126 matches
-
Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus albă), plopul negru (P. nigra), frasinul de lunca (Fracsinus angustifolia), frasinul de baltă (F. pallisae), părul (Pirus piraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) și foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completată de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaea, Cornus mas, C. sanguineae, Rhamnus frangula, R. cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris) și altele. O caracteristică a zonei o constituie abundență plantelor, cățărătoare (Periploca graeca, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care conferă
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
cele mai dezvoltate și reprezentative dune denudate din delta și pădurea Caraorman dezvoltată, îndeosebi în partea sudică a grindului. Nucleul valoros, în suprafață de circa 700 ha cuprinde, alături de un variat arboret de lunca format din plop, frasin și stejar, subarboret de zălog, Salix, Tamarix etc. Extremitatea sudică a pădurii păstrează exemplare monumentale de stejari, cu diametre între 4,20 - 4,70 m. Că și în pădurea Letea, asociațiile vegetale găzduiesc animale nevertebrate, îndeosebi insecte și vertebrate-mamifere. Că avifaună, pădurea găzduiește
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
u.a/ │ Volum │ Volum Rezultatul sondajului la larvele de carabuși Mărimea suprafeței ....... mp, altitudine ........ expoziție ....... panta ........ tip de stațiune ............ tip de pădure natural și actual ....... tip de sol ........... Arboret: compoziție ....... proveniența ....... vârsta ........ diametrul mediu ....... înălțimea medie ........... clasa de producție ................ consistența ........ Subarboret: compoziție ........ grad de acoperire ...... ┌────┬────┬───────┬───────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┐ │Nr. │Anul│Clasa │ Număr de arbori Total *) P = arbori predominanți D = arbori dominanți C = arbori codominanți **) 0 = arbore sănătos 1 = arbore foarte slab vătămat 1 - 10% 2 = arbore slab vătămat 11 -25% 3 = arbore moderat vătămat
ORDIN nr. 454 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
în anul ... pentru mărimea evoluției procesului de uscare la specia ............. Mărimea suprafeței ....... mp, altitudine ........ expoziție ....... panta ........ tip de stațiune ............ tip de pădure natural și actual ....... tip de sol ........... Arboret: compoziție ....... proveniența ....... vârsta ........ diametrul mediu ....... înălțimea medie ........... clasa de producție ................ consistența ........ Subarboret: compoziție ........ grad de acoperire ...... ┌────┬────┬───────┬───────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┐ │Nr. │Anul│Clasa │ Număr de arbori Total *) P = arbori predominanți D = arbori dominanți C = arbori codominanți **) 0 = arbore sănătos 1 = arbore foarte slab vătămat 1 - 10% 2 = arbore slab vătămat 11 -25% 3 = arbore moderat vătămat
NORMĂ TEHNICE din 14 iulie 2003 pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
de codru, unitățile de exploatare vor exploata toți arborii marcați, măi groși de 5 cm, conform indicațiilor din actele de punere în valoare, cu excepția grupelor de tineret viabil nevătămat. La tăierile de crîng se vor exploata toți lăstarii și tot subarboretul, indiferent de diametru. La restul tăierilor se vor exploata toți arborii marcați, indiferent de diametru și de calitatea lor. Articolul 37 Doborîrea arborilor se va face, pe cît posibil, în afară ochiurilor cu semințiș, evitîndu-se deprecierea lor prin cădere și
INSTRUCŢIUNI nr. 380 din 11 decembrie 1969 privind termenele, modalităţile şi epocile de tăiere, scoatere şi tranSport ale materialului lemnos din păduri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153500_a_154829]
-
silvic, precum și a următoarelor reguli specifice: a) la tăierile rase recoltarea arborilor se face la rând, inclusiv vegetația forestieră de mici dimensiuni al cărei volum a fost estimat prin suprafețe de probă; ... b) la tăierile în crâng se recoltează și subarboretul, indiferent de dimensiunile acestuia. Tăierea arborilor se realizează de la suprafața solului, pieziș și neted; ... c) este interzisă menținerea în pădure, în perioada 1 aprilie - 1 octombrie, a lemnului de rășinoase necojit sau netratat; cioatele de molid și pin se decojesc
INSTRUCŢIUNI din 30 septembrie 2008 privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi tranSport al materialului lemnos. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203810_a_205139]
-
