153 matches
-
2-4%. B. MALFORMAȚII CONGENITALE CARACTERIZATE PRIN PREZENȚA DE LEZIUNI OBSTRUCTIVE COARCTAȚIA DE AORTĂ DEFINIȚIE Coarctația de aortă (CoAo) reprezintă o malformație congenitală simplă, caracterizată prin îngustarea congenitală a lumenului aortei toracice, de obicei la nivelul porțiunii situate între originea arterei subclaviculare stângi proximal și ductul arterial distal. Uneori, CoAo poate fi localizată între artera carotidă comună stângă și artera subclaviculară stângă. ANATOMIE Coarctația de aortă este clasificată în preductală (tip infantil) și postductală (tip adult) (fig. 10.6). Majoritatea coarctațiilor sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
o malformație congenitală simplă, caracterizată prin îngustarea congenitală a lumenului aortei toracice, de obicei la nivelul porțiunii situate între originea arterei subclaviculare stângi proximal și ductul arterial distal. Uneori, CoAo poate fi localizată între artera carotidă comună stângă și artera subclaviculară stângă. ANATOMIE Coarctația de aortă este clasificată în preductală (tip infantil) și postductală (tip adult) (fig. 10.6). Majoritatea coarctațiilor sunt juxtaductale. Există uneori o mare discrepanță între aspectul macroscopic la nivelul coarctației, care poate să sugereze o minimă îngustare
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
20-30% din valoarea presiunii medii sistemice și a unei saturații arteriale cuprinse între 75-80%. „Shunt”-ul sistemico-pulmonar Blalock-Taussig modificat - determină augmentarea fluxului pulmonar prin implantarea unei proteze de Gore-tex de diametre variabile (de obicei 4, 5 sau 6mm) între artera subclaviculară și artera pulmonară. În TMV se efectuează la pacienți care prezintă asociat stenoză semnificativă a tractului de ejecție VS(LVOTO) sau stenoză pulmonară, ca prim timp operator în perspectiva corecției definitive prin procedeu Rastelli sau Lecompte. Se poate efectua în
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
și reabsorbție la nivelul capilarelor venoase). Elementele componente sunt: vasele limfatice (capilare, vene, colectoare limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din lichidul interstițial la nivelul capilarelor limfatice și este drenată prin vase de calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa din membrul superior drept și jumătatea dreaptă a capului, gâtului și toracelui (parțial); stânga pentru canalul toracic, ce transportă limfa din restul corpului. Sunt lipsite de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cu presiuni mari și pericol de barotraumă [169]. O SLD cu diametrul bronșic prea mare sau la limită, ce nu poate fi poziționată corect poate fi traumatizantă. Brodsky ș.a. propun măsurarea diametrului traheei pe radiografia pulmonară postero-anterioară preoperatorie, la nivel subclavicular. Astfel, de la un diametru măsurat astfel al traheei de peste 16 mm și al bronșiei principale de peste 12 mm, se pot monta SLD cu nr. 39F sau 41F. În studiul lor folosirea SLD cu numere mari (39 și 41F) a crescut
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
carotidă internă în 7 segmente (fig. 5.1): cervical, pietros, lacerum cavernos, clinoidian, supraclinoidian și comunicant [3,6]. ARTERA VERTEBRALĂ (AV) Vascularizează porțiunea posterioară a emisferelor cerebrale și toate structurile de la nivelul fosei posterioare. Artera vertebrală ia naștere din artera subclaviculară este asimetrică și se împarte în patru segmente: prevertebral, cervical, atlantoidian și intracranian. POLIGONUL WILLIS (PW) Este situat la nivelul cisternei interpedunculare, este delimitat de chiasma optică, tija pituitară și corpii mamilari [7] (fig. 5.2). ARTERELE SUPRATENTORIALE Sunt reprezentate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
