3,225 matches
-
ca Tată toată subiectivitatea filială a Fiului; subiectivitatea Fiului Îi este interioară, dar ca unui Tată. Îi este nesfârșit mai interioară de cum îi este interioară unui tată pământesc subiectivitatea filială a fiului său, sau de cum îi este interioară unei mame subiectivitatea filială a fiului ei, făcând-o să se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE by http://confluente.ro/Despre_existenta_misiunea_s_stelian_gombos_1384161692.html [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
fiului său, sau de cum îi este interioară unei mame subiectivitatea filială a fiului ei, făcând-o să se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE by http://confluente.ro/Despre_existenta_misiunea_s_stelian_gombos_1384161692.html [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
de cum îi este interioară unei mame subiectivitatea filială a fiului ei, făcând-o să se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a subiectivității Unuia în
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE by http://confluente.ro/Despre_existenta_misiunea_s_stelian_gombos_1384161692.html [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a subiectivității Unuia în altul să se confunde modurile distincte ale trăirii împreună a acestei subiectivități” . Părintele Stăniloae
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE by http://confluente.ro/Despre_existenta_misiunea_s_stelian_gombos_1384161692.html [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a subiectivității Unuia în altul să se confunde modurile distincte ale trăirii împreună a acestei subiectivități” . Părintele Stăniloae arată că: „Tatăl se cunoaște
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE by http://confluente.ro/Despre_existenta_misiunea_s_stelian_gombos_1384161692.html [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a subiectivității Unuia în altul să se confunde modurile distincte ale trăirii împreună a acestei subiectivități” . Părintele Stăniloae arată că: „Tatăl se cunoaște pe Sine în Fiul și prin Fiul, numai întrucât Fiul ca imagine reală a Tatălui proiectează spre Tatăl existența
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE by http://confluente.ro/Despre_existenta_misiunea_s_stelian_gombos_1384161692.html [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a subiectivității Unuia în altul să se confunde modurile distincte ale trăirii împreună a acestei subiectivități” . Părintele Stăniloae arată că: „Tatăl se cunoaște pe Sine în Fiul și prin Fiul, numai întrucât Fiul ca imagine reală a Tatălui proiectează spre Tatăl existența Sa, ca Fiu al Tatălui; dar și Fiul Se cunoaște pe Sine prin aceasta
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE by http://confluente.ro/Despre_existenta_misiunea_s_stelian_gombos_1384161692.html [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
existenței primite de la Tatăl, iar Tatăl se bucură de darul darului său primit de la Fiul” . Relațiile intratreimice exprimă un mod de existență în care sunt ținute împreună atât unitatea cât și distincția. Într-o reciprocă interioritate a Persoanelor se întărește subiectivitatea proprie și a celorlalte Persoane în relații unitare. Unitatea este trăită prin distincțiile Persoanelor, prin valorificarea darurilor specifice într-un act de comuniune profundă. Distincția nu dispersează unitatea și unitatea nu anulează distincția. Persoanele Sfintei Treimi sunt desăvârșit interioare din
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE by http://confluente.ro/Despre_existenta_misiunea_s_stelian_gombos_1384161692.html [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
în Iași, dar spune că nu s-a putut adapta la ritmul foarte lejer de lucru. Îți recomandăm GENERAȚIA B. Primul magazin de design românesc a avut vânzări de 100.000 euro „Erau foarte mulți timpi morți și prea multă subiectivitate. Simțeam că depindeam într-o prea mare măsură de alții”, povestește Nicoleta Hrițcu. Așa că s-a angajat ca asistent de marketing la Iulius Mall, dar a lucrat doar șase luni, pentru că i-a fost desfăcut contractul de muncă. Primul job
O fostă actriță vinde la Iași prăjituri de 300.000 de euro pe an. „Impozitele pe salarii sunt foarte mari. Am auzit că în Bulgaria sunt la jumătate”. GENERAȚIA B by https://republica.ro/o-fosta-actrita-vinde-la-iasi-prajituri-de-300-000-de-euro-pe-an-zimpozitele-pe-salarii-sunt-foarte-mari [Corola-blog/BlogPost/338752_a_340081]
-
fost greu de departajat o comedie burlescă de o dramă cu ușile închise din secolul al 19-lea. Filmul laureat a fost ultimul în programul nostru și a venit să se impună natural drept câștigător, pe lângă indiscutabilele sale calități obiective, subiectivitatea mi-a permis această alegere fără echivoc: am fost extrem de pătruns de umanitatea scenariului și de justețea personajelor.” Muziciana Christine Ott, se destăinuie despre experiența sa de tutore al juriului: „Am avut plăcerea de a-i întâlni pe studenții care
