468 matches
-
grupuri financiare și companii multinaționale, dar și Împotriva claselor dominante, responsabile de jefuirea avuțiilor naționale, de puternica Îndatorare externă, de stagnarea economică și, prin urmare, de dificultatea ă sau poate chiar de imposibilitatea ă de a ieși din starea de subdezvoltare. Adesea, aceste forțe antiimperialiste sunt condamnate să rămână veșnic În opoziție și să suporte represiunea; totuși, uneori (În Algeria, Chile, Vietnam, Nicaragua etc.), ele reușesc, prin forța armelor mai degrabă decât prin metode democratice, să preia puterea și să o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
doua categorie pentru a-și facilita proiectul de dominare, chiar dacă acest lucru nu scade meritele actorilor dezinteresați. În plus, ar fi simplist să considerăm că toate problemele actuale ale țărilor din Sud sunt niște sechele ale colonizării. Pentru a explica subdezvoltarea, teoria imperialismului este În mod sigur necesară, Însă nu și suficientă. G. B. & AFASPA (Association française d’amitié et de solidarité avec les peuples d’Afrique) (1990), Esclavage, colonisation, libérations nationales de 1789 à nos jours, Paris, L’Harmattan. CHAUNU
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
industrială din anii ’80 se va face sub semnul dereglementării, al flexibilității și al dezafilierii. Chestiunea imigrației va deveni din ce În ce mai importantă, penuria de mână de lucru incitând tot mai multe state să-și deschidă granițele. Sfârșitul colonialismului politic și menținerea subdezvoltării vor accentua fluxul migrator dinspre Sud Înspre Nord. Ceea ce fusese o caracteristică a „societăților noi” (create În urma unor emigrări de dată recentă: Australia, Statele Unite, Canada etc.) ă adică eterogenitatea, pe baze etnice și culturale, a spațiului național ă devine un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
conferit spațiului arab un atu geopolitic de interfață între trei lumi cu potențial, vocație și interese diferite: lumea europeană arogantă, stabilă și prosperă, lumea asiatică frământată de instabilitate și clivaje de potențial teritorial și lumea sudică africană dominată de conflictualitate, subdezvoltare și lipsă de perspective. Totodată, proximitatea mediteraneeană i-a dăruit universului arab privilegiul de a se dezvolta pe o porțiune din nișa spațială a fostelor civilizații antice (romană, greacă, feniciană), de la care a preluat și transmis, prin intermediul limbii arabe, tezaurul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
de beția vitezei neamendată de polițiști. Așa crește sfidarea codurilor și numărul victimelor. Pe de altă parte, tot mai multe căi ferate și cabluri sunt devalizate. Transporturile maritime și fluviale proprii se restrâng. Cu atâta haos, țara se adâncește în subdezvoltare. Peisaje urbanistice cu linii arhitecturale stridente, servicii îndoielnice și gunoaie nu atrag turiștii. Ne întâmpină imobiliare supradimensionate, amplasate neinspirat de nababi supraponderali, care își cheltuiesc în neștire avuturi estimate eronat. Patimile sporesc mult peste câștiguri. Hoții și criminalii sunt eliberați
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pare că au adus mai curând distrugeri decât reconstrucții și deschiderea unor orizonturi pentru dezvoltare și cooperare culturală. Noile state apărute sunt mult întârziate în sincronizările pentru modernitate, creându-se așa o altă problemă globală, și anume oprirea și eradicarea subdezvoltării, pentru soluționarea căreia se confruntă, ca de obicei, multe concepții cu organizațiile lor. Obiectivele constructive au fost adesea blocate în noile state, pe considerentele deținerii puterii, ale adoptării anumitor tradiții, a limbii oficiale în stat, ale stabilirii raporturilor cu vechile
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de iluminiști precum M. de Condorcet din secolul al XVIII-lea. Însă postmodernismul a cam părăsit ideea sintetică de progres, insistând pe pluralismul progresului: al științei, tehnologiei, modernizării, libertății, democrației, calității vieții etc. Iar teoria modernizării considera drept cauze ale subdezvoltării incapacitatea de a aplica politici adecvate pentru dezvoltarea infrastructurii, administrației, economiei și culturii. Dacă ținem seama de realitățile noastre, ar rezulta că nu lipsa ori insuficiența mijloacelor, ci scopurile, completate de acceptarea dependenței de posesorii de mijloace, contează. E doar
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
declarat al comunismului, președintele nord-american Truman a folosit pentru prima oară termenul de "țări subdezvoltate", prin 1949, pentru a angaja astfel țara sa în modernizarea înapoiaților. Dar ajutoarele se dădeau după mai multe criterii, izvorâte din felul de a defini subdezvoltarea: favorizarea tradiției față de inovație, a aspectelor comunitare și regionale față de concilierea națională (Rostow); societăți care mențin în izolare domeniile și sferele de activitate socială (Parsons); țară care acceptă proasta situație sanitară și economică printr-o proastă guvernare; subdezvoltarea rezultă din