fiind situată proximal față de locul durerii. Dacă există mai multe zone stenozate/obstruate, locul durerii nu mai permite aprecierea sediului obliterării. Claudicația poate să apară și în alte regiuni sau segmente ale corpului: a) la nivelul membrului superior: leziuni arteră subclaviculară, sindrom arc aortic, obliterări vase braț, antebraț și mână („crampa scriitorilor”); b) la nivel abdominal, caracterizată prin durere, balonări, tulburări de tranzit: leziuni trunchi celiac și/sau artere mezenterice; c) claudicația intermitentă Dejerine: amorțeli, dificultăți de mers la unul sau
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
târziu acest timp al operației). W. S. Halsted a pus bazele noii chirurgii americane, bazată pe anatomie și fiziologie, transformând-o într-o adevărată știință. Între contribuțiile originale ale lui Halsted notăm: tratamentul herniei inguinale, transplantul de paratiroidă, ligatura arterei subclaviculare, mastectomia radicală. Principiile șefului de școală de la Baltimore au reprezentat un progres în cadrul căruia se înscria și alegerea celei mai bune căi de abord. A militat pentru o chirurgie concepută ca disciplină biologică, în spiritul respectării țesuturilor, fără traumatisme, cu
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
poate fi vizibilă pe o distanță mai lungă, sau poate fi completă. Maladia poate fi asimptomatică, cu descoperire întâmplătoare, la un control radiologic de rutină, sau poate determina apariția unor simptome și semne neurologice, vasculare sau mixte, prin compresiunea vaselor subclaviculare și sau a plexului brahial la nivelul aperturii toracice superioare, realizând sindromul de apertură toracică superioară („thoracic outlet syndrome”) Coasta cervicală este numai unul din factorii etiologici ai acestui sindrom, dar și alte malformații costale pot fi incriminate: exostoza primei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
o obstrucție a arterei femurale (este localizarea cea mai frecventă, deoarece mușchiul gambei consumă mai mult oxigen decât alte grupe musculare, în timpul mersului). * Durerea la nivelul piciorului sugerează afectarea arterelor tibială și peronieră. * La nivelul membrelor superioare, stenozele de artere subclaviculară, axilară sau brahială determină apariția durerii la nivelul umărului, brațului, sau antebrațului. * Durerea de repaus apare în ischemia critică, atunci când aportul de sânge nu acoperă nici măcar nevoile musculare de bază.
Arterita, confundată cu lombosciatica. Cum poţi face singur diferenţa () [Corola-journal/Journalistic/69632_a_70957]
-
ECO+Doppler 45 ECO+Doppler color 60 ECO transesofagian 120 ECO de efort/stress farmacologic 120 ECO vase periferice - vene 35 - artere 45 EKG continuu (24 ore, Holter) 50 Holter TA 30 Potențiale tardive 30 Puncția pericardica 20 Puncție vena subclaviculara 25 Puncția pleurala 10 Oscilometrie 5 Pletismografie 10 Test masă înclinată 20 Test de mers - 6 minute 5 Implantare pacemaker definitiv 200 Puncție pericardica cu/fără drenaj 20 Punctie-biopsie pericardica 35 Sutura vasculara 15 Terapia chirurgicală a: Panarițiului eritematos 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129607_a_130936]
-
ECO+Doppler 45 ECO+Doppler color 60 ECO transesofagian 120 ECO de efort/stress farmacologic 120 ECO vase periferice - vene 35 - artere 45 EKG continuu (24 ore, Holter) 50 Holter TA 30 Potențiale tardive 30 Puncția pericardica 20 Puncție vena subclaviculara 25 Puncția pleurala 10 Oscilometrie 5 Pletismografie 10 Test masă înclinată 20 Test de mers - 6 minute 5 Implantare pacemaker definitiv 200 Puncție pericardica cu/fără drenaj 20 Punctie-biopsie pericardica 35 Sutura vasculara 15 Terapia chirurgicală a: Panarițiului eritematos 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129609_a_130938]
-
