340 matches
-
realizarea arhaică a sunetului evoluat din consoană labiovelară surdă protoceltică, pe semne . "U" și "V" nu sunt diferențiate, ambele reprezentând sunetele , și . reprezintă similitudine distinctă cu limba latină din punct de vedere al morfologiei, faptul o dată considerat să dovedească conceptul subfamiliei comune italo-celtice în cadrul familiei indo-europene. Calvert Watkins a contestat această ipoteză ducând la respingerea ei generală de către lingviști și înlocuind-o cu impoteza de influențe mutuale lungi provocate de mulți ani de vecinătate. Oarecare ar fi motivul acestor analogii, similitudinea
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
bazează pe mai multe argumente: Rezervorul natural al virusului Ebola a fost identificat numai după investigarea a mii de specii din pădurile tropicale umede de pe continentul african. Virusul a fost detectat în carcasele de gorile, cimpanzei și antilope de pădure (subfamilia Cephalophinae) în timpul epidemiilor din 2001 și 2003, care mai târziu au devenit sursă de infecții umane. Primatele antropoide, cu toate că sunt la originea mai multor epidemii, nu pot reprezenta rezervorul virusului Ebola, deoarece mortalitatea ridicată a acestor specii infectate cu acest
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
când manipulează sau consumă fructele contaminate cu saliva liliecilor care poate conține virusul Ebola. În mod similar se infectează și primatele. Epizootiile animalelor cauzate de ebolavirusuri apar sporadic, producând o mortalitate ridicată în rândul primatelor neumane și antilopelor duiker (din subfamilia Cephalophinae) și pot preceda epidemiile umane. Transmiterea interumană este o caracteristică predominantă a epidemiilor. După infecția umană inițială prin contactul cu un liliac infectat sau alt animal sălbatic, de multe ori are loc transmiterea interumană de la om la om. Transmisia
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
cal sau pe cadavrele animalelor mici, ele sunt un mijloc de hrană destul de obișnuit în crescătoriile de pești. Cea mai mare importanță poate fi atribuită calliphoridelor entomofage, precum și acțiunilor terapeutice ale unor larve. Parazitismul larvar al multor specii, îndeosebi din subfamilia "Rhiniinae", oferă perspectiva utilizării lor în combaterea biologică a dăunătorilor, iar observațiile făcute încă din secolul XVI cu privire la capacitatea pe care o au larvele din plăgi de a cicatriza foarte repede rănile ce supurează, au condus la întrebuințarea lor în
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
înglobați în această familie nu are descrierea și ilustrarea genitaliilor mascule, singurele caractere ce pot oferi o imagine veridică a gradului lor de rudenie și, de aceea, divergențele autorilor sunt mari. După Zumpt (1956), pentru regiunea palearctică, Calliphoridele au următoarele subfamilii : "Calliphorinae", "Chrysomyiinae", "Phormiinae", "Rhiniinae", "Cephenomyiinae" și "Rhynchoestrinae". Pentru fauna României, Lehrer (1972) a mai introdus subfamilia "Polleniinae", care prezintă atât caractere somatice deosebite, cât și genitaliile mascule distincte. În alte regiuni geografice au mai fost incluse diferite subfamilii, ca de
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
o imagine veridică a gradului lor de rudenie și, de aceea, divergențele autorilor sunt mari. După Zumpt (1956), pentru regiunea palearctică, Calliphoridele au următoarele subfamilii : "Calliphorinae", "Chrysomyiinae", "Phormiinae", "Rhiniinae", "Cephenomyiinae" și "Rhynchoestrinae". Pentru fauna României, Lehrer (1972) a mai introdus subfamilia "Polleniinae", care prezintă atât caractere somatice deosebite, cât și genitaliile mascule distincte. În alte regiuni geografice au mai fost incluse diferite subfamilii, ca de exemplu "Ameniinae" (pentru zona austraiană) sau "Fainiinae" Lehrer, 2007 (pentru zona afrotropicală) și "Stomorhiniinae" Lehrer, 2007
