190 matches
-
procesul apariției 78 conștiinței, știința descifrând o mare parte din tainele acestuia; însă el nu mai poate fi considerat un simplu dispozitiv informatic de prelucrat date, ci un veritabil dispozitiv cuantic, extrem de complex, o interfață între lumea cuantică a particulelor subatomice și realitatea fizică de zi cu zi. Fizicianul dr. Nick Herbert găsea mult mai multe similitudini între fizica cuantică și conștiință, el considerând că aceasta este un proces universal, cu o largă răspândire în natură. Astfel, mintea devine o entitate
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
la materia inertă și trei caracteristici ale minții: liberul arbitru, instabilitate și interconectare psihică. După părerea sa, oamenii de știință subestimează rolul jucat de conștiință în Univers. Fizica modernă deține prin teoria cuantică cheia interpretării tuturor proceselor, mergând de la fenomenele subatomice până la formarea galaxiilor și pentru dezvoltarea unor tehnologii uluitoare, precum laserii, semiconductorii și centralele nucleare, însă prețul plătit îl constituie faptul că fizica pierdut imaginea de ansamblu a modului cum funcționează realitatea ! „Cine și-ar fi imaginat că vom ajunge
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
Teoria lui Platon considera că elementul primordial din care era construit Universul era constituit de triunghi, care avea trei laturi. Aș dori să fac aici numai o mică conexiune cu fizica modernă a particulelor elementare care consideră ca fiecare particulă subatomică este formată din trei quark-uri. Greșea oare Platon în cele afirmate în tratatul său, Timaeus ? Fiecărui solid platonic îi corespundea un element, după cum urmează: tetraedru - foc, octaedru - aer, icosaedru - apă, cub - pământ, dodecaedru - eter (acesta din urmă, introdus de Aristotel
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
în lumea noastră - însă ele sunt atât de mici încât sunt nedetectabile în viața noastră. Dacă experiența noastră zilnică la scară macroscopică admite existența a trei dimensiuni spațiale și una temporală, teoreticienii se gândesc deja la faptul că la nivel subatomic ar putea exista dimensiuni suplimentare ale spațiului. Imaginați-vă un furtun de grădină privit de la o distanță foarte mare - el apare ca o linie (având o singură dimensiuneă, dar apropiindu-ne de el vom observa că el are o grosime
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
din ce în ce mai puternice și a minților geniale angrenate în desfășurarea și interpretarea rezultatelor acestor proiecte. Acceleratoarele de particule, lucrând la energii din ce în ce mai mari, de ordinul TeV (1012 eVĂ încearcă să „spargă” particulele numite elementare în bucățele mai mici. Însă la nivel subatomic comportamentul particulelor rezultate pare să fie de neexplicat conform experienței noastre zilnice. Însă, după cum afirma și Fenyman, dacă vom păstra ideea conform căreia atomii, electronii, protonii și neutronii ar fi asemeni unor bile de oțel, vom întâmpina mari probleme în
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
serii de structuri staționare atunci când fluidul este vibrat vertical (O. Lioubashevski, 1999Ă. Aceste structuri sunt numite osciloni. Imaginile obținute de Lioubashevski seamănă foarte bine cu imaginile atomilor de tungsten obținute la microscopul electronic. Oscilonii ar putea fi cheia înțelegerii lumii subatomice - însă acest lucru impune atât renunțarea la conceptul newtonian conform căruia particulele elementare sunt punctiforme, cât și a celui mai modern, relativist, conform căruia particulele elementare ar putea fi asimilate unor bile rigide. Nici unul dintre aceste modele nu este viabil
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
Atom pentru Pace. Werner Karl Heisenberg (1901-1976), fizician și matematician german, este autorul principiului incertitudinii în mecanica cuantică. Domeniul se impune și prin substratul filosofic. Aduce importante contribuții în fizica nucleului atomic, a feromagnetismului, a razelor cosmice și a particulelor subatomice. Ciclul de conferințe despre fizica atomică la Festivalul Niels Bohr de la Göttingen, din iunie 1922, joacă un rol important în orientarea studiilor lui Heisenberg. După ce își dă teza de doctorat pe tema turbulenței fluxului laminar, reușește să obțină o bursă
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
la mari distanțe și a existenței izolatorilor de curent. 104 Charles François de Cisternay du Fay (1698-1739), chimist francez care descoperă existența tipurilor de electricitate (pozitivă și negativă) și atracția dintre ele. Sarcina electrică este o proprietate a anumitor particule subatomice (ca electronii, cu încărcătură electrică negativă, și protonii, cu încărcătură electrică pozitivă) care se atrag când sunt de sarcini opuse sau se resping când sunt de aceeași sarcină. Atomul este electric neutru dacă numărul de electroni care circulă pe orbite
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
electroni care circulă pe orbite este egal cu greutatea protonului. Dacă un atom câștigă un electron, el se încarcă negativ (-1). Dacă pierde un electron, se încarcă pozitiv (+1). Grupul de atomi se numește ioni. Încărcătura electrică este suma particulelor subatomice exprimată în încărcătura (de -1, electron sau +1, pozitron). Înțelegerea modului de încărcare electrică permite înțelegerea comportamentului ionilor sau al moleculelor subatomice. Încărcătura electrică sau interacțiunea electromagnetică (responsabilă de forțele și câmpurile electromagnetice) este una din forțele fundamentale. Legea lui