100 15. ECO de efort/stres farmacologic 100 16. ECO vase periferice - vene 35 17. - artere 45 18. EKG continuu (24 de ore, Holter) 50 19. Holter TA 30 20. Potențiale tardive 30 21. Puncția pericardică 20 22. Puncție vena subclaviculară/vena jugulara interna 50 23. Puncție pleurală 10 24. Oscilometrie 5 25. Pletismografie 10 26. Test masa înclinată 20 27. Test de mers - 6 minute 5 28. Implantare pacemaker definitiv 200 29. Puncție pericardică cu/fără drenaj 20 30. Puncție-biopsie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]
-
100 15. ECO de efort/stres farmacologic 100 16. ECO vase periferice - vene 35 17. - artere 45 18. EKG continuu (24 de ore, Holter) 50 19. Holter TA 30 20. Potențiale tardive 30 21. Puncția pericardică 20 22. Puncție vena subclaviculară/vena jugulara interna 50 23. Puncție pleurală 10 24. Oscilometrie 5 25. Pletismografie 10 26. Test masa înclinată 20 27. Test de mers - 6 minute 5 28. Implantare pacemaker definitiv 200 29. Puncție pericardică cu/fără drenaj 20 30. Puncție-biopsie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
COASTA I-a Corpul acestei coaste are fețele orientate în așa fel încât o față privește cranial și alta caudal. Pe fața superioară a acestei coaste și în porțiunea mijlocie se găsesc două șanțuri transversale: - unul anterior produs de vena subclaviculară; - altul, posterior determinat de artera subclaviculară. Între cele două șanțuri se găsește tuberculul lui Lisfranc pe care se inseră mușchiul scalen anterior. COASTA a II-a La coasta a II-a cele două fețe privesc oblic, una fiind supero-extern și
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
are fețele orientate în așa fel încât o față privește cranial și alta caudal. Pe fața superioară a acestei coaste și în porțiunea mijlocie se găsesc două șanțuri transversale: - unul anterior produs de vena subclaviculară; - altul, posterior determinat de artera subclaviculară. Între cele două șanțuri se găsește tuberculul lui Lisfranc pe care se inseră mușchiul scalen anterior. COASTA a II-a La coasta a II-a cele două fețe privesc oblic, una fiind supero-extern și alta infero-intern. În porțiunea mijlocie a
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
gâtului și ramurile descendente ale plexului cervical superficial. Fața inferioară prezintă: - în partea externă, porțiune rugoasă pentru inserția ligamentelor coracoclaviculare (conoid și trapezoid); - în partea internă, rugozitate pentru inserția ligamentului costo-clavicular; - între cele două porțiuni șanțul longitudinal pentru inserția mușchiului subclavicular. Marginea anterioară prezintă inserții pentru: - mușchiul deltoid în 1/3 externă; - mușchiul mare pectoral în 2/3 interne. Marginea posterioară servește pentru inserțiile: - mușchiului trapez în partea externă; - fasciculului clavicular al mușchiului sternocleidomastoidian în partea internă. În porțiunea rămasă liberă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
3 interne. Marginea posterioară servește pentru inserțiile: - mușchiului trapez în partea externă; - fasciculului clavicular al mușchiului sternocleidomastoidian în partea internă. În porțiunea rămasă liberă dintre cele două inserții musculare marginea posterioară prezintă raport cu mușchii omo-hioidieni, scaleni, precum și cu vasele subclaviculare și cu vârful plămânului. Extremitatea externă sau acromială este mult efilată în sens cranio-caudal fiind transformată într-o fațetă articulară pentru articularea cu una similară de la nivelul acromionului. Extremitatea internă sau sternală prezintă o fațetă articulară pentru articularea cu o
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
și a corpului sternului. De la origine fasciculele devin divergente și se inseră terminal pe marginile inferioare ale cartilajelor coastelor II-IV. Acțiunea este redusă, participând la respirație. Inervația este realizată prin ramurile intercostalilor II-IV. Mușchii comuni toracelui și membrelor superioare MUȘCHIUL SUBCLAVICULAR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație La nivelul primei coaste. La nivelul mijlocului feței inferioare a claviculei. Raporturile mușchiului sunt cu vasele subclaviculare și cu plexul brahial precum și cu fascia clavipectorală. Inervația se realizează prin nervul subclavicular rezultat din