“L'Effet aquatique” a primit Premiul TV5MONDE, pentru universul plin de gingășie și fantezie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105399_a_106691]
-
o diferență calitativă între o societate în care construcțiile erau o artă individualizată și una în care acestea nu sunt altceva decât asamblarea de module prefabricate. În epoca betonului armat, reprezentativă pentru cel de-al doilea mod de a construi, subiectivitatea umană nu mai poate fi aranjată dihotomic în spațiu interior și exterior, privat și public.[...] Pentru gânditori precum Heidegger, Joseph Roth sau Gaston Bachelard, modernitatea urbană ilustrează, în modul cel mai grăitor, procesul prin care identitățile individuale dispar ca urmare
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
ilustrează, în modul cel mai grăitor, procesul prin care identitățile individuale dispar ca urmare a rapidei standardizări a vieții. O atitudine asemănătoare îi este atribuită lui Musil de către acei comentatori care pornesc de la ceea ce aș numi o concepție expresivistă a subiectivității. Această concepție definește subiectul în termenii unei interiorități care și-ar afla expresia organică în gesturi, vorbire, gânduri și alte manifestări exterioare, inclusiv mediul construit. Natura lăuntrică a subiectului condiționează adevărul și semnificația produselor externe ale indivizilor umani. Această natură
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
având în vedere faptul că eroul lui Musil nu are conștiința acestui lucru, atunci ajungem la concluzia că eroul trăiește înstrăinat de modul său autentic de a fi. Așa cum voi demonstra mai departe, Musil vine cu un scenariu diferit. Reprezentarea subiectivității și a spațiului urban în Omul fără însușiri subminează concepția expresivistă despre subiect. Afirmația potrivit căreia ușile își pierd funcția în modernitate sugerează deja că naratorul lui Musil reconfigurează coordonatele spațiale ale subiectivității într-o manieră nedefinită încă . Romanul lui
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
Musil vine cu un scenariu diferit. Reprezentarea subiectivității și a spațiului urban în Omul fără însușiri subminează concepția expresivistă despre subiect. Afirmația potrivit căreia ușile își pierd funcția în modernitate sugerează deja că naratorul lui Musil reconfigurează coordonatele spațiale ale subiectivității într-o manieră nedefinită încă . Romanul lui Musil este saturat de imagini care pun în legătură alcătuirea lăuntrică a subiectului cu orașul modern. Spațiul urban modern funcționează asemenea unui laborator virtual, în care valori, corpuri, procese sociale se combină permanent
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
ilustrând adaptarea armonioasă a individului la social. În romanul lui Musil, spațiul urban pare să facă imposibilă existența semnificației fenomenologice, personale. Incompatibilitatea dintre individ și societate, dintre interioritate și exterioritate, este reliefată printr-un limbaj plastic care naturalizează această opoziție. Subiectivitatea este tradusă prin mobilitate, flexibilitate, moliciune, căldură și energie. Prin contrast, mediul urban apare pietrificat, înghețat, dur, anorganic, mort. Conștiința acestei opoziții constituie un fel de Grundstimmung a vieții și operei lui Musil. Idealul spre care se tinde este o
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
este tradusă prin mobilitate, flexibilitate, moliciune, căldură și energie. Prin contrast, mediul urban apare pietrificat, înghețat, dur, anorganic, mort. Conștiința acestei opoziții constituie un fel de Grundstimmung a vieții și operei lui Musil. Idealul spre care se tinde este o subiectivitate care rămâne doar în ipostaza de răsuflare dătătoare de viață, ein Atemzug. Coșmarul, pe de altă parte, îl reprezintă subiectivitatea fixată prin însușiri, printr-un caracter atribuit sau printr-o mașinărie socială disciplinară care o reduce la un corp docil
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
acestei opoziții constituie un fel de Grundstimmung a vieții și operei lui Musil. Idealul spre care se tinde este o subiectivitate care rămâne doar în ipostaza de răsuflare dătătoare de viață, ein Atemzug. Coșmarul, pe de altă parte, îl reprezintă subiectivitatea fixată prin însușiri, printr-un caracter atribuit sau printr-o mașinărie socială disciplinară care o reduce la un corp docil. Confruntat cu înstrăinarea și constrângerile vieții moderne, proiectul eroului lui Musil se convertește în efortul de a-și salva propria
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
