256 matches
-
simbolului divinității: monoteismul. Asupra lui insistă în mod special Paul Diel în această carte. Cele două testamente de bază ale monoteismului creștin sînt interpretate psihologic, ca realități ce "condensează conflictele în legea armoniei supraconștiente (Dumnezeul unic) și în legea dizarmoniei subconștiente (Satan)".6 Dumnezeu însuși ar fi, în opinia lui Paul Diel, un simbol al unei realități psihice: armonia supraconștientă, iar figura negativă a lui Satan ar semnifica dizarmonia sub-conștientă. Incontestabil, Paul Diel ilustrează în știința religiilor teza psihologistă, cea conform
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
la Hades, în joc ar fi acel motiv al "coincidenței contrariilor" despre care a scris pagini admirabile Mircea Eliade. Numai că Paul Diel îl interpretează cu totul diferit. Mai exact, unitatea solar-nocturn ar simboliza "legea supraconștientă a armoniei și legea subconștientă a dizarmoniei"8 împreună, prin jocul lor neprevăzut, cele două fac cu putință funcționalitatea principiului etic. Revenind la creștinism, observăm că Paul Diel operează cu o interpretare specială a unor date de bază ale creștinismului. Astfel, "Dumnezeu-Tatăl" îi pare psihoterapeutului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a da o explicație psihologică diferă de speculația filosofică prin faptul că ele sînt bazate sau ar trebuie să fie pe teoriile psihologice fondate pe elementul biologic. Psihologia ființei umane este legată de psihologia animală, deci de biologie, iar deformarea subconștientă nu constituie decît o tentativă morbidă de regresie a funcționării conștiente și umane spre funcționarea inconștientă și animală. Prin urmare, psihologia trebuie să reconstituie biogeneza tecutului. Dar cum ar putea ea face acest lucru fără să ajungă să se prelungească
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
decît speculație, dacă ambiția teoretică nu ar corespunde unui fapt psihic, o nouă instanță în curs de formare și căreia îi revine sarcina realizării viitorului evolutiv. Această nouă instanță nu poate fi nici conștientă (adică intelectuală), nici inconștientă (instinctuală), nici subconștientă (patologică); ea va fi supraconștientă, adică mai mult decît conștientă. Ea este caracteristică ființei umane și o distinge cel mai decisiv de animal, în ea sălăȘIuiește țelul evolutiv al speciei umane. Ea este atît realitate, cît și ideal. Ea determină
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
deduce consecințele legal previzibile ale acestora, adică este clarvăzătoare. Ceea ce posedă supraconștientul în comun cu inconștientul instinctiv al animalului este siguranța. Dar siguranța aceasta nu este automată, ci intuitivă, tinzînd să devină certitudinea spiritului. Ceea ce are ea comun cu instanța subconștientă este posibilitatea de a se deforma patologic. Posibilitatea aceasta este foarte mare din cauza fragilității unei funcții în curs de formare evolutivă, care este în fiecare ființă umană mai curînd un obiectiv care trebuie atins, decît o etapă în general parcursă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
trăsăturile comune pe care le are cu celelalte instanțe, ea este prea ușor confundată cu una sau cu alta dintre ele. Psihologia a confundat-o încă de la începuturile ei cu instanța conștientă, behaviorismul cu instanța inconștientă, iar psihanaliza cu instanța subconștientă. Aceste frecvente confuzii scot cu atît mai mult în evidență importanța constatării că distincția aceasta netă între cele patru instanțe poate fi găsită, absolut independent de lucrarea de față, în studiul lui M. Pradines: Tratat de psihologie generală. După ce definește
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
culpa esențială a naturii umane este vanitatea (incapacitatea de a-și mărturisi greșelile), în cadrul vanității culpabile sînt concentrate toate formele multiple pe care falsa motivație este susceptibilă să le îmbrace; vanitatea aceasta constituie cauza comună și legală a tuturor deformărilor subconștiente. Pentru a învinge aceste deformări de caracter (care nu sînt neapărat simptome patologice, ci pot fi simple semne de iritare, surescitări, enervări), trebuie să avem curajul de a ne privi drept în ochi, de a vedea cine sîntem în realitate
