2,299 matches
-
care se bazează pe realizarea gramaticală a categoriei de număr și a articulării, dar și pe alte aspecte ale opozițiilor din cadrul flexiunii nominale. Celelalte două concepții absolutizează unele particularități, avute deja în vedere de gramaticile care consideră numele proprii o subclasă distinctă a substantivului: flexiunea defectivă de gen și de număr, precum și frecvența rădăcinii nominale zero, respectiv raportul invers proporțional dintre conținutul semantic și sfera de întrebuințare (între intensiune și extensiune, cu alți termeni). Nu este de neglijat faptul că specialiștii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
relaționale, postverbale, care prezintă, fiecare, caracteristici distincte față de substantivele prototipice - e drept, nu atît de multe și de profunde cum sunt cele care detașează numele proprii de restul substantivelor. Așadar, substantivul cuprinde, în evantaiul diversității sale lexico semantice, mai multe subclase neprototipice, dintre care, într-adevăr, subclasa cel mai bine conturată și particularizată este cea a numelor proprii, care cuprinde și numele de locuri. Caracteristicile gramaticale care detașează numele proprii de substantivele comune sunt corelate, în ultimă instanță, cu specificul lor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
distincte față de substantivele prototipice - e drept, nu atît de multe și de profunde cum sunt cele care detașează numele proprii de restul substantivelor. Așadar, substantivul cuprinde, în evantaiul diversității sale lexico semantice, mai multe subclase neprototipice, dintre care, într-adevăr, subclasa cel mai bine conturată și particularizată este cea a numelor proprii, care cuprinde și numele de locuri. Caracteristicile gramaticale care detașează numele proprii de substantivele comune sunt corelate, în ultimă instanță, cu specificul lor semantic, de „nume categorematice individuante“ opuse
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
proprii, ceea ce face necesară, de exemplu, aplicarea aceluiași algoritm etimologic, care să respecte deopotrivă legile fonetice și regulile evoluției conținutului. Prin ce se deosebesc numele de locuri de alte nume proprii? Așa cum am constatat, numele proprii se detașează ca o subclasă cu un pronunțat specific semantic și gramatical, dar în cadrul acestei subclase există mai multe categorii de nume destul de diferite între ele, unele fiind, de fapt, entități lexicale asimilate numelor proprii. Poartă nume proprii, potrivit lucrărilor romînești de gramatică și lexicografie
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
să respecte deopotrivă legile fonetice și regulile evoluției conținutului. Prin ce se deosebesc numele de locuri de alte nume proprii? Așa cum am constatat, numele proprii se detașează ca o subclasă cu un pronunțat specific semantic și gramatical, dar în cadrul acestei subclase există mai multe categorii de nume destul de diferite între ele, unele fiind, de fapt, entități lexicale asimilate numelor proprii. Poartă nume proprii, potrivit lucrărilor romînești de gramatică și lexicografie (normativă, mai ales): persoanele (prenume, patronime, nume de familie, supra nume
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Secreția de melatonină este influențată și de hormonii sexuali, prin fenomene de feedback pozitiv și negativ, gonado-pineali. Factorii neuro-umorali de reglare a secreției de arginin-vasotocină și angiotensină sunt insuficient studiați. II.8. HORMONII LOCALI Ion HAULICĂ Hormonii locali reprezintă o subclasă de mesageri chimici secretați de un set de celule diferite de cele endocrine și prevăzuți cu proprietăți locale paracrine sau autocrine ce afectează funcțiile celulare proprii sau de vecinătate. Asemenea celule formatoare și eliberatoare de hormoni locali sunt larg răspândite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
amândurora. Asupra tipologiei comicului am insistat în capitolul introductiv și am menționat că umorului absurd îi vom aloca mai mult spațiu la momentul potrivit. Aceasta deoarece considerăm că poate constitui un mod al comicului în sine și nu doar o subclasă a umorului, așa cum rezultă, de pildă, din clasificarea stabilită în Comicologia lui Marian Popa. Cu alte cuvinte, preferăm sintagma "comicul absurdului" pentru a ne referi mai exact la relația dintre cele două concepte care antrenează nu doar subspecia umorului, ci
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prin promisiuni Marcarea eroului prin promisiuni făcute ca urmare a solicitării lui neîncetate, gravitează În jurul nașterii propriu-zise, Înainte de naștere pentru a-l liniști pe cel așteptat și după pentru a-l liniști pe cel născut. Avem În interiorul acestei invariante, două subclase: eroul provoacă promisiunea (plânge sau refuză să se nască) și eroul este promis Înainte de a lua cunoștință de nașterea lui. Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte Ispirescu conține o dublă dificultate a nașterii. În afară de amintita sterilitate, există o opoziție
