168 matches
-
intervenția comunității etc.) Faptul, că spre deosebire de neocortex, zonele cortexului limbic au o activitate relativ-redusă neproducând efecte evidente la stimularea directă, pare a se datora poziției intermediare, pe care acestea o ocupă ca zone de asociație între restul cortexului și zonele subcorticale ale sistemului limbic, ce au rolul de a organiza și integra tipuri diferite de comportament. Actul complex de comportament include cele două componente principale ale activității integrative și de control cerebral. Sistemul limbic organizează astfel tipuri polarizate de comportament și
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
modifică compoziția corpului (țesuturilor) cu scăderea volumului de apă, a masei musculare, a dimensiunii oaselor și viscerelor. Durerea reprezintă și o experiență individuală, ce nu beneficiază de parametri pur obiectivi, pentru că excitația dureroasă centripetă se integrează exclusiv ca senzație conștientă subcortical. De aceea se utilizează curent un raport individual, ce cuprinde date despre prezența, intensitatea și durata durerii acute a cărei etiologie este determinată de cele mai multe ori prin accidente mecanice. Durerea cronică poate fi continuă sau repetitivă și intermitentă având dimensiuni
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
de contracții ritmice ale musculaturii (1-2/sec.). Acum apare spumă la gură în care se găsesc și striuri de sânge. Fază durează 30-60 sec. Următoarea etapă este comă. Comă postcritica reprezintă inhibiția de protecție, fiziologica, supraliminara a neuronilor corticali și subcorticali. Cand crizele sunt foarte frecvente așa încât bolnavul nu-și revine la normal după criza anterioară, apare “starea de rău epileptic”. Bolnavul de epilepsie trebuie luat în evidență și tratat corect de neuropsihiatru. Depresia Numită și boală secolului XX, deoprimarea sau
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Cambridge University Press, New York, 1990. Antonio Damasio și echipa lui demonstrează importanța pe care o are în acest proces cortexul somatosenzorial. Vezi: Antonio Damasio, Thomas J. Gabowski, Antoine Bechara, Hanna Damasio, Laura L.B. Ponto, Josef Parvisi și Richard D. Hichwa, „Subcortical and Cortical Brain Activity during the Feeling of Self Generated Emotions”, Nature Neuroscience, nr. 3, 2000, pp. 1049-1056. Jones N.G. Blurton, „An Ethological Study of Some Aspects of Social Behaviour of Children in Nursery Schools”, în Primate Ethology, de D.
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
În formația reticulată (nucleii intralaminari) au conexiuni cu scoarța cerebrală indirect, prin intermediul nucleilor bazali (putamen, caudat, palidum) distribuindu-se În mai multe structuri de integrare cerebrală (sistem limbic, hipotalamus). Acesta este și motivul pentru care sistemul extralemniscal este denumit "sistemul subcortical de conducere a durerii", descriindu-se două subgrupe de fibre și anume una ca fascicol paleo-spino-talamic propriu-zis (mai subțire) și fascicolul spino-reticulo-talamic (cu cele mai multe fibre) [121, 123]. Funiculul dorso-lateral și anterior (Lissauer): Se află cuprins În tractul spino-reticulo talamic și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
aceste condiții există motive a considera Centrul median mai mult structură de modulare decât de releu al durerii. Talamusul reprezintă o adevărată stație de triaj, sistematizare și dispecerat a mesajelor dureroase, avanpost al cortexului cerebral, aici realizându-se integrarea complexă subcorticală de fapt a tuturor sensibilităților senzitivo-senzoriale (fără cea olfactivă), motorii și vegetative. Acest fapt explică de ce În caz de lezare a talamusului are loc transformarea și integrarea ca durere a oricăror stimuli intero și exteroceptivi (over reaction). În cursul medierii
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
așa după cum am menționat mai sus, persistă și În prezent neclarități privind diferențierile tipurilor de mesaje (nociceptive, nenociceptive) transmise spre PF și CM, unele din ele fiind Îndoielnic mediatoare ale durerii. Vorbind despre rolul talamusului În proiectarea, medierea și modularea subcorticală a durerii există Încă destule incertitudini. Tractul neo - spino talamic ce proiectează În VPL este predominant tactil dar putând În anumite condiții să faciliteze vehicularea senzațiilor dureroase. Modul În care un stimul tactil (nenociceptiv ) poate genera un răspuns tipic de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
dureroase de intensitate joasă, și bilateral În durerile moderate până la medii. Studii anatomice sugerează o participare concertată a unor structuri nervoase (regiunea prefrontală, dorso laterală, cortexul parietal posterior) interconectate cu arii corticale de asociație, sistemul proiectând spre regiuni corticale și subcorticale, având importanță În funcțiile de atenție focalizată și orientare legată de comportamentul caracteristic durerii. Posner și Rothbart au Împărțit creierul În două rețele care răspund de atenție În general: sistemul posterior, responsabil pentru orientare preconștientă (automată); sistemul anterior, responsabil de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și Îi conferă personalitate acesteia (personalizarea durerii, individualizare), iar prin conexiunile cu hipotalamusul și sistemul limbic, asigură reacțiile vegetative și emoționale asociate cu durerea În cadrul neuromatrixului. Cortexul cerebral recepționează durerea, dar are și rol inhibitor În cadrul acțiunilor general-inhibitorii asupra structurilor subcorticale. O dovadă este hiperalgezia din sindromul talamic datorat leziunilor cortexului senzitivo-senzorial și ale capsulei interne, precum și faptul că stimularea cortexului orbital și a celui senzorio-motor are efecte analgezice. Cortexului i se descriu și funcții modulatoare. Există astfel fibre descendente de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
