1,430 matches
-
pe planul conduitei. Atașarea unei unități comportamentale la o anumită atitudine se face în termeni de plauzibilitate, ceea ce poate fi menționat în tabel prin marcaje diferite. Gradul de obiectivitate în interpretare sporește prin consultarea mai multor observatori care cunosc bine subiecții vizați. De reținut în legătură cu observația că ea este aplicată ca metodă principală în studierea familiilor și a relațiilor de rudenie în antropologia culturală și sociologia rurală, atât ca observație din exterior, cât și ca observație participativă, „din interior”. În acest
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de analistul din exterior (etic) și descrierea și explicarea propriilor realități de către grupul însuși (emic). Grav este - teoretico-metodologic și practic-aplicativ - când imaginea rezultată e indistinctă, când survine imposibilitatea decelării emicului de etic, a fenomenului de percepția și explicarea lui de către subiecții actori, sau când, printr-o aparentă sau reală inocență epistemologică, eticul este substituit aproape total prin emic. E adevărat că la o scrutate mai riguroasă ne dăm seama și de un alt fenomen: orice reprezentare a imaginii emice a unui
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1986), ne-a interesat și percepția cuplurilor conjugale referitoare la sursele satisfacției și insatisfactiei maritale. Pe baza aprecierii unor itemi, cum ar fi „consumul de alcool”, „înțelegerea cu socrii”, „distribuirea sarcinilor gospodărești”, și din convorbirile de tip nedirijat avute cu subiecții și cu unii experți în problemele familiei rezultă că motivele tensiunilor grave și apoi ale disocierii (de fapt sau de drept) a familiei sunt foarte strâns legate între ele, formând un gen de sindrom al incapacității de conviețuire conjugală normală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
continuare, secțiunea 1.6.). Fără a subaprecia necesitatea clarificărilor conceptuale, e profitabil de recunoscut deci că deosebirile dintre diferite expresii sunt mai mult de accent și perspectivă: în ceea ce pentru observatorul din exterior, de exemplu, apare ca trăsături, interese, nevoi, subiecții umani în cauză pot vedea valori, convingeri, scopuri de urmărit. Individul nu numai că absoarbe - filtrând continuu - datele simbolice (ideaționale) ale realității, ci le și topește, convertește și sublimează în delicata retortă a subiectivității umane în acord cu o serie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
geneza și evoluția aspectului cognitiv al vieții morale la copil - judecarea de către acesta a ceea ce este bine sau rău. Pornind de la lucrările psihologului elvețian, Kohlberg și Kenigston (apud Ricks, 1978) au deplasat accentul în investigațiile lor asupra felului în care subiecții (copii) argumentează comportamentul moral. Ei au regăsit, în mare, cele trei stadii evidențiate de Piaget, pe care le denumesc preconvențional, convențional și postconvențional, dar în interiorul fiecăruia disociază câte două substadii. Așa încât dezvoltarea motivației comportamentului moral cunoaște următoarele șase etape: evitarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fost rugați să aprecieze valoarea științifică a celor două studii și să descrie reacțiile lor emoționale la citirea lor. Cum era de așteptat în conformitate cu ideea asimilării distorsionate și a polarizării atitudinale, a reieșit o diferență semnificativă în gradul de evaluare: subiecții cu prejudecăți au găsit mult mai convingător primul studiu, pe când al doilea grup a acordat mai mare putere de convingere studiului ce demonstra lipsa de temei a stereotipiilor curente față de homosexuali. Coroborate cu alte declarații ale subiecților, relatările evaluative sugerează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ne-am comportat. Interpretarea lui D. Bem trebuie mult temperată, dar experimente în care s-a manipulat variabila autopercepției comportamentului au arătat că, atunci când nu există o atitudine prealabilă bine definită față de un obiect, această variabilă determină formularea atitudinii la subiecții investigați (Chaiken și Baldwin, 1981). De altfel, teza atitudinii ca justificare (încadrată într-un spațiu mai larg ideologic) a fost folosită și la scară de masă în istorie. Se spune că împăratul Germaniei, Friedrich al II-lea, a afirmat: „Când
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cu cine au votat. Cum era de așteptat, s-a constatat o corelație pozitivă ridicată între atitudinea favorabilă față de candidat și impresia făcută la TV, precum și între acestea și votul efectiv. Dar aceste corelații au fost mult mai puternice la subiecții cu o accesibilitate atitudinală mai mare. Factorii de personalitate contează în realizarea (sau nu) a concordanței dintre atitudine și comportament și prin aceea că, dată fiind constelația atitudinală specifică, nu toți oamenii au abilitatea de a traduce la cote înalte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