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cunoscută conștient, compromisă din punct de vedere științific și tradusă în limbaj conceptual. Din cunoașterea falsei motivații decurge în mod necesar cunoașterea motivației juste Prima este contrariul perfect al celeilalte. Subconștientul și supraconștientul se află într-o legătură antitetică. Sentimentele subconștiente constituie motivele deformării, iar cele supraconștiente motivele formării. Dacă nu ne temem de o terminologie morală, putem spune că primele sînt opuse celorlalte așa cum răul este opusul binelui. De altfel, această terminologie morală nu își dobîndește sensul justificabil decît în virtutea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sever pentru a mări libidoul: energia vitală, elanul vital, presupuse a fi exclusiv de origine sexuală. Toate aceste definiții freudiene sînt consecința confundării supraconștiinței armonizante cu "supraeul", care nu este în realitate decît in sub-eu, rigiditatea sa moralizantă datorîndu-se obsesiei subconștiente și pseudo-spirituale a unei ipocrizii, care, conform lui Freud, ar viza exclusiv sexualitatea. Neavînd la dispoziție nimic altceva în afară de marea și geniala sa descoperire a subconștientului și a expresiilor simbolice ale acestuia, Freud le utilizează în analiza făcută de el
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
spiritului, sînt simbolizate de monștrii și demonii cu care eroii (simboluri ale omului esențial combativ) ar trebui să lupte. Cea mai mare parte a eroilor mitici, insuficient ajutați de divinități (insuficient înarmați de forțele supraconștiente), pier în lupta împotriva tentațiilor subconștiente, ceea ce reprezintă simbolic veridicitatea situației reale a omului aflat în fața propriilor lui conflicte intrapsihice. În loc să analizeze simbolul lui "Dumnezeu"(ceea ce ar fi imposibil pornind de la simbolismul pansexual), Freud își îndreaptă întreaga critică împotriva credinței în existența unui dumnezeu real, credință
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
clarificării introspective care a existat din-totdeauna sub forma "bunului-simț" (ce nu trebuie luat în sensul său obișnuit) constă în faptul că, pentru a fi lucidă, introspecția trebuie să fie în concordanță cu supraconștiința pentru a putea chiar opune falselor valorificări subconștiente valorile pozitive, îmbucurătoare și armonioase ale supracon-științei etice (este cea ce preștiința mitică reprezintă prin luptele simbolic purtate "cu ajutorul divinităților împotriva monștrilor și a demonilor"). Orice om practică involuntar cînd introspecția morbidă, cînd pacea clarificatoare. E greu să le distingem
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și zilnic, introspecția lucidă anulează amestecul de culpabilități semiconștiente și reușește să facă să dispară chiar și psihopatiile manifeste, lipsindu-le treptat de sursa lor de alimentare: exaltarea imaginitivă a dorințelor și angoaselor prin intermediul reveriilor divine, prima fază a vieții subconștiente (vezi pentru mai multe detalii Psihologia motivației). Toate motivele sînt susceptibile să devină conștiente. Dar funcționarea psihicului, relația energetică dintre instanțe, nu poate fi elucidat decît dacă se ține cont de faptul că efortul de a face conștiente motivele nu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
altceva decît incapacitatea de a-ți recunoaște vinile. Toate motivele refulate variază între acești doi poli opuși: culpabilitate-vanitate; variabilitatea lor formală rămîne din cauza aceasta concordantă în mod legal și ordonată armonios prin analogie cu contrastul, în ciuda multiformității lor variabile, motivele subconștiente constituie o conexiune pseudo-armonioasă și legală. Dar motivul nu este doar cauză legală. El este și un sentiment direct trăit și, ca sentiment, fiecare motiv pervers reprezintă o angoasă, iar toate aceste angoase multiple sfîrșesc prin a constitui simptomele psihopatice