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
au următoarele subfamilii : "Calliphorinae", "Chrysomyiinae", "Phormiinae", "Rhiniinae", "Cephenomyiinae" și "Rhynchoestrinae". Pentru fauna României, Lehrer (1972) a mai introdus subfamilia "Polleniinae", care prezintă atât caractere somatice deosebite, cât și genitaliile mascule distincte. În alte regiuni geografice au mai fost incluse diferite subfamilii, ca de exemplu "Ameniinae" (pentru zona austraiană) sau "Fainiinae" Lehrer, 2007 (pentru zona afrotropicală) și "Stomorhiniinae" Lehrer, 2007 (pentru zonele palearctică, afrotropicală și orientală). Unele dintre ele au fost ulterior considerate ca unități taxonomice independente ("Ameniidae" și "Bengaliidae"). Unii cercetători
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
a secolului XX, pentru că nu li s-a dat atenție suficientă caracterelor, cu totul deosebite, ale grupului. Adoptând o metodă de cercetare mai profundă a caracterelor postabdominale, Lehrer (1970) a reușit să stabilească că « genul "Bengalia" » este de fapt o subfamilie. Mai târziu (2003) el a dovedit prin argumente de morfologie comparată a scleritelor abdominale mascule, corelate cu caracterele particulare ale trompei, colorația somatică, morfologia insolită a aparatului genital și ecologia sa, că el reprezintă o familie distinctă, monofiletică, Bengaliidae, ce
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
ouă în crăpăturile din scoarță și sol. Cele mai multe specii sunt nocturne. sunt opiloni atât prădători, cât și necrofagi. Ei locuiesc printre stânci și în litieră, unele specii s-au adoptat la viața în locuințele umane. Familia este divizată în 5 subfamilii, grupând 48 de genuri.
Phalangiidae () [Corola-website/Science/318277_a_319606]
-
numai cu ouă de păsări. Cele mai multe specii de colubride sunt foarte veninoase, venin care produce paralizii sau chiar este mortal pentru om. Printre speciile cele mai veninoase se numără „Dispholidus typus” din sudul Africii sau „Boiga dendrophila” din Asia de Sud, Indonezia. Subfamilia Boodontinae Subfamilia Calamariinae Subfamilia Colubrinae Subfamilia Dipsadinae Subfamilia Homalopsinae Subfamilia Natricinae Subfamilia Pareatinae Subfamilia Psammophiinae Subfamilia Pseudoxenodontinae Subfamilia Pseudoxyrhophiinae Subfamilia Xenodermatinae Subfamilia Xenodontinae incertae sedis
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
ouă de păsări. Cele mai multe specii de colubride sunt foarte veninoase, venin care produce paralizii sau chiar este mortal pentru om. Printre speciile cele mai veninoase se numără „Dispholidus typus” din sudul Africii sau „Boiga dendrophila” din Asia de Sud, Indonezia. Subfamilia Boodontinae Subfamilia Calamariinae Subfamilia Colubrinae Subfamilia Dipsadinae Subfamilia Homalopsinae Subfamilia Natricinae Subfamilia Pareatinae Subfamilia Psammophiinae Subfamilia Pseudoxenodontinae Subfamilia Pseudoxyrhophiinae Subfamilia Xenodermatinae Subfamilia Xenodontinae incertae sedis
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
păsări. Cele mai multe specii de colubride sunt foarte veninoase, venin care produce paralizii sau chiar este mortal pentru om. Printre speciile cele mai veninoase se numără „Dispholidus typus” din sudul Africii sau „Boiga dendrophila” din Asia de Sud, Indonezia. Subfamilia Boodontinae Subfamilia Calamariinae Subfamilia Colubrinae Subfamilia Dipsadinae Subfamilia Homalopsinae Subfamilia Natricinae Subfamilia Pareatinae Subfamilia Psammophiinae Subfamilia Pseudoxenodontinae Subfamilia Pseudoxyrhophiinae Subfamilia Xenodermatinae Subfamilia Xenodontinae incertae sedis