silvic, precum și a următoarelor reguli specifice: a) la tăierile rase recoltarea arborilor se face la rând, inclusiv vegetația forestieră de mici dimensiuni al cărei volum a fost estimat prin suprafețe de probă; ... b) la tăierile în crâng se recoltează și subarboretul, indiferent de dimensiunile acestuia; tăierea arborilor se realizează de la suprafața solului, pieziș și neted; ... c) la tăierile definitive, cu regenerare naturală asigurată, se taie și se valorifică și semințișurile neutilizabile prevăzute în actele de punere în valoare, evitându-se vătămarea
INSTRUCŢIUNI din 3 iunie 2011 (*actualizate*) privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi tranSport al materialului lemnos*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233099_a_234428]
-
precum și a următoarelor reguli specifice: a) la tăierile rase recoltarea arborilor se face la rând, inclusiv vegetația forestieră de mici dimensiuni al cărei volum a fost estimat prin suprafe��e de probă; ... b) la tăierile în crâng se recoltează și subarboretul, indiferent de dimensiunile acestuia; tăierea arborilor se realizează de la suprafața solului, pieziș și neted; ... c) la tăierile definitive, cu regenerare naturală asigurată, se taie și se valorifică și semințișurile neutilizabile prevăzute în actele de punere în valoare, evitându-se vătămarea
INSTRUCŢIUNI din 3 iunie 2011 (*actualizate*) privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi tranSport al materialului lemnos*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276880_a_278209]
-
stâncoase 62.4 *Vetre calcaroase Alte habitate stâncoase 65 Peșteri inaccesibile publicului - Câmpuri de lavă și excavări naturale - Peșteri marine scufundate complet sau parțial - Ghețari permanenți PĂDURI Păduri (sub)naturale cu specii autohtone grupate în formațiuni de copaci înalți, cu subarboret specific, care îndeplinesc următoarele criterii: sunt rare sau pe cale de dispariție și/sau adăpostesc specii de importanță comunitară Păduri din Europa temperată 41.11 Păduri de fag Luzulo-Fagetum 41.12 Păduri de fag cu Ilex și Taxus, bogate în specii
jrc1921as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87071_a_87858]
-
83. Alte habitate stâncoase 8310 Peșteri inaccesibile publicului 8320 Câmpuri de lavă și excavări naturale 8340 Peșteri marine scufundate complet sau parțial 8350 Ghețari permanenți 9. PĂDURI Păduri (sub)naturale cu specii autohtone grupate în formațiuni de copaci înalți, cu subarboret specific, care îndeplinesc următoarele criterii: sunt rare sau pe cale de dispariție și/sau adăpostesc specii de importanță comunitară 90. Păduri din Europa boreala 9010 *Taiga occidentală 9020 *Păduri finoscandinave hemiboreale caducifoliate bătrâne naturale cu frunze lațe (Quercus, Tilia, Acer, Fraxinus
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
Fertilizare 130 Irigare 140 Pășunat 141 abandonarea sistemelor pastorale 150 Restructurarea posesiei asupra pământului 151 eliminarea gardurilor vii și a crângurilor 160 Managementul general al silviculturii 161 plantarea pădurilor 162 plantarea artificială 163 replantarea pădurilor 164 defrișarea pădurilor 165 îndepărtarea subarboretului 166 îndepărtarea arborilor morți și bolnavi 167 exploatarea fără reîmpădurire 170 Creșterea animalelor 171 Hrănirea animalelor 180 Arderea 190 Activități agricole și silvicole nemenționate mai sus Pescuitul, vânătoarea și colectarea organismelor 200 Piscicultura și conchilicultura 210 Pescuitul profesionist 211 pescuitul
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
caracteristică zonei de luncă. Suceava și teritoriul înconjurător aparțin în întregime zonei pădurilor de foioase care, mult reduse în decursul vremurilor, au căpătat un aspect discontinuu. În prezent, din vechiul codru au rămas împădurite doar masivul Dragomirna și dealul Ciungilor-Ilișești. Subarboretul acestor păduri este format din lemn câinesc (Ligustrum vulgare), măceș (Rosa canina), sânger (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas), alun sălbatic (Corylus colurna), soc (Sambucus nigra) etc. Răspândirea în trecut a pădurilor este atestată și de o serie de fitonime ca
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
este situată în subetajul gorunetelor, relieful cel mai coborât din cadrul etajului nemoral, fiind constituit dintr-un amestec de quercinee, în special gorun (Quercus petrea) și fag (Fagus sylvatica), alături de carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia tomentosa, T.cordata), frasin (Fraxinus excelsior). Subarboretul este format din alun (Corylus avelana), corn (Cornus mas), soc (Sambucus nigra) și măceș (Rosa canina).