explica prin existența tulburărilor În percepția și modularea durerii. Se știe astăzi că nocicepția este un fenomen complex, care cuprinde procesul de activare al receptorilor, neuromediatori, căile de transmitere (fibrele A beta, A delta și C) și conexiunile cu nucleii subcorticali și cortexul. Cea mai importantă descoperire În domeniul durerii a fost identificarea căilor descendente inhibitorii mediate de enkefalină, serotonină, adrenalină, precum și a nucleilor rafeului, talamici, hipotalamici, locus ceruleus, formațiunea reticulată, sistemul limbic de unde pornesc aceste căi. Tulburările de ordin funcțional
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
științelor naturale. Altfel spus, Dumnezeu nu ar fi altceva decît un produs al creierului nostru, el "locuind" în Lobus parietalis superior. Neurologul american James Austin consideră că stările mistice de iluminare sunt produse de o inhibare a activității unor zone subcorticale ale creierului. Mai rău, canadianul Michel Persinger, ca și americanii Jeffrey Saver și John Rabin, explică aceste stări ca fiind microatacuri epileptice de lob temporal. În lucrarea De ce Dumnezeu nu vrea să plece: Știința creierului și biologia credinței, americanii Andrew
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
vorba lui Saint-John Perse, «moartea unui copac»? Copac ce poate fi un falnic fag, o, în tedescă, Buche, - de unde Buch, alias «carte», una ale cărei foi scorțoase vor fi constat în coji de fag. Sau în stratul de țesut fibros subcortical al unui arbore, zis liber, de unde numele latin al cărții, liber; și, de aici, francezul livre. Sorgintea vegetală a cărții se străvede și prin faptul că și ea, și arborii, au foi, - iar incredibilul amerindian Sequoyah, analfabetul creator al unui
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
personalității - alterarea sau accentuarea unor tulburări premorbide; 4. Stare de conștiență clară. 5. Existența factorului organic. Forme clinice - Demență în boală Alzheimer ● cu debut precoce ● cu debut tardiv ● formă atipica sau mixtă - Demență vasculara ● cu debut acut ● prin infarcte multiple ● subcorticala - Demență în boală Pick - Demență în boală Creutzfeld - Jakob - Demență în boală Huntington - Demență în boală Parkinson - Demență în boală cu HIV - Demență în alte boli Intensitatea tabloului clinic - demență ușoară - uitarea evenimentelor recente; - necesitatea de a repeta de mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
sugerat că deficitele intelectuale ar putea fi în raport, fie cu prezența unor plăci latente neurologic, fie cu o perturbare a activităților regiunilor frontale, legată de localizarea preferențială a plăcilor în regiunile periventriculare, apropiindu-se astfel de conceptul de „demență subcorticală“. Alții au subliniat existența unei încetiniri a procesului de informație, care ar putea fi la originea deficiențelor observate (LITVAN și colaboratorii, 1988). a) Tulburările de memorie sunt fără îndoială cele mai frecvente și cele mai studiate. Aproximativ 60-80% din bolnavii
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
trei dintre următoarele patru categorii de leziuni: a) O leziune captatoare de gadolinium sau 9 leziuni hiperintense T2, dacă nu există leziuni ce captează gadolinium. b) Cel puțin o leziune infratentorială. c) Cel puțin o leziune juxtacorticală (implicând fibrele U subcorticale). d) Cel puțin trei leziuni periventriculare. Leziunile vor fi mai mari de 3 mm în secțiune transversală. Aceste criterii conferă un grad acceptabil de sensibilitate, în paralel cu o mai mare specificitate și acuratețe, comparativ cu criteriile RMN propuse de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
timpi de ecou (TE) nu prea prelungiți (35-70 ms). Menținând sensibilitatea de detecție lezională, acești parametri permit un contrast optimal între substanța albă, substanța cenușie, lichidul cefalorahidian și plăci. Folosirea a două ecouri permite o mai bună diferențiere a plăcilor subcorticale (MEKIES K. și colaboratorii, 1991). Sensibilitatea RMN în SM pare că nu mai trebuie demonstrată, pentru că numeroase studii în special a lui Mc. DONALD și BARNES (1989), au permis scoaterea în evidență a leziunilor substanței albe în 98% din cazurile
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