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
legală. Dar motivul nu este doar cauză legală. El este și un sentiment direct trăit și, ca sentiment, fiecare motiv pervers reprezintă o angoasă, iar toate aceste angoase multiple sfîrșesc prin a constitui simptomele psihopatice. Datorită faptului că toate afecțiunile subconștiente sînt legate în mod legal prin vanitatea lor culpabilă comună, la rîndul lui, subconștientul rămîne în totalitatea sa legal și dinamic legat de ansamblul motivațiilor supraconștiente, cele două instanțe extraconștiente constituind, una principiul formării sănătoase, iar cealaltă principiul deformării maladive
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
formării sănătoase, iar cealaltă principiul deformării maladive. Pentru a o distinge net de legăturile ambivalențe ale subconștientului, putem considera ca fiind "antitetică" această legătură dinamică și legală dintre supraconștientul etic și subconștient. Antiteza supraconștientă se referă la diferența dintre spaima subconștientă față de adevăr și față de bucuria supraconștientă a cunoașterii de sine, problemă esențială a vieții. Subconștientul nu este altceva decît orbirea vanitoasă a supraconștiinței. Termenii de "supraconștient" și "subconștient" nu diferă decît prin prefixele lor, primul însemnînd "mai mult decît conștient
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cunoașterii de sine, problemă esențială a vieții. Subconștientul nu este altceva decît orbirea vanitoasă a supraconștiinței. Termenii de "supraconștient" și "subconștient" nu diferă decît prin prefixele lor, primul însemnînd "mai mult decît conștient", iar celălalt "mai puțin decît conștient". Legea subconștientă a dizarmoniei trăită afectiv în angoasă este un caz special al armoniei supraconștiente și al bucuriei acesteia. Legătura legală dintre cele două instanțe extraconștiente și cea conștientă constă în dinamismul caracterului transformabil al perversului în sublim și al sublimului în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
esențială) și la exaltarea dorințelor multiple și pămîntești (reprezentate de măr, simbol al pămîn-tului). Satan-șarpele (simbol al seductibilității vanitoase a omului și al tentației de a exalta dorințele) îi șoptește omului promisiunile lui mincinoase (simbol al falselor promisiuni de satisfacție subconștientă). Devenit vinovat după ce a mușcat din măr (optînd pentru dorințele multiple și nu pentru cea esențială, pentru apelul "spiritului"), ființa devenită conștientă, omul ieșit din animalitate, supus de acum înainte principiului răului și vanității, este expus chinurilor: Adam, simbol al
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
numele lui este Apollo. Dimpotrivă, dizarmonia dorințelor, exaltarea lor imaginativă, este simbolizată de principiul legal al răului în mitologia greacă de Hades, fratele lui Zeus. Înrudirea lor reprezintă cele două aspecte ale principiului etic: legea supraconștientă a armoniei și legea subconștientă a dizarmoniei. Fiecare simbol mitic reprezintă un aspect al funcționării motivante a vieții psihice. Este deci de conceput că o asemenea preștiință simbolică: viziunea supraconștientă a miturilor a putut crea și susține epoci culturale, fiind singura care putea face acest
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
valoare adevărul esențial pe plan social, deosebirea dintre instanțele conștiente și supraconștiente: intelect și spirit. Distincția aceasta fundamentală reclamă ca studierea vieții umane să se bazeze pe instanța inconștientă a animalului și să fie completată de studiul motivațiilor supraconștiente și subconștiente. Pentru a înțelege viața socială fie și doar sub cele mai primitive forme ale ei trebuie să ținem seama de faptul biologic că ea constituie o consecință evolutivă a vieții gregare a animalelor superioare și de faptul psihologic, potrivit căruia