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
combinație între cea caracteristică silvostepei și cea caracteristică pădurii sau, mai degrabă, una de tranziție între silvostepă și pădure. Vegetația lemnoasă este formată din fagi (19%), goroni (43%), carpeni (20%), rășinoase - brad și molid -(1%), paltini (9%), jugastri, cireși și subarborete (păducel, alun, etc. ). Vegetația ierboasă este formată din plante comune cu valoare economică, medicală sau estetică și din buruieni: mac, păpădii, rostopască, cicoare, pir, scai vânăt trestie, urzici ș. a. Varietatea formelor de relief, suprafețele mari ocupate de păduri, Someșul, favorizează
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
constitue formațiunea dominantă și anume de 80%. În afară de masa lemnoasă sunt produsele nelemnoase cum sunt fructele de pădure. În compoziția arboretelor existente în teritoriul, pe lângă făgete se mai întâlnesc și următoarele specii : carpen, paltin, plop, cireș, meri, salcie, tei, etc. Subarboretul este compus în special din păducel, măceș, alun etc. În ultimii ani pe teritoriul așezării s-au efectuat împăduriri puține, în timp ce tăierile au fost imense. Fauna este reprezentată prin numeroase specii de animale ca: iepuri, vulpi, mistreți, urși, căprioare. În
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
stâncoasa spectaculoasă, Piatra Șoimului. Rezervatia forestiera “Pădurea de smarald”, face parte din Parcul Natural Vânători Neamț și este așezată între valea pârâului Ozana și cea a pârâului Nemțișor. Arboretul este interesant prin dimensiunile și aspectul exemplarelor de stejar, prin particularitățile subarboretului, bogăția florei ierboase, infiltrațiile de conifere etc. Vârstă acestor arbori variază între 150-200 ani. Codrii de Arama sunt situați în comuna Agapia pe dealul Filioara, fiind alcătuiți în cea mai mare parte din goruni seculari. La poalele dealului se află
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
se dezvoltă într-o vale îngustă și umedă la altitudini de 350-400 m. Mai apar jugastrul (Acer compester) arțarul, ulmul, gorunul. Se întânesc chiar și exemplare de fag cu grosimea de 0,8 m și o înălțime de 30 m. Subarboretul e slab reprezentat fiind alcătuit din: alun, corn. În covorul ierbaceu semnalam: ferigile, pchivniul, obsiga de pădure, vinarița, mălaiul cucului, coada cocosului. Celelalte rezervații forestiere sunt: Pădurea Niculițel (11 ha), Pădurea Dealul Bujorului de la Babadag (50,8 ha) și Pădurea
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
campare se mai numesc și excursie. În Marea Britanie drumeția este numită de obicei "rambling" (din engleză rambling: hoinăreală), ce a dus la crearea organizației de drumeție numită Ramblers. "Bushwhacking"-ul se referă în special la mersul dificil prin păduri dense, subarboret, sau tufișuri, în care înaintarea necesită împingerea vegetație în părți. În cazuri extreme de bushwhacking, când vegetația e atât de deasă încât trecerea e obstrucționată, se folosește maceta pentru a crea o cale. Australienii folosesc termenul de "bushwalking", atât pentru
Drumeție () [Corola-website/Science/325978_a_327307]
-
reprezentată de pădurile de șleau de câmpie cu stejar (Quercus robur), salcie, plop, arbuști. Vegetația cuprinde: pâlcuri de pădure cu specii de cer (Quercus cerris), garnița (Quercus fraineto), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejarul pedunculat (Quercus Robur). În pădurile de foioase subarboretul este reprezentat de gherghinar (Crataegus monogyna, Crataegus pentagyna), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), sânger (Cornus sanguinea), măceș (Roșa canina), porumbar (Prunus spinosa). Vegetația ierboasa dezvoltată în poienile pădurilor sau pe suprafețele necultivate cuprinde: păiușul (Festuca valesiaca, Festuca pseudogina), negara (Stipa capilata