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
la respirație. Inervația este realizată prin ramurile intercostalilor II-IV. Mușchii comuni toracelui și membrelor superioare MUȘCHIUL SUBCLAVICULAR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație La nivelul primei coaste. La nivelul mijlocului feței inferioare a claviculei. Raporturile mușchiului sunt cu vasele subclaviculare și cu plexul brahial precum și cu fascia clavipectorală. Inervația se realizează prin nervul subclavicular rezultat din plexul brahial. Acțiunea: 1. este de coborâre a claviculei și a umărului; 2. de protecție a plexului brahial. MUȘCHIUL MARE PECTORAL Inserția de origine
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
superioare MUȘCHIUL SUBCLAVICULAR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație La nivelul primei coaste. La nivelul mijlocului feței inferioare a claviculei. Raporturile mușchiului sunt cu vasele subclaviculare și cu plexul brahial precum și cu fascia clavipectorală. Inervația se realizează prin nervul subclavicular rezultat din plexul brahial. Acțiunea: 1. este de coborâre a claviculei și a umărului; 2. de protecție a plexului brahial. MUȘCHIUL MARE PECTORAL Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fasciculul superior: se formează de pe jumătatea medială a marginii anterioare
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
coracoid al omoplatului. - anterior: cu fața posterioară a marelui pectoral; - posterior: se găsesc coastele, spațiile intercostale și mușchiul mare dințat; - lateral: vine în contact cu organele din axilă; - marginea infero-laterală: cu fascia brahială și pielea; - marginea supero-medială vine în raport cu mușchiul subclavicular. Nervii pectoral medial și lateral din plexul brahial. Acțiunea: 1. când ia punctul fix la nivelul toracelui: trage procesul coracoid și coboară umărul în jos și înainte; 2. este auxiliar în mișcările de basculare ale omoplatului; 3. când ia punct
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
așezat. υ Pacientul: în decubit ventral, cu trunchiul pe bancheta de lucru, capul sprijinit pe un săculeț cu nisip, mâinile cu degetele prinse la ceafă. ω KT este plasat în lateral, cu P pe fața anterioară a toracelui la nivel subclavicular și CP pe fața dorsală la baza toracelui. Acțiunea: KT execută extensia trunchiului până la limitele disponibile ale pacientului. Fig. VIII.12 Φ INDICAȚII METODICE: CP se deplasează de la baza toracelui spre umeri; pentru a mări posibilitatea de retroversie a bazinului
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
233 6.6. Coarctația de aortă reprezintă îngustarea congenitală a aortei ce poate apărea la orice nivel al aortei toracice sau abdominale, dar care este situată, de obicei, la nivelul istmului aortic, în porțiunea distală a crosei, sub originea arterei subclaviculare stângi (65). Acest defect este frecvent întâlnit, fiind identificat în 8% din malformațiile congenitale de cord și la 0,2% din adulții hipertensivi (66). Coarctația poate fi localizată sau difuză și se poate asocia cu bicuspidie aortică, în 50-80% din
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
însoțit de vasele diafragmatice superioare. Nervul vag drept, după ce străbate oblic loja paratraheală Bariéty, se plasează înapoia pedicolului pulmonar, însoțind marginea dreaptă a esofagului, căruia îi distribuie o parte din fibrele sale [20,21]. Pleura mediastinală stângă acoperă: esofagul, artera subclaviculară stângă, artera carotidă comună stângă, cârja aortei și pericardul. Ca și la dreapta, pleura mediastinală stângă formează în dreptul esofagului, două funduri de sac: unul anterior preesofagian și altul posterior retroesofagian. Fața laterală a cârjei aortice este încrucișată de nervul frenic
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]