639 matches
-
răgușit. Și el, el ce făcea? Striga: "ho nebuno, că nu te-am mîncat!" Procurorul a înțeles toată scena ca și cum ar fi fost martor. Se forțează să fie serios și îl cheamă pe violator. Pe ușă intră un tinerel, frumușel, subțirel, spălățel, cu o urmă vagă de mustăcioară. Ai violat-o, bre? Da, dom' procuror. Sigur? Eram cam băut și m-am nenorocit. De acum vreo șapte ani stau la mititica. Dar dacă ai amenințat-o cu cuțitul este și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pățit ca Păcală. Mi-am uitat stihuitorul acasă!... Dar nu-i nimic, o scoatem noi la capăt... Ia ascultați aici, măi, și dacă nu v-o plăcea, să nu-mi dați nici un gologan! O să-ți zicem Gologan!... propuse un glas subțirel de fată și în jur răsunară chicoteli vesele. Poetul își dădu cu mâna pe spate câteva șuvițe de păr rebele, care-i tot cădeau pe frunte, și îi cuprinse pe studenți cu o privire țanțoșă: Ia ascultați, măi năcăjiților, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cu glas semeț și cu un surâs blajin pe figură, un student înalt, blond și frumos, care până atunci nu-și făcuse remarcată prezența decât prin exclamații și prin hohote zgomotoase de râs, împreună cu prietena lui, o studentă brunetă și subțirică, pe care o ținea galant și protector de umeri. ...Pe care dumneavoastră, într-un mod lipsit de delicatețe, l-ați făcut să plece dintre noi! completă studenta care începuse discuția cu și mai multă îndrăzneală, deși în obraji îi apăruse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în minunata carte remedii având mereu în minte ideea că : Dacă nu le face bine, măcar să nu le facă mai rău !" Din păcate, cu toată strădania copiilor, plantele culese erau în cantități și specii foarte limitate, cartea de farmacie naturală subțirică, iar cunoștințele mele încă și mai sărace. Cu toate astea ecoul "miraculoaselor" vindecări făcute de "Vracika"cum începuseră localnicii să mă numească s-a răspândit cu o viteză uimitoare dacă ne gândim la mijloacele de comunicație ce existau pe atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
aduceau gunoaie pe apele de la canal. Acestea veneau în valuri vălurele. Câte o frunză pe ici, pe colo de salcâm sau de tei plutea pe râul respectiv. E primăvară. În tabloul înrămat cu o ramă groasă, lată, arămie, căprioara zveltă, subțirică și drăguțică soarbe apă din pârăul rece de munte, cu apa limpede, netulburată deci, prin care se văd ca prin urmare pietrele și pietrișul gri. Pietricele mărunte se întrezăresc prin șuvoiul de apă limpede, de izvor. Copacii înmuguriți, cu muguri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
ca de niște mângâieri. Iarba și copacii se legănau, plini de vitalitate, grațios, ori de câte ori întâlneam câte o adiere de vânt. Liniștea în care mă aflam era perfectă pentru nelipsita odihnă de după prânz, când o lady își face siesta. Însă, fiind subțirică și energică, puteam trece ușor peste ea. În realitate, pentru mine era un capriciu, o plăcere la care puteam și renunța fără regrete. Tocmai mă plimbam pe afară, intrasem în casă, unde mă întinsesem la răcoare în pat, în așternuturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
drăgălașe, scapi din asprimile lumii reale și găsești confort emoțional. Exploatând filonul kawaii, pentru a veni în întâmpinarea sentimentelor publicului, în curând nu au pregetat să apară bancomate afișând pe ecran o copiliță animată care te salută voios, nevinovat și subțirel, întinzându-ți dulce bancnotele retrase și mulțumindu-ți printr-o plecăciune tandră. Cu atât mai mult reușești să evadezi din real dacă o faci transformându-te, tu însăți, într-o pisicuță căreia nimeni nu îi poate face rău, de la care
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Constantin Țoiu Când mergea, totul se legăna sau scârțâia în jur de corpolența ei triumfătoare. (Femeie mare, solidă.) Nu se auzea nimic mergând, plutea, o mignonă subțirică. Părea că nu pășește, că se furișează, figură trasă de trișor care filează des cartea. Sânii depărtați unul de altul, plantați înspre umeri, de unde aerul că nu-și vorbesc... Erau, în fine, nemțoaice multe și blonde... "Viața, bufonul timpului." (Shakespeare
Contoare... și controlor de lumină by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7524_a_8849]
-