trimiteau șocuri (electrice). Un grup de subiecți a primit informații de la presupusul oponent (în fapt, de la experimentator) că acesta mărește intenționat nivelul șocurilor, iar celălalt grup, că el menține deliberat nivelul constant, la o cotă moderată. Apoi, la jumătate dintre subiecții din fiecare grup șocurile primite au fost într-adevăr mai mari, iar la ceilalți au rămas constante. Rezultatele arată că intențiile oponenților au contat mai mult în intensitatea șocurilor pe care subiecții le-au returnat acestora decât în valoarea reală
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la o cotă moderată. Apoi, la jumătate dintre subiecții din fiecare grup șocurile primite au fost într-adevăr mai mari, iar la ceilalți au rămas constante. Rezultatele arată că intențiile oponenților au contat mai mult în intensitatea șocurilor pe care subiecții le-au returnat acestora decât în valoarea reală a intensității șocurilor primite de la ei (de la oponenți). Studii de specialitate sugerează că oamenii diferă semnificativ între ei în atribuirea sau nu a intențiilor de agresivitate din partea celorlalți. La unii dintre noi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
socială” (social loafing), în mare măsură superpozabil cu cel de free-rider. Începând chiar cu studiile unuia dintre fondatorii psihologiei sociale, F. Allport (1924), s-a pus în evidență experimental efectul de sporire a performanțelor individuale în prezența celorlalți. Allport, rugând subiecții să realizeze cât mai multe asociații de cuvinte la un cuvânt dat, a constatat că 93% dintre ei au avut performanțe mai bune când au lucrat în prezența altora decât când au lucrat singuri. Diferența a fost în același sens
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
experiența de cercetare practică au sedimentat însă câteva condiții care sporesc probabilitatea de a obține răspunsuri valide și eficiente. Ele se referă în special la exigențe în formularea întrebării: utilizarea unui limbaj natural, simplu, care să fie înțeles de toți subiecții sondajului; evitarea ambiguităților și a expresiilor vagi (de exemplu, „cu cine vei vota?”); neincluderea întrebărilor prezumtive, care presupun ceva despre subiect („de câte ori te-ai certat cu vecinii?”); cu grijă trebuie folosite întrebările ipotetice, de tipul „dacă ar fi...”, oamenii angajându
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Care să fie soluția? Pendry, Macrae și Hewstone (în Moscovici, 1998) au observat că în cazul stereotipurilor pot coexista două procese: - activare automată (spre care toți subiecții sunt înclinați, oricare le-ar fi prejudecățile); - inhibare controlată (un proces utilizat de subiecții cu un nivel scăzut de prejudecăți). Așadar învățarea trebuie să conțină obligatoriu dezvoltarea celui de-al doilea nivel, de inhibare controlată, pentru ca persoana în cauză să înregistreze performanță și stabilitate în procesul de instruire. 13.1.2.2. Metoda concasăriitc
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dotat cu ecran și proiector) birourile mangerilor școlari (director director adjunct), accesul liber al cadrelor didactice și elevilor la serviciul INTERNET (bandă largă), managementul eficient al resurselor umane și informaționale. Caracteristicile unei dezvoltări eficiente se realizează printr-o cooperare cu subiecții educaționali (manageri, profesori, elevi, părinți) implicați în modernizarea actului educațional cu aplicare TIC prin: definirea unor obiective precise, măsurabile, testabile comportamental la nivel (cognitiv, aptitudinal, afectiv); utilizarea unui arsenal de metode și tehnici participative de autodezvolatre punerea accentul pe autotestare
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
facem aceasta nu suntem complet obiectivi, avem tendința de a aprecia că suntem în mai mare măsură responsabili de succesele decât de eșecurile noastre și ne comparăm cu alții utilizând dimensiunile pentru care suntem avantajați, pentru care ne simțim competenți. Subiecții cu o slabă stimă de sine acceptă mult mai ușor o întărire negativă și mai greu o întărire pozitivă, comparativ cu subiecții cu stimă de sine puternică. Indivizii cu stimă de sine scăzută sunt mai apți de a explica evenimentele
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
confirmată prin rata crescută a suicidului la pacienții depresivi. La ei se notează mai multe tentative de suicid anterioare și sunt mai adesea singuri, despărțiți sau văduvi și mai În vîrstă. Riscul este de asemenea mai mare la bărbați. Dintre subiecții, care au comis suicidul sau tentative de suicid se consideră, că 80 la sută sunt depresivi. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Tulburarea de dispoziție este cel mai frecvent diagnostic asociat cu suicidul, avănd o
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
spitalizare vor fi folosite intervenții psihoterapeutice și medicamentoase. Internați În spital, pacienții vor fi supravegheați permanent, se vor prescrie antidepresive, neuroleptice, iar externarea lor se va face numai la dispariția durerii morale, ce constituie sursa pulsiunii suicidare. În studiul nostru, subiecții, care au comis o primă tentativă de suicid, În circa 20% de cazuri au repetat tentativa. În observațiile noastre pacienții depresivi au comis tentativele de suicid, când păreau să fi depășit episodul depresiv. Ulterior, această tentativă de suicid a determinat
