286 matches
-
Argeșului, s-a publicat în 1933. Piesa împletește, cam nebulos și fantasmagoric, legenda creației cu mitul dacic. Lumea fantastică, supranaturală rămâne vizibilă doar pentru Manole. Feeria amestecă mitologia, fabulosul folcloric și personajele alegorice. Dragoste nordică, o parafrază fadă după Ibsen, subintitulată O nouă Hedda Gabler, a fost scrisă în 1917, dar publicată abia în 1929, sub pseudonimul Modestinus. Condiția artistului, lupta pentru o carieră universitară se împletesc cu motivul triunghiului pasional, preluat din teatrul bulevardier. Scenele tari, tipologia sumară, protagoniștii inadecvat
ANTONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285391_a_286720]
-
cheltuiala autorului (ca de altfel toate volumele sale). Textele autentice sunt însoțite de indicații privind numele și porecla informatoarelor. „Lăcrămioarele” culese - majoritatea doine - se înscriu între contribuțiile transilvănene meritorii la valorificarea poeziei tradiționale„de război”. Soarele din Piatra Albă (1940), subintitulat „roman din Carpați”, volum cu puternice accente autobiografice, vrea să fie o pledoarie pentru revenirea la natură și în natură. Intenția autorului, mărturisită într-o scurtă prefață, a fost aceea de a atrage atenția „adevăraților români”, că „neamul... nu mai
DOBROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286806_a_288135]
-
al insulei din mijlocul Dunării, populată cu ființe primitive (turcoaica Yllen ori contrabandistul Melinte). Și alte personaje episodice (Lina Soroceanu) sunt reușite, însă deficiențele din Adorata își fac simțită mai mult prezența. Târgul de fete (1933) conține un reportaj-eseu (era subintitulat „simplă călătorie mintală”), o nuvelă ce nu iese din mediocritate (Moartea lui Decebal) și „un jurnal de arme” destul de banal. Excelente sunt însă paginile din Regele Andrei Iacobi, roman autobiografic rămas neterminat. Un fragment din acesta, intitulat Ana Iacobi, este
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
sciences sociales”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Saeculum” etc. Este prezent cu studii în volume colective pe teme de filosofie și sociologie, consacrate unor personalități ca Lucian Blaga, D.D. Roșca, Eugeniu Sperantia ș.a. Debutează editorial în 1994 cu volumul Partea și întregul, subintitulat Liniamente în antropologia filosofică românească, alcătuit dintr-o suită de eseuri asupra culturii și literaturii române, privite dintr-o perspectivă sociologică. Volumul de eseuri În scorbura din oglindă, apărut în 1997, cuprinde în cea mai mare parte comentarii la opera
DANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286680_a_288009]
-
, publicație apărută la Craiova, lunar, între 15 octombrie 1938 și octombrie 1942, sub direcția lui Eugen Constant. Articolul-program (nesemnat) e o colecție de generalități puse sub „emblema sincerității”. Asumându-și o misiune istorică, revista, subintitulată „Literar. Critic. Artistic”, crede că va fi „Cerberul care va apăra, cu vigoare cenzorială, porțile Demnității omenești de năvala mistificatorilor cartelați”. Mijloacele de „pază” și „protecție” a valorii și concordiei sunt cele verificate în timp: refuzul imitației, spiritul de independență
CONDEIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286358_a_287687]
-
literatură” în 1973 iar editorial în 1997, cu Planeta Moft (Premiul Asociației Scriitorilor din București). A colaborat la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „România literară”, „Manuscriptum”, „Calende”, „Adevărul literar și artistic”, „Literatorul”, „Convorbiri literare” ș.a. Volumul de debut, Planeta Moft, subintitulat „o utopie critică despre rolul celei de-a patra puteri constituționale (Sfinte Sisoie!) în opera lui I.L. Caragiale”, constituie o insolită sinteză critică scrisă cu nerv, într-un stil degajat și ironic, spumos, pe alocuri un adevărat „festin stilistic”, preluând
CONDEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