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
pierde un electron, se încarcă pozitiv (+1). Grupul de atomi se numește ioni. Încărcătura electrică este suma particulelor subatomice exprimată în încărcătura (de -1, electron sau +1, pozitron). Înțelegerea modului de încărcare electrică permite înțelegerea comportamentului ionilor sau al moleculelor subatomice. Încărcătura electrică sau interacțiunea electromagnetică (responsabilă de forțele și câmpurile electromagnetice) este una din forțele fundamentale. Legea lui Coulomb stabilește că mărimea forței de respingere dintre două particule este invers proporțională cu distanța dintre ele. Mișcarea particulelor într-un anumit
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Ernst Ludwig Planck (1858-1947), fizician și muzician german de talent, cântă la pian, violoncel și orgă, compune poeme și opere. Este teoreticianul fizicii cuantice, pentru care primește Premiul Nobel pentru fizică (1918). Contribuțiile sale la fizica cuantică revoluționează înțelegerea proceselor subatomice. În 1900, Max Planck teoretizează existența energiei discrete a unei particule, pe care o numește cuantă. Singura experiență efectuată de el, propriu zis, este difuziunea hidrogenului printr-o foaie de platină încălzită. 191 Robert A. Millikan (1868-1953), fizician american, laureat
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
toate obiectele și fenomenele din Univers. Câmpul de percepție al organelor de simț este limitat și tot limitat este evantaiul detectărilor posibile cu senzorii artificiali inventați. Așa cum până de curând razele ultraviolete, infraroșii sau cosmice erau ignorate, așa cum majoritatea particulelor subatomice nu erau cunoscute, tot așa mai pot exista clase de obiecte sau de manifestări care, deși prezente, să scape investigației științifice. Apoi, fiabilitatea receptorilor organismului nu este perfectă. Există un prag inferior și unul superior al intensității semnalului excitant, dincolo de
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
de secundă și trec aproape cu viteza luminii, nu este un lucru ușor. Acceleratorul de la Geneva va studia cărămizile fundamentale de construcție a tuturor lucrurilor și va revoluționa concepțiile noastre despre materie ș Univers. În LHC două fascicule de particule subatomice numite “hadroni” se vor mișca în sensuri opuse acumulând energie la fiecare rotație. Prin ciocnirea frontală a celor două fascicule la energii foarte înalte, se vor reproduce condițiile care au existat imediat după Big Bang. Rezultatele experimentelor vor arăta dacă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stana Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92821]
-
Cesc Gelabert, cu compania „Gelabert - Azzopardi“ și Theatre Lliure din Barcelona, se joacă pe 17 și 18 noiembrie. Orion este o formulă coregrafică inspirată de câteva idei științifice: Big Bang, teoria lui Darwin, neuroștiințele cognitive. Călătoria începe de la mișcarea particulelor subatomice și continuă până la numeroase morfologii ale lumii animale. Caravan, al cărei titlu își are originile în creația lui Duke Ellington, marchează sosirea dansatorilor într-un cadru nefamiliar și nesigur, fără vreun punct de referință. Coregrafia dorește să stabilească relații doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
paradoxul gnoseologic rezultat din "principiul de incertitudine" al lui Heisenberg, principiu pe care criticul îl cunoaște însă intermediat și-l interpretează cu o libertate... "stilistică". Principiul de nedeterminare postulează imposibilitatea de a măsura concomitent poziția și momentum-ul unei particule subatomice, înțelegând prin "momentum" o cantitate definită prin stabilirea vitezei de către masa particulei. Relația dintre "principiul de nedeterminare", "simetria timpului" și versurile eminesciene rămâne o ipoteză nedemonstrată. O serie de imprecizii provin din lectura lui Saussure prin Derrida. Caracterul arbitrar al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în Scrisoarea I, s-a născut dintr-un punct originar, punctul-arheu, centrul de sprijin al lui. Cu referințe la cuceririle științei moderne Theodor Codreanu ne încredințează: "Trăim într-un univers oglindă, în care toate se supun legii oglinzii (Nenumăratele particule subatomice sunt dublate prin reflexie în oglindă, de particule-antiparticule). Orice salt cuantic este arheal. Trebuie străpuns zidul invizibil al oglinzii (zidul acela de care s-a înspăimântat Kant) spre a face schimb între tine și imaginea ta din oglindă" (p. 34
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
istoria cu oameni cît sînt munte și brad, peisajele curgătoare ale visului se văd Stănescu, Livezi-Ciuc intrus în peisaj, la doi bărbați legăturile ionice, bărbații sînt anorganici, biserica albă pospai de zăpadă cu bobul de nisip mărgăritarul perlei în lumea subatomică observarea, am coborît pentru Alex, bulgărele rece strîns în mîini, ți-l dau ție, îl duc bunicii! braț de vector răsucit schematic de rectiliniu în veghea lui Roderic K Usher Barbu PO Nădejde Sat clădire dezafectată, biserica vechime în sens
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o entitate dinamică, deci ca un proces care implică energie. Crearea particulelor din energie pură reprezintă fără Îndoială un rezultat spectaculos al fizicii relativiste. Ulterior, teoria cuantică a demolat conceptele clasice de corp solid si lege strict deterministă, la nivel subatomic corpurile materiale solide ale fizicii clasice newtoniene prezentându-se ca unde de probabilitate, iar acestea se referă la probabilitatea interacțiunilor.