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a defini subdezvoltarea: favorizarea tradiției față de inovație, a aspectelor comunitare și regionale față de concilierea națională (Rostow); societăți care mențin în izolare domeniile și sferele de activitate socială (Parsons); țară care acceptă proasta situație sanitară și economică printr-o proastă guvernare; subdezvoltarea rezultă din dominarea unei națiuni sau a unei țări de către altele (Atkinson Hobson, (1858-1940)), ajungându-se până la impunerea autoritară a ideilor, legilor, adevărului sau credinței, ori numai a bunei plăceri a celuilalt, prin orice mijloace, inclusiv prin forța militară. Și
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
șaizeci de ani), prin înfăptuirea celei de a doua revoluții industriale, se ajunge la maturitate, iar în stadiul cinci, la societatea cu un consum foarte ridicat, care asigură pe termen lung funcționarea profitabilă a societății. Să mai reținem că rezolvarea subdezvoltării presupune permanenta asistență a Sudului de către muncitori cu înaltă calificare și experți din Nord. Țările puțin avansate sunt în stadiul unu, cele în curs de dezvoltare în doi, iar noile țări industrializate, numite din anii 1980 "emergente", în stadiul trei
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lămurirea numeroaselor probleme puse de teoria modernizării. Multe discuții s-au purtat asupra conceptului de înapoiere culturală a Sudului ca factor explicativ principal al distanțelor care separă țările respectivei zone față de cele din Nord. Lucrările, documentele și manifestările referitoare la subdezvoltare sunt cunoscute în literatura științelor sociale și sub denumirea (prea generală, pentru că nu se ține seama de diferențele existente chiar între țările Sudului) de teoria dependenței. Dintre numeroșii ei susținători, amintim numele economistului postmarxist germano-american A.G. Frank (1929-2005), al sociologului
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
decid ce produse și servicii vor realiza periferiile. Tot ele asigură în mare măsură și desfacerea. Așa s-a născut o relație în care îmbogățirea țărilor prospere este invers proporțională cu îmbogățirea țărilor sărace. Altfel spus, dezvoltarea țărilor Nordului presupune subdezvoltarea țărilor Sudului. Acestea din urmă sunt furnizoare de resurse și mână de lucru la prețuri scăzute către țările centrului, care dau în loc constrângeri legale, financiare, tehnologice. În felul acesta, țările sărace rămân țări dependente față de cele dintâi. Evenimentele de la sfârșitul
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
diminuare a transferurilor ilicite de profituri. O inflexibilitate care menține instabilitatea politico-economică dăunătoare nu numai Europei. Pe lângă observația menționată la începutul acestui paragraf, criticii mai impută că nu se ține seama de lipsa elitelor și a economiilor locale răspunzătoare de subdezvoltarea cronică a Sudului. De exemplu, se ignoră corupția nesancționată sau absența culturii competiției comerciale în țările în curs de dezvoltare. Fiecare din termenii subliniați comportă vii dezbateri pro și contra. Găsirea compromisului care să ducă la o concepție și o
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
rute, micul comerț rămâne o importantă sursă de venituri ce reintră în consum. S-a trecut într-un timp record de la statutul de "țară socialistă în curs de dezvoltare", din bine-știutele documente politice, la o țară cu mulți indicatori ai subdezvoltării și căderilor umane. Împotriva riscurilor ca acest statut să domine lungă vreme s-ar putea acționa inversând raportul dintre creativitate și imitații de produse, servicii și comportamente umane. Pentru a include și planurile etico-morale, s-ar putea prelua exemplele competitivității
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
repede, România a devenit o țară cu o economie ruinată. Agricultura de subzistență, mult teren nelucrat, un slab comerț autohton completat de uriașele magazine ale unor multinaționale și milioane de emigranți în căutare de lucru în alte țări. Avem elementele "subdezvoltării" indiferente la creații. Pe lângă cele aproape zece milioane de oameni activi au apărut câteva mii de familii prospere. Ilustrative rămân listele gen "Top 300". Presa economică a dezvăluit multe abuzuri, ilegalități și infracțiuni comise de noii proprietari. Firește, rămân la
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mulți oameni bolnavi și cu puține resurse. Lor li s-au adăugat terenurile otrăvite cu multe substanțe chimice, milioanele de metri cubi cu betoane, sticlă, instalații subterane, alte deșeuri împânzite și escavații rămase din demolările zonelor industriale ale ultimelor decenii. Subdezvoltarea de care suferea România la mijlocul secolului trecut, se completează cu gravele probleme ecologice, a căror rezolvare necesită multă energie omenească și miliarde de valută. Vechile clasificări ale țărilor, exprimate prin expresii ca "cele trei lumi", "zone de conflicte și de
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
16, 46, 239, 256, 258, 260, 265-266, 287, 309, 312 stat-providență / 64 Statele Unite ale Europei / 14, 34, 104, 257 Stavropol / 280 Steiner R. / 147, 347 Steinhardt N. / 10, 230 stilul baroc / 36 Strauss L. / 85, 119, 126, 139, 169, 289 subdezvoltare / 19, 56, 66-68, 248 sud-est european / 30, 59, 100, 163, 237, 239, 303, 306, 311, 316, 330, 349 Suedia / 40, 60-61, 64, 101, 281, 340 Swift J. / 121 Ș Școala din Alexandria / 271 Școala din Chicago / 67 Școala din Frankfurt