tradiționalism și îndeosebi față de excesele recent constituitului grup al „Crinului alb”, reprobând „înșiruirea de înjurături și acuzații aduse generației precedente”. Punctul său de vedere va fi formulat limpede în paginile „Caietelor semestriale de sinteză națională în cadrul secolului XX”, cum se subintitula revista „Acțiune și reacțiune”, editată în 1929-1930; caietele, se spunea pe copertă, erau „scrise de Petru Comarnescu, Ion Jianu, Constantin Noica, Mihail Polihroniade”. C. se declara aici fără rezerve împotriva celor care, „din ignoranță, cred că tradiția este un obstacol
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
CRAI NOU, revistă apărută la Cernăuți, lunar, la 1 iunie și 2 iulie 1933, sub redacția lui Teofil Lianu și a lui Leon Șandru. În primul editorial (Cuvinte mari pentru un început mic), se afirmă că noua publicație, subintitulată „Literatură. Critică. Informație”, „nu se situează în avangarda revistelor cu program”, intenționând doar să impună „cultul frumosului în poezie și proză”. Începutul de drum - se mai spune aici - s-ar situa, oricum, sub zodia „bucuriei mântuitoare” și a „chiotului dionisiac
CRAI NOU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286466_a_287795]
-
, publicație culturală apărută lunar și (o scurtă perioadă de timp) trimestrial la Detroit (Michigan, SUA), din noiembrie 1952. Redactată de un comitet de preoți și mireni, revista este purtătoare de cuvânt a Episcopiei Misionare Române în America. Publicația, subintitulată „Foaie de zidire sufletească pentru popor”, încurajează dialogul intercreștin, chemând la înțelegere, frățietate și împreună-lucrare pentru refacerea unității de credință, în spiritul solidarității de neam. Din 1965 (8-9), apare cu subtitlul „Revistă românească de spiritualitate ortodoxă”. Începând cu numărul 12
CREDINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286481_a_287810]
-
Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Gazeta literară” ș.a. Cele două monografii pe care le-a publicat, Viața lui Eliade (1939) și Mihail Eminescu (1968) au un pronunțat caracter de popularizare. Cea de-a doua, subintitulată „biografie documentară”, nu pune în pagină descoperiri noi, ci reia date cunoscute. Avându-l profesor, la Iași, pe G. Ibrăileanu, C. manifestă o statornică pasiune pentru cercetarea și editarea operei eminesciene și pentru aceea a criticului de la „Viața românească”. Ca
CREŢU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286487_a_287816]
-
de portretizarea spiritual-umorală a generației ’90, el practică umorul asociativ, integrator, sintetic, joaca senzorială, calamburul naturalist, ironia analitică, disociativă, subminând metodele tradiționale, vetuste. Limbajul criticii sale transgresează cadrul standard al disciplinei, înaintând inovator în cel al „ficțiunii critice”, după cum își subintitulează B. unul dintre volumele proprii. În O slăbiciune pentru pisici (1997), viața creatorilor de literatură este studiată laolaltă cu textele. Îngrijește mai multe antologii, printre care și una notabilă prin simplitate și reprezentativitate, Mica antologie a poeziei române (1998), cuprinzând
BOERESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285780_a_287109]
-
Continuând o preocupare mai veche (Portrete și reflecții literare, 1967), C. perseverează în a medita pe marginea literaturii, a dimensiunii ei lăuntrice, a finalității și chiar a fatalității care îi domină cursul. „Portretele” și „reflecțiile” sunt amplificate în Propilee (1984, subintitulat Cărți și destine) și Amfiteatru cu poeți (1995). Volumul Caietele privitorului tăcut (2001) include, pe lângă maxime și amintiri, numeroase însemnări de călătorie, în care prevalează schița de portret făcută din tușe blânde și informații culturale particularizatoare. C. a îngrijit și
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
particulare pentru conducerea acțiunii și nici spațiul nu constituie o limită pentru desfășurarea sa. O asemenea ipoteză Își găsește ecou În formidabilele campanii japoneze, oricare ar fi domeniile lor de aplicare. „Sen-no-sen is good because it gives you room!” Gorin-no-sho, subintitulat Calea avantajului În toate lucrurile, prezintă un ansamblu de recomandări practice pentru luptă, detaliate În funcție de nivelurile protagoniștilor. Sunt avute În vedere mai multe modalități de interacțiune, În funcție de preponderența capacităților de a acționa Într-un timp mai mult sau mai puțin
