120 matches
-
să le eludeze și să scape de etichetări. Imaginea Madonnei este controversată, spectacolele ei atrăgând nu numai atenția publicului, dar și a unor cercetători, mai ales în legătură cu calitățile ei de cântăreață și dansatoare, cu statutul ei de "monstru sacru 138" subcultural sau de eroină postmodernistă. Interesul nostru în acest capitol nu se îndreaptă nici spre talentul, discutabil de altfel, al Madonnei, nici spre mult comentata ei sexualitate, ci spre imaginea de subversiune pe care o creează față de modelul fe-cioarei-martir sau de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
denunțării sociologismului din anii ’50, la adresa căruia, în spiritul de „deschidere” propriu sfârșitului deceniului al șaptelea, C. lansează un atac violent, dar formulat cu urbanitate, uneori cu ironie. Astfel, vorbește cu dezinvoltură de „exegezele primitive ale criticii sociologizante”, calificate ca „subculturale”; citează ca pe o aberație o mai veche afirmație a lui Mihai Novicov despre excelența cărții Mitrea Cocor în cadrul operei sadoveniene; ridiculizează pur și simplu o „broșură” a lui Ion Vitner, care fusese cândva unul dintre textele „vulgatei” politicii oficiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
fost martora acesteia. Exemplele menționate mai sus, demonstrează că devianța este un concept evaluativ a cărui relativitate se înscrie în perimetrul variabilității istorice sau diversității modelelor cultural-normative ale societăților și grupurilor sociale. Ceea ce pentru o societate sau pentru un grup subcultural poate constitui devianță, pentru altă societate sau subcultură apare ca normalitate. Ceea ce pentru o anumită perioadă istorică apare ca normal, pentru o perioadă istorică ulterioară poate deveni deviant. (Sorin M. Rădulescu, 1994, pp. 22-23) 7.2. Explicații ale devianței și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
din familie sau sărăcia în care se zbat familiile lor, decât să înfrunte pericolele străzii trăind într-o totală lipsă de siguranță. Un alt argument l-ar putea constitui ușurința de integrare și adaptare la grup, ca o veritabilă unitate subculturală, loc în care băieții pot găsi resurse de valorizare și modele de identificare. Fetele, dimpotrivă, evită în general grupurile din stradă, acceptarea lor fiind condiționată de relații cu anumiți membri în stare să le confere sentimentul că primesc o oarecare
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
comportament la școlarii din clasele primare este determinată, în primul rând, de starea actuală a societății noastre. Consecințele negative ale transformărilor radicale din domeniul economic, politic, ideologic și axiologic, conjugate și potențate de explozia informațională, promovarea de către mass-media a produselor subculturale, slăbirea controlului social și al puterii de intervenție a instanțelor de socializare a generațiilor în dezvoltare, toate la un loc au deteriorat echilibrul social. La clasele I-IV se întâlnesc mai puține probleme comportamentale decât la adolescenți sau adulți și
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
comunicare, cere efort, deoarece noi suntem înconjurați de o mulțime de exemple rele, care nu merită a fi urmate. Zilnic reportajele și filmele de televiziune ne oferă imagini cu dialoguri cinice, pline de sarcasm, "lupte" politice desfășurate la un nivel subcultural, ca să nu mai spunem de cantitatea de violență și de numărul de crime prezentate. Se pare că pentru fiecare film în care oamenii fac pace unul cu altul, există alte o sută în care abundă bătăi, împușcături etc. Astfel, putem
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
azi, majoritatea criticilor acceptă faptul că unele minciuni sînt justificabile și chiar necesare. De asemenea, puțini oameni de rînd ar dezaproba toate minciunile, și încă și mai puțini le-ar aproba pe toate. Există diferențe de la un mediu cultural și subcultural la altul în modul în care este privită minciuna, iar în cadrul comunităților, unii oameni au o atitudine mai strictă decît alții. Înțelegerea deplină a propriului punct de vedere, indiferent de modul în care se aseamănă cu viziunea altora, poate fi
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
alte asociații, diferite pentru fiecare segment social, și structuri care nu se susțin reciproc, dar se intersectează) și istorici (acord tradițional între elite). Este necesară și o altă observație. Referitor la societățile "segmentate" s-a vorbit despre "pluralism cultural" sau "subcultural", un fenomen care prefigurează condiții deosebit de nefavorabile unui regim democratic. Pe de altă parte, mai mulți autori au identificat, chiar în pluralismul social, una din condițiile sociale care face posibilă instaurarea și stabilizarea unei democrații. Pentru a evita confuzii periculoase
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
baza dezvoltării democrațiilor în lume73: • neutralizarea mijloacelor violente de constrângere; • relativa omogenitate culturală; în caz de eterogenitate apare o lipsă de segmentare în subculturi puternice; în caz de segmentare, succesul unui lider în promovarea unor soluții consociative poate rezolva conflictele subculturale; • diseminarea unui set de convingeri ca bază pentru democrație (în special în rândul activiștilor politici); • absența intervențiilor străine externe nefavorabile soluțiilor democratice. Dincolo de acești factori, introducerea pe scară largă a alfabetizării, dezvoltarea educației și a instrumentelor de comunicare, precum și absența
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
1967), și-a găsit numeroși adepți în rândurile sociologilor. Teoria susține că apariția comportamentelor violente se petrece ca urmare a aderării la anumite valori și atitudini ce devin „un sistem normativ ce se va reflecta în trăsăturile psihologice ale participanților subculturali”(p. 158). A fi membru sau participant la o astfel de subcultură înseamnă să adopți o percepție diferită a stimulilor din mediu și să dezvolți mecanisme adaptative promovate de subcultură. Provocările și frustrările generate de mediu sunt văzute ca agresive
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