înțeleg toate chiliile câte sunt sub un acoperiș”. În secolul al XIX-lea, se folosea frecvent pluralul case, pentru a desemna atât locuința împreună cu „toate acaretele” (Dicționarul Academiei, 1940), cât și ansamblul de camere („madam Lefter Popescu, o damă-naltă, subțirică, frumoasă, oacheșă, casele ale verzi cu geamlâc, care are o aluniță cu păr d-asupra sprâncenii din stânga și se poartă legată la cap cu roșu”, I.L. Caragiale, Două loturi). Casa putea intra - prin structura sa interioară - în categoria obiectelelor-pereche (ca
Casă pe pământ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5960_a_7285]
-
vânjos, l-au târât pe Salmon în atelierul din față și au încuiat ușa după el. Apoi s-au întors și s-au așezat care pe unde-a apucat. Seara a continuat apoi pașnic. Marie Laurencin a cântat cu voce subțirică niște vechi cântece normande de toată frumusețea. Soția lui Agero a cântat niște vechi cântece limuzine de toată frumusețea, Pichot a dansat un minunat dans religios spaniol pe care l-a încheiat pe dușumea cu brațele întinse asemenea lui Hristos
Gertrude Stein - Autobiografia lui Alice B. Toklas () [Corola-journal/Journalistic/5731_a_7056]
-
toate acestea plus asasinatul la scară industrială (el). Leagănul respirației este o carte scrisă, atât de inspirat scrisă și atât de bine tradusă, încât caracterul inedit al temei abordate și frumusețea scriiturii cântăresc deopotrivă de greu. Mai greu decât intriga subțirică a „romanului". Leagănul respirației este la locul lui în rubrica intitulată „Cartea străină" din două motive: A fost scris în germană, așadar o limbă străină, iar în românește a apărut sub formă de traducere. Deși naratorul s-a născut în
O carte cum nu s-a mai scris by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6203_a_7528]
-
în Turcia, prin punctul vamal Brăila. Se întâmpla de Sfânta Maria Mică. S-a întors de la ghiauri și a cumpărat o prăvălioară în Buzău, după care s-a gândit că ar fi bine să o ia spre munți. Era înăltuț, subțirel și plăcut ochiului. S-a cununat cu Maria (Marghioala), fiica unor oameni înstăriți din Pârscovul de Jos, loviți în amorul propriu de dragostea neașteptată față de un mocan cam motolog și cu lacăt la gură. Voicu nu a ajuns întâmplător la
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
curând statornic și neobosit. Era mică de statură, însă robustă. I-au semănat fizic fiicele Ana și Maria și, cum se întâmplă întotdeauna, natura a păstrat cele mai multe gene pentru una din nepoate, Gabriela. Ceilalți copii au semănat lui Costache: bălăiori, subțirei și cu tenul mai deschis. Contrar modelului clasic al familiei muntenești, tatăl avea porniri sentimentale. Cumpăra cărți, recita poezii, doinea, umbla după vânat. Lăsa de multe ori hărnicia casnică pe seama Sultanei. Iuțeala și lipsa de odihnă puteau fi cauza leucemiei
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
amuzat cu un Grand Pas de Deux, pe muzică de Gioacchino Rossini, tratat de coregraful Christian Spuck într-o notă comică, iar după pauză cu piesa Fanfar Lx, concepută de Douglas Lee, pe muzică de Michael Nyman, o piesă mai subțirică coregrafic. Nu tot ce este modern este implicit și o valoare. Nu au lipsit din repertoriul clasic piese de mare rezistență cum ar fi un Pas de deux din Giselle, de Adolphe Adam, interpretat de Erina Takahashi și Dmitri Gruzdyev
Un dar pentru iubitorii dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6722_a_8047]
-
că mi-a trecut. Așa că Almon ședea, cugetând singur în tăcerea nopții, tânjind după câinele său, tânjind după cintezoi și după pești și chiar după cari, și tot scria și ștergea cuvinte în carnetul său, auzind uneori din depărtare glasul subțirel al micului Nimi pe când gonea de unul singur din ogradă în ogradă prin beznă, scoțând huhureli care de departe păreau suspine. În acele clipe Almon Pescarul începea să-și muștruluiască creionul, să se certe în gura mare cu soba ori
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
Cristina Alexandrescu Bărbații care au văzut aceasta poză au rămas impresionați de corpul pe care l-au văzut, apoi au regretat amarnic că s-au uitat. După ce au văzut corpul acela subțirel, au fost curioși să vadă și restul. Aceasta greșeală nu o vor mai face vreodată. Totuși, dacă s-ar fi uitat mai bine ar fi observat că defapt fata își ține iubitul în brațe.