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); trei specii de nevertebrate: cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), rădașca ("Lucanus cervus") și un cărăbuș din specia "Carabus hampei". Vegetația lemnoasă este formată din arboret și subarboret cu specii de gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestica"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus sylvestris
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
De la sfârșitul lunii aprilie până la migrarea din septembrie, turturica este de preferință o pasăre a peisajelor deschise din regiunile de deal și de câmpie presărate cu arbori, tufișuri, garduri vii și boschete. Se întâlnește și în desișuri, păduri cu mult subarboret, cu apă în apropiere. Este adesea găsită în desișurile care mărginesc terenurilor agricole, unde își căuta hrana. Spre deosebire de porumbelul gulerat, turturica este rar găsită pe clădirile orașelor. Ea preferă, conform firii sale prudente, să rămână la adăpostul unei vegetații de
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
familiei columbidelor, turturica hrănește puii cu o substanță numita "lapte de porumbel", bogată în grăsimi și proteine, care este secretată de gușă. Este răspândită în toată țara, în regiunile de câmpie și de dealuri, prin dumbrăvi, plantații, în păduri cu subarboret sau la marginea pădurilor, tufișuri, desișuri, cu apă în vecinătate, în Deltă și pe litoral. În România este prezentă subspecia "Streptopelia turtur turtur". Ne vizitează în sezonul cald; toamna migrează în cartierele de iernat din Africa Centrală. În perioada de
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
de soluri freatic-umede, care explică existența insulelor de vegetație higrofilă din cadrul rezervației. Stratul arborescent al rezervației este alcătuit din amestecuri naturale de cer "(Quercus cerris)", gârniță "(Quercus frainetto)" și stejar brumăriu "(Quercus pedunculiflora)" sau plantații pure de salcâm "(Robimia pseudacacica)". Subarboretul este reprezentat de porumbar "(Prunus spinosa)", păducel "(Crataegus monogyna)", lemn câinesc "(Ligustrum vulgare)", scumpie "(Cotinus coggygria)". Stratul erbaceu al pădurii este alcătuit din speciile caracteristice silvostepei și anume: firuța "(Poa pratensis)", păiușul "(Festuca valesiaca, Festuca pseudovina)", violetele nemirositoare "(Viola hirta
Pădurea Manafu () [Corola-website/Science/334148_a_335477]
-
penininsulară, Tioman (Malaezia), Sumatra (în special în munți), Java și Borneo (Brunei, nordul provinciei Kalimantan, Sabah și nordul Sarawakului). Trăiește în zonele de câmpie, cu păduri și vegetație bogată, dar mai ales în pădurile montane (până la 3400 m) umede cu subarboret dens. Au o talie mică. Lungimea cap + trunchi = 10-15 cm; coada = 1-3 cm; greutatea = 45-70 g. Longevitatea este de 5 ani. Se aseamănă cu cu șoarecele de câmp ("Microtus arvalis") sau cu gimnurul, dar au coada scurtă. Corpul este alungi
Gimnurul mic () [Corola-website/Science/332737_a_334066]
-
denumit și șoarece scurmător de pădure, șoarece roșu, șoarece roșu de pădure este un mamifer rozător mic (din familia "Cricetidae", subfamilie "Arvicolinae") răspândit în regiunea palearctică a Europei și Asiei, care trăiește în zone împădurite, mai ales în cele cu subarboret, de pe versanții stâncoși ai munților. În România este răspândit în zona de munte din Transilvania și Muntenia. Este un rozător de talie mică. Lungimea corpului (cap + trunchi) este de 8-11 cm; a cozii de 4-6 cm; iar greutatea de 15-36
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]