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Împărăteasa rămâne Însărcinată; la trei luni, grăiește copilul din foale: Îi spune: Lulița Floare dalbă, care-nfloare pomii, Învălește codrii [Mohanu] prezintă situația În care băiatul apare numai când este ursat să ia de nevastă o ființă cu Însușiri miraculoase. Prima subclasă reunește totodată un set de pretexte din partea celui nenăscut pentru amânarea nașterii (tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, o fată făcută din rouă, fata lui)dar și o serie de atitudini, gesturi care țin de apanajul unei alte vârste
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
unei alte vârste (strigătul Înfometat, grăitul În foaie , cititul Într-o carte, Îngândurarea). Un loc aparte Îl ocupă plânsul prenatal, un lexem cultural larg răspândit, organizat, de regulă, Într-o structură relativ stabilă, cu rezonanță puternică. Cea de-a doua subclasă, include textele În care eroul este promis zmeului, diavolului, străinului În schimbul câștigării unei lupte, a obținerii unui permis de liberă trecere sau pentru ieșirea dintr-un impas oarecare. În Făt-Frumos zălogit, Împăratul Verde pleacă la luptă lăsânduși Împărăteasa Însărcinată singură
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
tatălui făgăduiala dată. b. Elemente vegetale cu rol fecundator O clasă de invariante privește intervenția, Întâmplătoare sau provocată de un sfătuitor, a unor elemente vegetale. În ordinea frecvenței apariției elementelor vegetale În narațiunile investigate, am situat piperul Într-o primă subclasă. Piperului i se atribuie virtuți fecundante și purificatoare. El apare ca simbol falic și ca atribut al zeului cerului În mitul esențial indo-european al luptei eroului uranian cu un monstru htonian. Comentând basmele unde apare numele Pipăruș Petru, Simion Florea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
anume, Într-o Încărcătură miraculoasă de pușcă, În care, Între multe alte elemente, se aflau puse si trei sau nouă fire de piper.Piperul se Întrebuințează la vrăji și descântece; el este simbolul urei, certei, dezbinării, răzbunării și a nefericirii. Subclasa următoare se referă la măr, un element pomenit adeseori În basme ca declanșator al nașterii, ce apare În mai multe sintagme: mărul Discordiei, atribuit lui Paris; merele de aur din Grădina Hesperidelor, care sunt fructe ale nemuririi; mărul mâncat de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
că nu a anunțat-o mai repede. Între timp, femeia șădea În tavan cât crescuse burta. Abia după ce Mama Pădurii Îi promite de soție, pe Fata născută din Piatră, copilul binevoiește să se nască după doi ani. Observăm că această subclasă are În centru mărul (numărul variază: unul sau două mere), care poate fi consumat În Întregime (meștereasa Îl mănîncă cu coajă și naște un fiu mai destoinic decât al Împărătesei) sau parțial (floarea, fără coajă), dar neapărat În urma acțiunii de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
doar de către Împărăteasă; această interdicție este Încălcată iapa mănâncă miezul mărului și cojile, de asemenea, servitoarea consumă resturi din măr și dau naștere unor fii). Grâul și busuiocul sunt elementele pe care le am inclus În cea de-a treia subclasă, În jurul cărora se ordonează mai multe narațiuni. Un element vegetal invocat adesea În basme, grâul, simbolul hranei si al nemuririi, constituie nucleul celei de-a doua subclase. La români, grâul este prezent În toate obiceiurile calendaristice, ca mijloc de stimulare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
busuiocul sunt elementele pe care le am inclus În cea de-a treia subclasă, În jurul cărora se ordonează mai multe narațiuni. Un element vegetal invocat adesea În basme, grâul, simbolul hranei si al nemuririi, constituie nucleul celei de-a doua subclase. La români, grâul este prezent În toate obiceiurile calendaristice, ca mijloc de stimulare a fertilității, dar și principalul scop al actelor de magie agrară. Grăunțele de grâu este unul dintre simbolurile vegetale ale lui Iisus Hristos. După cum suntem noi făcuți
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Când vine Împăratul de la vânătoare, o găsește În situația mult dorită. Nou-născutul capătă numele Busuioc Verde-nflorit. Busuiocul este considerat un afrodiziac cu proprietăți fecundatoare, fertilizante și apotropaice; este prezent În toate practicile magice cu finalitate maritală. Într-o ultimă subclasă am inclus textele unde apar floarea, buruienile, un fir de iarbă, bobul de mazăre ori de fasole, ca elemente fertilizatoare. Fecioru babei, Măzărel este zămislit de către o babă de 80 de ani, În urma Înghițirii unui bob de mazăre. conține același
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
duc la ideea de concepere. Mai Întâi, simbolul cheii este legat de rolul ei de a Închide și de a deschide intrările. Apoi, sărutul este semnul unității, care păstrează efectul polivalenței, al ambiguității nenumăratelor forme de uniune. Observăm În această subclasă că visul este motorul care oferă soluții pentru conceperea copilului. Gaston Bachelard crede că visătorul c. Animarea obiectelor Această clasă de invariante include o importantă subclasă, aceea care privește rolul special avut de lemn la conceperea copilului. Unchiașul dintr-o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