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
pe parcursul mai multor milenii. Tocmai datorită diferitelor sale schimbări carbonul este folosit cu mai multă precizie pentru a determina vârsta obiectelor sau osemintelor celor mai vechi. Opus carbonului, avem uraniul care, datorită mișcării foarte speciale a unora din particulele sale subatomice, este clasificat între elementele radioactive. În această calitate, el constituie un metal a cărui transformări sunt extrem de rapide. Aceste două exemple au ca simplu scop să arate că materia se schimbă în mod constant. De fapt, toate substanțele materiale sunt
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
atomilor care suferă scindare sau combinare, este convertită în energie. Masa totală a produșilor rezultați este întotdeauna mai mică decât masa inițială. Atomii elementului nou format în procesul de fisiune, alcătuiesc în general izotopi instabili ai respectivelor elemente. Numărul particulelor subatomice din nucleele acestor izotopi este neechilibrat (instabilă. Acești izotopi instabili, câștigă stabilitate prin emisie spontană de particule și/sau energie radiantă. Substanțele la care unii dintre atomi emit astfel de particule și energie radiantă, se numesc substanțe radioactive. Emisiile radioactive
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
concepția asupra naturii a fost modificată de fizica relativistă, care recunoaște modul esențial diferit în care observatorii, în mișcare relativă unul față de altul, descriu un fenomen dat, și de fizica cuantică ce ne permite să distingem comportarea „obiectelor” atomice și subatomice, precum și mijloacele de „observare” a fenomenelor la scară atomică. În acest context, fizica apare ca un domeniu de competitivitate individuală, dar și colectivă, deschis oamenilor atrași de ideile abstracte, de disciplina logicii, de meticulozitatea și ingeniozitatea experimentului. Un laureat al
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
unei măsurări, vectorul de stare al unui sistem se colapsează într-un vector propriu al operatorului observabil măsurat. Ca și celelalte interpretări ale teoriei cuantice, interpretarea standard încearcă evitarea anumitor paradoxuri care apar atunci când este luată în considerare lumea particulelor subatomice. Problema este că ea ne pune în brațe legi indeterministe, non-localitatea, instrumentalismul și subiectivismul. Astfel, cineva care vede în fizică o aspirație de a produce o descriere adevărată a unei realități obiective, nu poate decât să fie nemulțumit cu interpretarea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
fiind făcute posibile doar de abandonarea (adesea inconștient) punctului de vedere naturalist (Steiner 1998: 59-60). Argumentul său arată, în linii mari, astfel: 1. Când oamenii de știință s-au apucat pe la sfârșitul secolului XX să descrie lumea nevăzută a particulelor subatomice ei s-au văzut puși în situația de a ghici legile unor obiecte care nu joacă nici un rol în viața lor. Cum fac ei asta? 2. După Steiner, oamenii de știință au ajuns la legile atomice și subatomice ale naturii
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
a particulelor subatomice ei s-au văzut puși în situația de a ghici legile unor obiecte care nu joacă nici un rol în viața lor. Cum fac ei asta? 2. După Steiner, oamenii de știință au ajuns la legile atomice și subatomice ale naturii folosindu-se de analogii matematice (mai exact, de analogii matematice de ordinul doi, i.e. analogii bazate pe proprietăți ale descrierilor și nu pe descrierile înseși aceste analogii sunt irelevante pentru fizică). 3. Dar, "a te baza pe matematică
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
atitudine antropocentrică atunci când s-au apucat să descrie lumea particulelor cuantice.99 Cum afectează toate acestea discuția despre argumentul indispensabilității? În argumentul său, Steiner pleacă de la problema aplicabilității matematicii și conchide că succesul oamenilor de știință în descoperirea legilor lumii subatomice reprezintă o provocare puternică la adresa nominalismului. Dar am spus mai sus că naturalismul reprezintă un component important în argumentul indispensabilității. Astfel, argumentul lui Steiner poate fi privit și ca o provocare la adresa platonistului. Dacă vrea să-și susțină poziția, el
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]