turle. Un documentar fotografic despre arhitectura nouă a unor comunități de rromi. Proiect finanțat prin Ministerul Culturii de Euroart, Fondul Cultural European pentru România al Uniunii Europene. Subiectul sîntem avertizați e tratat cu ironie, descris în deriziune și taxat drept subcultural ca arhitectură. Organizatorii își destăinuie un prim impact cu situația ce tinde să se extindă, evaluînd-o ca "vitală, gălăgioasă, penetrantă și prolifică". Fotografiile cu "palate" sînt acompaniate de cele în care apar promotorii, proprietarii și meșterii. Excelentă idee. Cît de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
împotriva racilelor burgheze și descoperă valoarea morală a viitorilor oameni noi, dar și giganticele manifestări și festivaluri, tip „Cenaclul Flacăra” sau „Floarea din gradină”, facilitează insinuarea subtilă a unui anumit tip de „comunism de consum”, digerabil, acceptabil, chiar agreabil. Producțiile subculturale sunt mai accesibile, pot fi gustate de mulți și nu trezesc reflexul de apărare pe care l-ar declanșa discursul dur, direct. Este în aceste producții, ca și în unele opere literare, o anumită „mecanică ideologică”, un „marketing ideologic” ce
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
asupra acesteia) numeroase confuzii și controverse. Ca ideologie a diversitatii, multiculturalismul are menirea de a oferi un cadru de afirmare pentru identitatile de grup. Discutand multiculturalismul ca ideologie a diversității, se vorbeste de trei forme ale diversității culturale: 1) Diversitatea subculturală ce are în vedere faptul ca membrii societății participă la o cultură comuna,dar în același timp impărtășesc o serie de credințe și practici particulare. În acest caz,identitățile culturale nu intră în conflict cu cultura dominantă. Jocul toleranței garantat
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cultură comuna,dar în același timp impărtășesc o serie de credințe și practici particulare. În acest caz,identitățile culturale nu intră în conflict cu cultura dominantă. Jocul toleranței garantat de statul de drept este cel care asigură suficientă libertate grupurilor subculturale în conservarea identității proprii în forma unei conștiințe secundare complementare identității dominante. 2) Diversitatea comunitară ce presupune existența unor comunități relativ organizate și conștiente de sine ce promoveaza o serie de credințe și practici diferite. Diferențele marchează mai degrabă o
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
a gimnaziilor, a liceelor și a universităților). E chiar invers raportul. Școala e oglinda societății din care face parte. Ea nu poate fi nici rea, nici bună. Școala este așa cum este și societatea, devenirea ei. Atât timp cât societatea românească este una subculturală și decadentă, nu va exista o societate civilă matură în gândire pentru că nu vor exista școli care să o formeze (gimnazii, licee, universități). Societatea românească post-decembristă e, la rândul ei, oglinda unui fals occidentalism. Sorin Antohi vorbea de occidentalita noilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mentală a unor lideri intelectuali, care se dau drept "liberali". Aceștia au reușit să construiască într-un mod voluntar, dar și involutar (fără să conștientizeze ce finalități sociale vor avea gândirile lor slabe, fenomenologic-hermeneutice și sofistice) o societate abjectă și subculturală caracterizată prin: 1) un sistem economic, social-politic corupt, sălbăticit și non-funcțional; 2) distrugere deliberată a școlilor și a sistemelor de educație; 3) restrângerea culturii scrise în spațiul social și civic; 4) clivajul ideologic și politic; 5) segregare și discriminare materială
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și, în general, nu prea există din moment ce avem un sistem oligarhic, corupt și împărțit pe sfere de influență culturală, ideologică, economică și politică, iar posibilitățile de alegere multiplă în interiorul României nu există. Cum a ajuns societatea românească una abjectă și subculturală? O explicație sau un răspuns plauzibil nu pot veni decât prin urmărirea raportului intelectuali "de elită"-"politicieni". Un raport precar și desuveranizat public, ce ne arată, printre multe altele, fenomenul îndoctrinării societății civile românești. Națiunea română de azi a devenit
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
explicație sau un răspuns plauzibil nu pot veni decât prin urmărirea raportului intelectuali "de elită"-"politicieni". Un raport precar și desuveranizat public, ce ne arată, printre multe altele, fenomenul îndoctrinării societății civile românești. Națiunea română de azi a devenit una subculturală printr-o "americanizare" abjectă și agresivă, în timp ce adevăratul spirit democratic american nu a penetrat mentalul românesc, dar nici pe cel al editorilor. Hayden White îmi spunea, cu destulă amărăciune, că tot ceea ce s-a întâmplat după al Doilea Război Mondial
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fost el (prost) fundamentat de "elita" noastră, alături de prostituția mediatică pseudo-hollywoodiană (adică americanizarea falsă și formală a României prin formatorii ei intelectuali) sunt coordonatele subclasării societății noastre de azi pe plan european (cultural și politic) și a devenirii românilor în subcultural (producții media, de soap box) și în abject (manelizarea vieții publice și a discursului social-politic). Într-un interviu despre destinul intelectual și politic al lui Heidegger, Richard Rorty afirma că nu a fost primul sau ultimul ticălos care a învățat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
1. Controlul oficialilor aleși asupra armatei și poliției 2. Convingeri democratice și o cultură politică democratică 3. Inexistența unui control străin puternic, ostil democrației Condiții favorabile pentru democrație: 4. O economie de piață modernă și o societate modernă 5. Pluralism subcultural slab INTERVENȚIA STRĂINĂ E puțin probabil să se dezvolte instituțiile democratice într-o țară supusă intervențiilor din partea unei țări ostile guvernului său democratic. Această condiție este uneori suficientă pentru a justifica nereușita instituțiilor democratice de a se menține și dezvolta
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]