o mașinărie socială disciplinară care o reduce la un corp docil. Confruntat cu înstrăinarea și constrângerile vieții moderne, proiectul eroului lui Musil se convertește în efortul de a-și salva propria individualitate. Și, pentru că spațiul exterior este iremediabil reificat, nucleul subiectivității autentice ia forma unei interiorități care, oricât de ciudat ar părea, nu-și poate afla un corespondent în exterior. Ceea ce este și mai ciudat este faptul că subiectul musilian nu va găsi semnificația înlăuntrul său, după cum nu a găsit-o
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
discursul și materialul său lingvistic. În mod vădit, experiența lui Ulrich scapă tiparului ce opune interioritatea sferei sociale. Neavând alternativă, naratorul este nevoit să compenseze această lipsă prin introducerea unei puzderii de metafore, încercând astfel să contureze un tip de subiectivitate ce nu se supune nici uneia dintre convențiile de reprezentare. În consecință, singurul lucru care mai rămâne din subiect este acest element gol de demarcare spațială: ușa - o trecere secretă către un nou fel de subiectivitate. Dar unde duce această trecere
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
să contureze un tip de subiectivitate ce nu se supune nici uneia dintre convențiile de reprezentare. În consecință, singurul lucru care mai rămâne din subiect este acest element gol de demarcare spațială: ușa - o trecere secretă către un nou fel de subiectivitate. Dar unde duce această trecere? Nu poate să ducă în afară. Asta ar însemna întoarcerea subiectului în lumea alienantă a orașului sau regresiunea într-o arcadie rurală. Nu poate duce, însă, nici în interior, spre un eu autentic, căci în
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
Nu poate duce, însă, nici în interior, spre un eu autentic, căci în romanul lui Musil nu există eu. Nu mai există nici interior, nici exterior. Nu mai există decât o ușă, adică ceva între. Încetând a mai fi Dasein, subiectivitatea devine un simplu Dazwischen. Dar oare nu cumva tocmai această soluție era eliminată de la bun început? Sau poate că ușile nu sunt atât de demodate pe cât ne lăsa a crede Musil? Cu câțiva ani înainte ca Musil să-și înceapă
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
vocabulei „sextant”: reper optic de orientare pe mare. Instrumentul marinăresc ajuta la orientare, dar, înainte de a i se atașa filtre, producea și orbirea utilizatorilor. Ca metaforă, sextantul configurează „încercarea de a armoniza, într-o sinteză inteligibilă, exactitatea optică și arbitrarul subiectivității”. Sunt delimitate două oglinzi. Prima este „oglinda orizontală (captând entropia)”. Ea reflectă călătoria din 1992 în sudul Franței. A doua este „oglinda index (reflectare a reperelor valorice)”. Aceasta este alcătuită din jurnalul mai multor călătorii în Canada în 2005, 2007
Constantin M. Popa: Cum se comunică sfiala şi devoţiunea, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-m-popa-cum-se-comunica-sfiala-si-devotiunea-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339630_a_340959]
-
dar și..mai mult faptul cât tu le-ai dat like.. După cum s-ar zice :„Totul e simplu, atât de simplu, încât devine de neînțeles.” -Nichita Stănescu Oare chiar place sau să fie acolo un intreg complex al placerilor, preferințelor, subiectivităților...? Desigur că, pentru aceea ce sunt liberi cu adevărat - ce nu se gândesc la vreun 'folos reîntors', ci sunt generoși, necomplexati, atunci chiar este un gest nepremeditat și fără prea mare importanță, e dăruit și atât! Însă, nu este tot
FACEBOOK E BUCLUCAS... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1403008873.html [Corola-blog/BlogPost/349783_a_351112]
-
înrobită, părăsită, izolată. Existențialismul ateu are ca exponenți clasici pe germanul Martin Heidegger (1889-1976) și francezul Jean Paul-Sartre (1905-1980). Filozofia lui Sartre este răspândită în prezent în mai multe țări. Varianta atee nu mai consideră omul sfâșiat de contradicția dintre subiectivitatea sa și transcendentul divin, și susține un conflict permanent între om și lume. El definea iadul: „ceilalți, iată iadul”. Cu adevărat, dacă nu prețuim binele, trăim în condiții de groază, de veșnic război și în cest caz se justifică cruda
BINELE TREBUIE SĂ FIE ŞI VOIT! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1409351252.html [Corola-blog/BlogPost/370433_a_371762]
-
substantivul glas. 2 puncte 4. Transcrie două cuvinte din text a căror formă reprezintă abatere de la normele actuale ale limbii literare. 4 puncte 5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte 6. Menționează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității prezente în textul citat. 4 puncte 7. Prezintă semnificația unei figuri de stil din textul dat. 4 puncte 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 4 puncte 9. Comentează, în șase-zece rânduri (60-100 de cuvinte), prima
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/bacalaureat-2014-limba-si-literatura-romana-2/ [Corola-blog/BlogPost/339516_a_340845]