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
specii de colubride sunt foarte veninoase, venin care produce paralizii sau chiar este mortal pentru om. Printre speciile cele mai veninoase se numără „Dispholidus typus” din sudul Africii sau „Boiga dendrophila” din Asia de Sud, Indonezia. Subfamilia Boodontinae Subfamilia Calamariinae Subfamilia Colubrinae Subfamilia Dipsadinae Subfamilia Homalopsinae Subfamilia Natricinae Subfamilia Pareatinae Subfamilia Psammophiinae Subfamilia Pseudoxenodontinae Subfamilia Pseudoxyrhophiinae Subfamilia Xenodermatinae Subfamilia Xenodontinae incertae sedis
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
colubride sunt foarte veninoase, venin care produce paralizii sau chiar este mortal pentru om. Printre speciile cele mai veninoase se numără „Dispholidus typus” din sudul Africii sau „Boiga dendrophila” din Asia de Sud, Indonezia. Subfamilia Boodontinae Subfamilia Calamariinae Subfamilia Colubrinae Subfamilia Dipsadinae Subfamilia Homalopsinae Subfamilia Natricinae Subfamilia Pareatinae Subfamilia Psammophiinae Subfamilia Pseudoxenodontinae Subfamilia Pseudoxyrhophiinae Subfamilia Xenodermatinae Subfamilia Xenodontinae incertae sedis
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
foarte veninoase, venin care produce paralizii sau chiar este mortal pentru om. Printre speciile cele mai veninoase se numără „Dispholidus typus” din sudul Africii sau „Boiga dendrophila” din Asia de Sud, Indonezia. Subfamilia Boodontinae Subfamilia Calamariinae Subfamilia Colubrinae Subfamilia Dipsadinae Subfamilia Homalopsinae Subfamilia Natricinae Subfamilia Pareatinae Subfamilia Psammophiinae Subfamilia Pseudoxenodontinae Subfamilia Pseudoxyrhophiinae Subfamilia Xenodermatinae Subfamilia Xenodontinae incertae sedis
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
venin care produce paralizii sau chiar este mortal pentru om. Printre speciile cele mai veninoase se numără „Dispholidus typus” din sudul Africii sau „Boiga dendrophila” din Asia de Sud, Indonezia. Subfamilia Boodontinae Subfamilia Calamariinae Subfamilia Colubrinae Subfamilia Dipsadinae Subfamilia Homalopsinae Subfamilia Natricinae Subfamilia Pareatinae Subfamilia Psammophiinae Subfamilia Pseudoxenodontinae Subfamilia Pseudoxyrhophiinae Subfamilia Xenodermatinae Subfamilia Xenodontinae incertae sedis
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
produce paralizii sau chiar este mortal pentru om. Printre speciile cele mai veninoase se numără „Dispholidus typus” din sudul Africii sau „Boiga dendrophila” din Asia de Sud, Indonezia. Subfamilia Boodontinae Subfamilia Calamariinae Subfamilia Colubrinae Subfamilia Dipsadinae Subfamilia Homalopsinae Subfamilia Natricinae Subfamilia Pareatinae Subfamilia Psammophiinae Subfamilia Pseudoxenodontinae Subfamilia Pseudoxyrhophiinae Subfamilia Xenodermatinae Subfamilia Xenodontinae incertae sedis
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
sau chiar este mortal pentru om. Printre speciile cele mai veninoase se numără „Dispholidus typus” din sudul Africii sau „Boiga dendrophila” din Asia de Sud, Indonezia. Subfamilia Boodontinae Subfamilia Calamariinae Subfamilia Colubrinae Subfamilia Dipsadinae Subfamilia Homalopsinae Subfamilia Natricinae Subfamilia Pareatinae Subfamilia Psammophiinae Subfamilia Pseudoxenodontinae Subfamilia Pseudoxyrhophiinae Subfamilia Xenodermatinae Subfamilia Xenodontinae incertae sedis
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