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cultura animistă la cultura mitică se lasă clar definit: individul se personalizează. Spaima este învinsă prin luptele eroilor mitici, care simbolizează sarcina etică a armonizării ce trebuie asumată pe durata vieții. Motivațiile supra-conștiente sînt reprezentate sub forma divinităților, iar cele subconștiente sînt simbolizate de monștri. Spiritele ajutătoare sau ostile răspîndite potrivit animismului în întreaga natură sînt înlocuite de spiritul care îl animă pe om: propria intenționalitate vital rațională sau irațională. Forța sugestivă a tradițiilor constituie temelia credințelor, a animismului. Dar, dacă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
decît pentru a exprima adevărul obiectiv legat de sensul vieții. B) EPOCA MITICĂ I. POLITEISMUL a) De la animism la politeism În epoca mitică, depășindu-și forma magică, înțelegerea se scindează în simbol manifest și semnificație subiacentă. Semnificațiile înglobează toate motivațiile subconștiente și supraconștiente afective și emotive, deoarece ele sînt toate legate în cadrul emoției încercate în fața misterului. Spaima sacră constituie un motiv etic de spiritualizare-sublimare, în lipsa căruia spaima nu mai este decît spirit negativ, angoasă vitală. Din cauză că sensul ascuns al mitului vizează
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mitică în luptele eroice împotriva pericolelor înfricoșătoare, a monștrilor tenebrelor, care simbolizează chinurile orbirii afective. Divinizarea simbolică a stării ideale este deci completată de cealaltă simbolizare tipică a miturilor: eroul și lupta lui împotriva monștrilor, care reprezintă propriile lui tentații subconștiente. Această diferențiere esențială dintre animism și mit își află însă condiția prealabilă într-o altă trăsătură distinctivă, care îi conferă simbolizării întreaga ei amploare. Spaima magică a epocii animiste și implorarea ei vizau pericolele mediului înconjurător interpretate subiectiv, în timp ce în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
simbolul dorințelor conștiente și multiple și al transformărilor acestora datorate inter-influenței diferitelor instanțe psihice. Din dorința-principiu (Demetra),caracteristică întregii vieți, chiar și celei inconștiente, se naște dorința conștientă, prea ușor multiplicată și exaltată, "Persephona", care este din cauza aceasta expusă pervertirii subconștiente (răpirea), ceea ce include capacitatea virtuală de o para prin reacția opusă: sublimarea supraconștientă. Aventura Persephonei conține aceste două posibilități: răpirea simbolizează refularea, iar renașterea (învierea) Persephonei (spicul) dorința provocată de refulare datorită reacției spirituale (grație ajutorului lui Zeus): conștientizarea erorii
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
inhibă. Energia dorinței, exaltată pe de o parte și inhibată-refulată pe de altă parte, poate fi transferată asupra unui obiect în sine care nu prezintă nici o atracție și este adesea chiar angoasant(datorită ambivalenței "atracție-culpabilitate", adică exaltare-inhibare). Dorința a devenit subconștientă, pierzînd din vedere nu numai adevăratele ei motive, ci și obiectul ei real. Dar obiectul înlocuitor al dorinței subconștiente -, obiectul fals rîvnit, oricît de angoasant ar fi el (din cauza culpibiltății), nu este mai puțin atrăgător decît era obiectul real; dimpotrivă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
obiect în sine care nu prezintă nici o atracție și este adesea chiar angoasant(datorită ambivalenței "atracție-culpabilitate", adică exaltare-inhibare). Dorința a devenit subconștientă, pierzînd din vedere nu numai adevăratele ei motive, ci și obiectul ei real. Dar obiectul înlocuitor al dorinței subconștiente -, obiectul fals rîvnit, oricît de angoasant ar fi el (din cauza culpibiltății), nu este mai puțin atrăgător decît era obiectul real; dimpotrivă, el este obsedant (din cauza energiei transferate și devenite incontrolabile). Obsesia (lăcomia) se află deci la faza oricărei deformări subconștiente
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]