unității, care păstrează efectul polivalenței, al ambiguității nenumăratelor forme de uniune. Observăm În această subclasă că visul este motorul care oferă soluții pentru conceperea copilului. Gaston Bachelard crede că visătorul c. Animarea obiectelor Această clasă de invariante include o importantă subclasă, aceea care privește rolul special avut de lemn la conceperea copilului. Unchiașul dintr-o poveste găsește un lemn de tei pe care-l spală, după care lemnul, căpătând viață, se transformă Într-un copil care plânge În copaie. Cuplul bătrân
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
frecventă deplasare a accentului pe sufix (deci spre finala cuvântului) în prezența unui clitic postpus. 2.1.3. Sunt prezente, în materialul cercetat, și oscilațiile în conjugarea unor verbe cu sau fără sufixele -esc și -ez (reprezentând treceri între două subclase de conjugare)4. Exemplele confirmă în esență faptul că paradigma anumitor verbe este încă nefixată, în pofida normei academice. Au fost culese - ca devieri față de norma actuală (reprezentată de DOOM2) - atât forme fără sufix (a cărui pierdere se poate circumscrie lexical
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
LOCUȚIUNILE PRONOMINALE ALOCUTIVE UTILIZAREA ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ - MONICA VASILEANU În acest subcapitol voi avea în vedere câteva aspecte ale unei subclase de cuvinte mai puțin cercetate: locuțiunile pronominale alocutive. Voi observa specificul lor pragmatic, dificultățile de interpretare a statutului, particularitățile ortografice și caracteristicile sintactice, încercând să găsesc o explicație a tendințelor din limba actuală. 1. DEFINIREA SUBCLASEI - STATUTUL PRAGMATIC Locuțiunile pronominale
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
câteva aspecte ale unei subclase de cuvinte mai puțin cercetate: locuțiunile pronominale alocutive. Voi observa specificul lor pragmatic, dificultățile de interpretare a statutului, particularitățile ortografice și caracteristicile sintactice, încercând să găsesc o explicație a tendințelor din limba actuală. 1. DEFINIREA SUBCLASEI - STATUTUL PRAGMATIC Locuțiunile pronominale alocutive se înscriu, prin funcția lor pragmatică, în clasa mai largă a formulelor de adresare. Sunt sintagme specifice registrului formal, emfatic politicos, formate dintr-un substantiv și un adjectiv posesiv de persoana a II-a. Utilizate
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
pentru a realiza o tipologie a adjectivelor invariabile, între care: vechimea în limba, distribuția și preferință pentru anumite stiluri funcționale și domenii, topica și, legat de aceasta, posibilitatea de a prelua articolul hotărât de la numele regent, posibilitatea gradării (stabilindu-se subclasele care sunt compatibile sau incompatibile cu gradarea, precum și situațiile din interiorul subclaselor). Cercetarea se va încheia cu o ierarhizare a diferitelor subclase, în funcție de gradele de "invariabilitate" a adjectivelor din interiorul diferitelor clase și subclase. Cea mai mare parte a inventarului
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
limba, distribuția și preferință pentru anumite stiluri funcționale și domenii, topica și, legat de aceasta, posibilitatea de a prelua articolul hotărât de la numele regent, posibilitatea gradării (stabilindu-se subclasele care sunt compatibile sau incompatibile cu gradarea, precum și situațiile din interiorul subclaselor). Cercetarea se va încheia cu o ierarhizare a diferitelor subclase, în funcție de gradele de "invariabilitate" a adjectivelor din interiorul diferitelor clase și subclase. Cea mai mare parte a inventarului de adjective invariabile este înregistrat în dicționare, dar au fost adăugate și
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
topica și, legat de aceasta, posibilitatea de a prelua articolul hotărât de la numele regent, posibilitatea gradării (stabilindu-se subclasele care sunt compatibile sau incompatibile cu gradarea, precum și situațiile din interiorul subclaselor). Cercetarea se va încheia cu o ierarhizare a diferitelor subclase, în funcție de gradele de "invariabilitate" a adjectivelor din interiorul diferitelor clase și subclase. Cea mai mare parte a inventarului de adjective invariabile este înregistrat în dicționare, dar au fost adăugate și adjective neînregistrate în lucrările lexicografice, extrase din diverse surse. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
numele regent, posibilitatea gradării (stabilindu-se subclasele care sunt compatibile sau incompatibile cu gradarea, precum și situațiile din interiorul subclaselor). Cercetarea se va încheia cu o ierarhizare a diferitelor subclase, în funcție de gradele de "invariabilitate" a adjectivelor din interiorul diferitelor clase și subclase. Cea mai mare parte a inventarului de adjective invariabile este înregistrat în dicționare, dar au fost adăugate și adjective neînregistrate în lucrările lexicografice, extrase din diverse surse. Pentru întocmirea acestui inventar, au fost folosite, în primul rând, cele două ediții
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]