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
regăseau scene din revistele sau filmele erotice vizionate 70% din subiecți au afirmat că au fost marcați de scenele sexuale vizionate sau la care au participat cu sau fără voia lor. peste 75% au practicat autoerotismul În preadolescență și după subiecții au fost victime ale cruzimii afective din partea unuia sau a mai multor membrii ai familiei. adolescența le-a fost dominată de o izolare, de ,,tranziția la act”, de fantasme, de minciuni perpetue, de enurezis nocturn și coșmaruri. aproximativ toți subiecții
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
subiecții au fost victime ale cruzimii afective din partea unuia sau a mai multor membrii ai familiei. adolescența le-a fost dominată de o izolare, de ,,tranziția la act”, de fantasme, de minciuni perpetue, de enurezis nocturn și coșmaruri. aproximativ toți subiecții au consumat alcool de la vârste fragede 40% din subiecți afirmă plăcerea este obținută prin suferința celuilalt Analizând această reprezentare grafică a QI-ului se observă că valorile QI-ului pentru lotul martor sunt mai mari comparativ cu lotul studiat. Extremitățile
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
vârste de peste 50 de ani, în ceea ce privește atitudinea față de eficiența educațională a adultului față de copil, în sensul că cei sub 40 de ani au o atitudine mai favorabilă decât cei cu vârste de peste 50 de ani. H0. Nu există diferențe între subiecții cu vârste de până la 40 de ani și cei cu vârste de peste 50 de ani, în ceea ce privește atitudinea față de eficiența educațională. Rezultat : Se acceptă ipoteza de cercetare și se respinge ipoteza de nul, deoarece avem un prag de semnificație p=0
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
un studiu extensiv au fost investigați peste 4400 de veterani ai armatei americane. Subiecților li s-au aplicat diferite teste psihologice, dintre care unele vizau agresivitatea; de asemenea li s-au făcut analize de sânge pentru a determina nivelul testosteronului. Subiecții cu niveluri Înalte ale testosteronului aveau, Într-o mai mare măsură, tendințe agresive. Din moment ce comportamentul agresiv la bărbați poate duce, uneori, la comportamente antisociale, ne putem aștepta ca nivelul ridicat de testosteron să fie un impediment În calea succesului În
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
prima poligrafie numai 10 din 16 subiecți au avut onirodrame. Visătorii au făcut semnificativ mai puțin de patru stadii și au avut tendința de a dormi puțin timp și s-au trezit adesea. La a doua poligrafie trei din șapte subiecții tratați cu nicotină nocturnă și trei din opt tratați cu placebo nocturn au avut o onirodramă. Poligrafiile somnului sunt comparabile Între cele două grupe de tratament. În concluzie: a) efectul administrării nocturne de nicotină asupra activității onirice este rapid epuizat
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
asupra gradului de intensitate a tabagismului: fumătorii care au prezentat o dispoziție narcisistă medie sau puternică au fost dependenți de tabac, contrar celor care au prezentat o slabă dispoziție narcisistă. S-au găsit scoruri foarte crescute de dependență tabacică la subiecții cu scoruri foarte crescute de narcisism. Fumătorii sunt foarte narcisiști (dispoziție medie sau forte) comparativ cu nefumătorii pe diferite domenii psihopatologice ale QDN. Aceste studii efectuate pe modele animale sau pe subiecți umani nu fac decât să oglindească efortul specialiștilor
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
întârziere mentală mijlocie, se situează sub raportul gradului dizabilității între debilitate mentală și idioție, iar din punct de vedere psihometric este echivalentă cu vârsta mentală cuprinsă între 2 - 7 ani, corespunzător unui grad de inteligență cuprins între 20 - 50 I.Q. Subiecții din această categorie prezintă următoarele caracteristici definitorii: Deși ritmul de dezvoltare fizică și psihică este destul de lent, într-un cadru social cu o structură mai puțin complexă, deficienții din această categorie sunt utilizabili, permițând o adaptare socială relativă; Pot achiziționa
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
dovadă de o mare labilitate emoțională și de frică. Valoarea mobilității coloanei vertebrale în plan sagital are cea mai mică valoare la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă (-10,7 cm). Acest lucru dovedește dificultatea crescută în munca profesorului cu subiecții, datorită nivelului scăzut al coeficientului de inteligență al acestora. Prag de semnificație mare și foarte mare s-a înregistrat la parametrii: mobilitatea coloanei vertebrale în plan sagital, frecvența cardiacă, presiunea arterială și ritmul respirator 4.3.1. Date privind testul
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]