deci de o creștere a apei libere, proces ilustrat prin RMN. Morfologia leziunilor este foarte variabilă. Poate fi vorba de leziuni punctiforme sau confluente, chiar pseudotumorale răspândite în interiorul substanței albe a sistemului nervos central. Topografia lor este sau periventriculară, sau subcorticală. Aceste leziuni pot fi întâlnite cu ajutorul RMN chiar în substanța cenușie, întrucât există acolo un contingent de fibre mielinice. Disparitatea și variabilitatea leziunilor substanței albe explică numărul mare de diagnostice diferențiale posibile. Multiple condiții patologice, începând de la factori vasculari până la
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în cele din urmă a unei parapareze spastice. Diagnosticul de SM este pus cu ajutorul radiografiilor, tomografiilor computerizate sau în cele din urmă cu RMN-ul articulației cranio-cervicale. De asemenea examenul LCR este normal (WOLPERT S. M. și colab., 1987). Leucoencefalopatia arterosclerotică subcorticală sau Boala Binswanger se deosebește foarte greu de SM, mai ales dacă apare la o vârstă sub 50 ani. Boala se manifestă cu o demență vasculară, și apare mai frecvent după 50 de ani. Modificările RMN sunt foarte asemănătoare, cu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
deosebește foarte greu de SM, mai ales dacă apare la o vârstă sub 50 ani. Boala se manifestă cu o demență vasculară, și apare mai frecvent după 50 de ani. Modificările RMN sunt foarte asemănătoare, cu apariția hipersemnalului T2 situate subcortical, substanța cenușie fiind intactă. Există însă câteva diferențe RMN între boala Binswanger și SM. În boala Binswangner modificările sunt mai frecvente în ganglionii bazali, iar în SM modificările sunt mai frecvente în corpul calos și punte (SKEHAN S. J. și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
S. J. și colab., 1995; CHABRIAT H. și colab., 1997). Leucoencefalopatia multifocală progresivă este o bolă demielinizantă produsă de un virus din familia Popova, care atacă oligodendrocitul, ceea ce duce la pierderea mielinei. Leziunile RMN se localizează mai ales în zonele subcorticale, de aceea diagnosticul diferențial față de SM este foarte greu de făcut. Boala este foarte rară și atacă toate vârstele. Atrofia optică Leber este o atrofie optică apărută la adultul tânăr (HARDING A. E., 1992), cu o rapidă pierdere a vederii
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
apare o distrucție în glandele salivare și lacrimale, ceea ce nu apare în SM (ALEXANDER E. L. și colab., 1986; SANDBERGWOLLHEIM M. și colab., 1992). Sindromul Cadasil este o afecțiune ereditară în care apare o arteriopatie cerebrală autosomal dominantă cu infarcte subcorticale și în substanța albă a emisferelor cerebrale (CHABRIAT H. și colab., 1997). Se deosebește de SM prin faptul că apare la o vârstă mai înaintată decât aceasta (40-50 ani), simptomatologia clinică este de atacuri ischemice recurente, după care se instalează
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Iași, 2012. Volume de eseuri: Dorință și sinapsă, Editura Contact Internațional, Iași, 1992; Dogma sau libertatea gândirii esențele arcului reflex noetic, Editura Junimea, Iași, 2007; Al treilea clopot sacralitatea arcurilor reflexe, Editura Timpul, Iași, 2009; Taine sau alegorii o incursiune subcorticală, Timpul, Iași, 2010. A tradus și publicat volume de poezie semnate de Luigi Attardi, Antonietta dell'Arte, Souleiman Awwad., Nail Chiodo. A publicat și 25 volume în domeniul medical. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1991), membru al Academiei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la adult nu provoacă tulburări serioase se pot însoți la copil de dereglări clinice grave, cu o simptomatologie zgomotoasă. Actul chirurgical, sursă de excitații puternice, poate provoca decompensarea funcțiilor diferitelor organe și aparate, ducând la epuizarea rezervelor, iar hiperexcitabilitatea centrilor subcorticali și lipsa inhibiției corticale exagerează răspunsul organismului în acțiunea agresiunii chirurgicale. Terenul deosebit pe care îl reprezintă copilul și în special nou-născutul și copilul mic, ridică o serie de probleme de protecție în perioada preoperatorie. Concluziile se bazează pe activitatea
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mai întâi că modul de reacție al copilului la traumatism este deosebit de al adultului. Autorii consideră că lipsa sau insuficiența inhibiției de protecție și difuzabilitate mare a excitațiilor sunt factori care contribuie la gravitatea șocului prin influențarea deosebită a centrilor subcorticali, având drept consecință apariția vărsăturilor, a modificărilor pulsului și respirației, a colapsului și a stării de șoc. Când traumatismul este destul de puternic, produce o stare de șoc, care poate ține 3-4 ore. Dacă suntem chemați imediat, vom găsi un copil
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
memoria. Cortex Cortex cingular asociativ Hipocamp Stimul Talamus Amigdală Răspuns emoțional Schema de mai sus ne prezintă două căi. Prima cale, pe care am putea-o numi «talamo-amigdaliană», echivalează cu o percepere grosieră și rapidă a informației. Este o cale subcorticală ce nu trece prin cogniție. Să luăm un exemplu: imaginați-vă că traversați strada. Sunteți cufundat în gânduri și nu ați văzut mașina care se apropie. Șoferul claxonează, ceea ce vă face să tresăriți și să faceți rapid un pas înapoi
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]