Bărbații au adorat poza asta. Apoi au văzut restul și au fugit imediat by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63552_a_64877]
-
dacă mă ierți, îți poți închipui ce-ar fi fost, dacă acest Călinescu și-ar fi păstrat în critică așa, cum să spun, o linie! Uite, vezi, linia aceasta a reușit să și-o impună un coleg al dșumițtale foarte subțirel cu duhul, de altfel. Căci te iubește lumea, domnule, te iubește foarte mult și când le faci câte una d’alea când îți vin dracii câteodată, le faci, evident, cu acela[și] mare talent, regretă cititorii ca pentru un frate
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
Eminescu (și pe bună dreptate), revine aici în galop. „Nu plânge că te dau uitării,/ Și nici nu plânge că te las.../ Sosit-a ceasunstrăinării/ Și ceasul bunului rămas./ Se rupe-un lanț plin de tărie/ Ca firul cel mai subțirel;/ Când soarta vrea așa să fie,/ Zadarnic vrei să faci altfel./ Și nu mai e nimic în stare/ Să-ntoarcă vremile-napoi/ Și-acea iubire-atât de mare/ Ce-a fost odată între noi./ Rămâi tu, dar rămâi cu bine
Dragostea moare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3654_a_4979]
-
Emil Brumaru Mai încearcă, ai răbdarea pregătită la teșcherea, nu se știe niciodată de unde-ți cade-n brațe dovleacul de aur cu vrej subțirel de platină. Umblăreț biped (zîmbetu-i lipit de dinți, sub buze!), nu-i musai să te trezești pocnit de-o veșnic dulce cărămidă-n moalele capului. De ce nu ți-ar dezmorți simțurile năpîrlite un crin uriaș, aterizat forțat, prin ceața incertitudinilor
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15170_a_16495]
-
atît de lipsită de haz sau de rost, încît, deși mică, nu poate fi dusă pînă la capăt. Așa stau lucrurile, domnule Chiva. l Pledoaria lui Radu Pavel Gheo, scriitor pe care Cronicarul îl prețuiește, este, de data asta, cam subțirică și pe-alături. Ea pornește de la ideea că unui scriitor n-ar trebui să i se ceară și a doua carte, dacă prima a avut un oarecare succes. Cu cine găsește de cuviință Radu Pavel Gheo să-și argumenteze poziția
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11221_a_12546]
-
în favoarea a trei personaje mult mai comice, plus o poveste de dragoste. Se vede clar din acest film că, față de primul, a fost domesticit: făcut mai degrabă pentru uzul copiilor, cu bancuri ecologice, dar și aluzii biblice, un scenariu mai subțirel, plus un look apetisant. Tot un efect de halo exercită și Memoriile unei gheișe, unde combinația de vizual și auditiv te dă gata. A și luat premii pentru imagine, coloană sonoră etc. Problema e că, în pofida unor dialoguri destul de crocante
Efectul de halo by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10727_a_12052]
-
și unul, ipostaze noi în care au apărut pe scenă, profunzimea gîndului și a abordării lui, contrapunctul comic, să spunem, au funcționat impecabil în 89.89.... Punctul nevralgic în Vitamine, care plasează și spectacolul într-o zonă confuză, este textul. Subțirel. O demonstrație naivă la nivelul scriiturii, la nivelul abordării poveștii, că bombardamentul televiziunii, și nu doar, cu lucruri cel puțin îndoielnice este un tip de intoxicare al cărei grad de nocivitate este în creștere, că ispita derizoriului, a societății de
Vitamine fel de fel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10910_a_12235]
-
și schimba. Uneori izbucnea: ŤDe ce trebuie să mai scriu, n-am scris destul?ť - izbucniri care vor fi avut loc până la ultima sa carte. Că mare parte din piesele sale vin din visele pe care le avea, stă martor subțirelul caiet de dictando, însoțit de un creion, ce se găsea la capul patului său. Uneori, noaptea, se scula, nota câteva rânduri, apoi nu mai putea adormi, urma somniferul și apoi o zi mai buimacă. Din dezvoltarea acestor însemnări nocturne s-
Tablou de epocă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10218_a_11543]
-
Al. Săndulescu Prin 1953-1954, Aurora Cornu era o foarte tânără poetă, fată frumoasă, năltuță, subțirică, având ceva de căprioară, cu ochii mari și vii, talentată și inteligentă, afișând un anume aplomb al calităților ei, spre a nu spune un complex de superioritate. Publica pe atunci o plachetă de versuri, Studenta (1954), urmată mai târziu de
Marin Preda, îndrăgostit by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10045_a_11370]
-
întâmplării. -Hai, nu mă ține pe jar! -Trecuserăm de Institutul de Medicină Legală. Mașina era burdușită de călători. Nădușeala era mare, de uitai că ești abia în Făurar. Atmosfera viciată, irespirabilă. Aproape sufocați, consumatorii oportunei călătorii amuțiseră, când un strănut subțirel, dar ascuțit sparse încremenirea. -Bine. Și ce-i nemaivăzut în asta? se pronunță un pic ciudoasă rămasa în Românica, uitând că dialoghează cu soră-sa, nu cu o fandosită de emigrantă ori transfugă, categorii din care o excludea pe Fila
AM TRĂIT SĂ VĂD ŞI ASTA! de ANGELA DINA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384784_a_386113]