este mortal pentru om. Printre speciile cele mai veninoase se numără „Dispholidus typus” din sudul Africii sau „Boiga dendrophila” din Asia de Sud, Indonezia. Subfamilia Boodontinae Subfamilia Calamariinae Subfamilia Colubrinae Subfamilia Dipsadinae Subfamilia Homalopsinae Subfamilia Natricinae Subfamilia Pareatinae Subfamilia Psammophiinae Subfamilia Pseudoxenodontinae Subfamilia Pseudoxyrhophiinae Subfamilia Xenodermatinae Subfamilia Xenodontinae incertae sedis
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
pentru om. Printre speciile cele mai veninoase se numără „Dispholidus typus” din sudul Africii sau „Boiga dendrophila” din Asia de Sud, Indonezia. Subfamilia Boodontinae Subfamilia Calamariinae Subfamilia Colubrinae Subfamilia Dipsadinae Subfamilia Homalopsinae Subfamilia Natricinae Subfamilia Pareatinae Subfamilia Psammophiinae Subfamilia Pseudoxenodontinae Subfamilia Pseudoxyrhophiinae Subfamilia Xenodermatinae Subfamilia Xenodontinae incertae sedis
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
Printre speciile cele mai veninoase se numără „Dispholidus typus” din sudul Africii sau „Boiga dendrophila” din Asia de Sud, Indonezia. Subfamilia Boodontinae Subfamilia Calamariinae Subfamilia Colubrinae Subfamilia Dipsadinae Subfamilia Homalopsinae Subfamilia Natricinae Subfamilia Pareatinae Subfamilia Psammophiinae Subfamilia Pseudoxenodontinae Subfamilia Pseudoxyrhophiinae Subfamilia Xenodermatinae Subfamilia Xenodontinae incertae sedis
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
o serie de virusuri (virusul Ebola, virusul Marburg etc) care provoacă boli fatale la oameni și animale domestice. Cele 186 de specii ale ordinului sunt cuprinse într-o singură familie bine delimitată, "Pteropodidae" (= "Pteropidae"), împărțită în 44-46 genuri și șapte subfamilii. FAMILIA PTEROPODIDAE
Megachiroptere () [Corola-website/Science/332804_a_334133]
-
marginea superioară a operculului. La majoritatea speciilor, masculul are o pungă ventrală, numită cameră incubatoare, unde femela își depune icrele pe care masculul le clocește. După eclozare, larvele rămân un timp în punga incubatoare. Familia singnatide este împărțită în 2 subfamilii: "Syngnathinae" (ace de mare sau singnații) și "Hippocampinae" (căluți de mare sau hipocampii). Cele mai multe specii sunt marine, răspândite de-a lungul țărmurilor mărilor calde și temperate, dar există câteva specii de apă dulce. Pe litoralul românesc al Mării Negre trăiesc 7
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]
-
Pe litoralul românesc al Mării Negre trăiesc 7 specii. Acest ordin cuprinde pești de talie mică, lungimea lor variază de la 1,4 cm (căluțul de mare pigmeu "Hippocampus satomiae") până la 65 cm (acul de mare australian "Leptoichthys fistularius"). Acele de mare (subfamilia "Syngnathinae") au o lungime totală de 2,5-65 cm, iar căluții de mare (subfamilia "Hippocampinae") 1,4-20 cm. Corpul este alungit, neînalt și subțire, cu o înfățișare foarte variată. La acele de mare ("Syngnathinae") corpul este foarte alungit, având forma
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]
-
mică, lungimea lor variază de la 1,4 cm (căluțul de mare pigmeu "Hippocampus satomiae") până la 65 cm (acul de mare australian "Leptoichthys fistularius"). Acele de mare (subfamilia "Syngnathinae") au o lungime totală de 2,5-65 cm, iar căluții de mare (subfamilia "Hippocampinae") 1,4-20 cm. Corpul este alungit, neînalt și subțire, cu o înfățișare foarte variată. La acele de mare ("Syngnathinae") corpul este foarte alungit, având forma unui ac gros, capul este dispus în prelungirea axei trunchiului, iar coada este neprehensilă
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]