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
despre o realitate care deja tinde a fi depășită, una dintre cele mai consecvente caracteristici ale schimbărilor și adaptărilor spontane care au loc în România este aceea de a genera trăsături proprii societăților preindustriale. Indiferent de nume, ele sunt tipice subdezvoltării [...]. Dacă tranziția spontană continuă, dacă nu se intervine repede și ferm pentru modelarea tranziției orientate spre interior cu obiectivul direct de a impune dezvoltarea, s-ar putea ca soarta României să fie decisă pentru mulți ani de acum înainte. Tot
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în timpul și spațiul social. Perspectiva demonstrativă adoptată de Pasti subsumează pe bună dreptate tranziția dezvoltării, dar formulează problema în termenii eminamente dihotomici ai dezvoltării-subdezvoltării, respectiv ai adaptării-inadaptării. Este posibil ca tranziția noastră să se fi derulat astfel încât să fi generat subdezvoltare. Argumentele invocate demonstrează această tendință, iar o lucrare ulterioară a întărit și mai mult această demonstrație. Totuși, demonstrația autorului însuși prezintă o tendință care nu justifică în nici un fel predicția ca „soarta României ar fi fost decisă pentru mulți ani
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
invocați pot fi de un gen sau altul, însă rațiunea lor institutivă și de legitimare își are originea într-un „naturalism” sau „realism” metodologic și analitic. Să considerăm o altă întrebare: de ce România s-ar afla într-o stare de subdezvoltare? Simplu: întrucât structurile tradiționale ale ordinii sociale înrădăcinate și reproduse istoric ar determina comportamente de inadaptare la noul ce ar trebui configurat în economie sau politică. În virtutea unei astfel de abordări, individul este suspendat, dar fără ca această suspendare să împiedice
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernitatea timpurie și organizată, tipică pentru secolele al XIX-lea și XX. Forța „programelor instituționale” aplicate de stat și derivate din agenda și expertiza unor instituții interguvernamentale (FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană), efectele structurilor sociale tradiționale concretizate în sărăcie și subdezvoltare, în multiplicarea și adâncirea inegalităților clasice sunt ilustrări atât de evidente, încât nu mai solicită o insistență demonstrativă detaliată. Cealaltă este modernitatea reflexivă, care, deocamdată, este în fazele incipiente ale configurării. Totuși, ritmul ei de dezvoltare este proporțional doar cu
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de competitor al Estului Eurasiatic. Este epoca în care China 28 începe lungul său proces de izolare și pierde competiția comercială și civilizațională cu Europa. Interzicerea comerțului exterior a paralizat această țară și a adus-o într-o stare de subdezvoltare. În șirul explicațiilor sale, Ferguson invocă și afirmațiile lui Charles de Secondat 29, care pune accent pe diferențele de climă dintre cele două zone ale planetei, dar și pe potențialitățile diferite ale statelor și dezvoltarea lor pe baza unei concurențe
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și viitor, Polirom, Iași. Cozi și oameni de rând în anii ’80tc "Cozi Și oameni de rând în anii ’80" Paul Cernattc "Paul Cernat" În anii ’80, coada la produsele de bază a fost o experiență cotidiană, familiară, expresie a subdezvoltării și a resemnării cu mizeria etatizată. Lumea comunistă degenerată, în mic- oamenii de rând trebuiau să stea la rând. Oficial, coada era numită „șir popular”. Familiile cu mulți copii puteau cumpăra mai multe pachete, proporțional cu numărul de membri, motiv
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
glazura, mai găseai doar „vafe” (la cornet) cu „vanilie”, de fapt, un lapte acrit, cu clăbuci, și „Extra” - denumită prin antifrază, probabil -, învelită într-o hârtie albicioasă, meschină. Toate ambalajele românești pentru uz intern ofereau imaginea deprimantă a senilizării și subdezvoltării. Nimic atractiv, nimic „hedonist”, un fel de „moarte a pasiunii” generalizată, totul părea destinat extirpării oricărei senzații de plăcere, nu avea culoare, nici aromă, nici gust. Cozile la ziare erau și ele uriașe. Cele mai cerute nu erau Scânteia sau
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
perceperea clară a obiectelor, distanțelor și dispoziției spațiale a acestora; - retinopatie diabetică - o boală ereditară care se manifestă prin diplopie, incapacitatea de acomodare, vedere fluctuantă, tulburări de refracție, afectarea vederii cromatice, dezlipire de retină etc. ; aniridia - lipsa membranei irisului sau subdezvoltarea acestuia - o boală ereditară care duce la diminuarea acuității vizuale cu până la 2/10, fotofobie, îngustarea câmpului vizual, cataractă, luxație de cristalin, opacifiere de cristalin, glaucom și strabism; necesită corijare cu lentile obscure, iluminat slab, protecție împotriva luminii solare; keratomalcia
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]