarășa mea de drum, însoțitoarea și călăuza neobosită. Mă duci de mână, pe brațe și de subțiori mă porți uneori. Îți merge numele de amarnică dar tu ești bucuria și mângâierea o continuă provocare la drum, la drumul din urmă. Ești glasul mut de la capătul firului, scrisoarea nescrisă dar recitită, umbra unei amintiri de sărut ești eu
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
cheamă sunt mai puternice. Pentru mai multă plasticitate, poeta folosește ca figură de stil, licența poetică: “Vaiete mii din tină ieșind, / strivesc sub a mele picioare” (Ce datu-mi-ai, Doamne!) Năzuința spre Înalt o susține și o înalță de subțiori precum aripile de înger. Din sferele în care Ioana Stuparu visează a cânta laolaltă cu îngerii, poeta coboară în amintire, pe firul gândului, până în “Grădina cu pruni: Parcă mă văd cum alergam desculță / Prin iarba-nrourată ce-mi răcorea piciorul
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
22 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Ce ți-aș face! -Ce ți-aș face de te-aș prinde! Sufletul ți l-aș cuprinde În mâinile amândouă Și te-aș răstigni în rouă. Dimineața, de cu zori, Te-aș sălta de subțiori, Te-aș pune pe pieptul meu Să-mi asculți suspinul greu. De te-aș prinde ce ți-aș face! Dar mă-ntreb, și ție-ți place? Să-mi fii lacrima din stele Și iubita vieții mele, Să-mi fii firul
CE ȚI-AȘ FACE! de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354938_a_356267]
-
unde-or fi învățăceii? Drumul astăzi este gol, doarme somn de moarte colbul Nu mai e piciorul gol să îl mature cu totul. Doarme școală pe colina, în grădina ei de flori Se înalță o glicina pe un gard de subțiori Păsările trec în zbor, isonul le ține vântul Cantului de înviere pentru ce-a-nghițit pământul. Referință Bibliografica: Ca un cânt de înviere / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 298, Anul I, 25 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
CA UN CÂNT DE ÎNVIERE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356883_a_358212]
-
ca să se ocupe de Afrodita, așa că s-a dus direct la ea, era încă devreme, a luat-o acasă și a spălat-o ca pe un copil și au murit de rîs cînd s-a apucat s-o ferchezuiască pe la subțiori și pe la acel simbol fascinant prin care trece copilul la naștere ca printr-o poartă prin care părăsește acea oază de liniște din burtică, ce poate fi comparată cu grădina raiului în care el se simțea ocrotit, apoi a șters
PZRFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 53-54 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356745_a_358074]
-
țigani s-a lăsat liniștea. Pe la ușile bucătăriilor, ale grajdurilor, au ieșit femeile, servitorii și argații să vadă ce se întâmplă. - Ce doriți, oameni buni? - Să nu ne dezrobiți, boierule! a strigat în cor mulțimea. Între timp, cu scripca în subțioară, a ieșit în față Drăgușin. - Boierule! Noi nu dorim să fim dezrobiți. Nu dorim să fim liberi. Ca robi, matale, boierule, ne dai toamna cele necesare: un bă-nicior de mălai, unul de făină, îmbrăcăminte pentru puradei, lemne de foc, de
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]