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
început, că în mentalitatea orientală cauzalitatea se acordă cu miraculosul. REABILITAREA SOFIȘTILOR Dezvoltarea dialectică cea mai extinsă a discreditării sofisticii de către Socrate se află în cele două dialoguri polemice ale lui Platon: Protagoras și Gorgias: Să observăm că primul e subintitulat: „despre sofiști”, iar celălalt: „despre retorică”. Așadar, aceste două concepte, de „sofistică” și de „retorică”, s-au suprapus mai mult sau mai puțin, ca să zicem așa, din capul locului, deși discreditul lor în conștiința culturii europene nu e nici sincron
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
, revistă literară plurilingvă, subintitulată „Colecție internațională de artă și literatură”, care a apărut la București în mai 1947 (un volum), sub auspiciile Fundației „Regele Mihai I” și sub îngrijirea lui Ion Caraion și Virgil Ierunca. Cuprinde texte în limbile română, germană, italiană, franceză și
AGORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285203_a_286532]
-
realism obiectiv: schițele lui Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), I. A. Bassarabescu, C. Mille, portretele lui C. Bacalbașa, povestirile despre ocnași ale lui Gh. Becescu-Silvan ș.a. I. Adam tipărește schițe despre satul moldovenesc, D. Marinescu-Marion încearcă în nuvele, pe care le subintitulează „hazlii”, să descrie viața de mahala. În 1895, Tr. Demetrescu publică mai multe Poeme în proză, povestiri și însemnări cu caracter autobiografic. Al. Macedonski colaborează cu un „pastel în proză” intitulat Soare și grâu și cu alte povestiri. O nuvelă
ADEVARUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
de misticism gândirist. Mitologia românească este o importantă sursă de inspirație, figuri ale istoriei aflate „sub zodia Traciei” găsindu-și reprezentarea în versul lui M. El cultivă și poezia cu formă fixă în culegerea Îngândurat ca muntele de sare (1996), subintitulată Ultimele sonete închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară. În contextul generației sale, scriitorul face o figură aparte prin opoziția declarată față de mijloacele de înnoire ale poeziei actuale. SCRIERI: Nunta în sâmbure, Iași, 1975; Amiaza câmpiei, Iași, 1977; Sub
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
și pentru o testare din mers a propriei metode. În opera admiratorului statornic al lui Titu Maiorescu, activitatea de analist politic a lui M. nu pare să fi fost o simplă întâmplare. Cartea de proze politice Dreptul la normalitate (1991), subintitulată Discursul politic și realitatea, interesează istoria literaturii române tot atât cât istoria politică a României. Citind conjunctura contemporană, raportând-o la un etalon de verosimil și de firesc, articolele politice lasă să se întrevadă în ele o analogie cu discursul
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
, revistă apărută la Honolulu, în Hawaii, între 1965 și noiembrie 1992 (mai mult de nouăzeci de numere), avându-l ca editor pe Ștefan Baciu. Apariție trimestrială, subintitulată „Scrisoare internațională de poezie”, M. are începând din 1974 un supliment anual, un „caiet special”, consacrat unui singur poet (străin sau român din exil ori din țară) sau unui loc cu semnificație specială în biografia editorului (Râmnicu Vâlcea, Brașov). Suplimentul
MELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288082_a_289411]
-
Barbu Poetica domnului Arghezi (205/1927) și Evoluția poeziei lirice după E. Lovinescu (206/1927). Revista găzduiește anchete și dezbateri pe diverse teme: Naționalism sau umanitarism? (7/1919), Libertățile noastre publice (68/ 1921). Numărul din urmă, tipărit cu roșu și subintitulat „De carnaval”, reunește, prin fragmente din opere sau declarații de principiu, nume importante ale literaturii, culturii, vieții politice și științifice românești a vremii. Dintre literați, sunt prezenți G. Bacovia, Lucian Blaga, E. Lovinescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Nichifor Crainic, Adrian Maniu, Ion
IDEEA EUROPEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287501_a_288830]
-
a jertfei făcute în numele unui ideal. Întorcându-se la publicistică, autorul scrie, în colaborare cu Paul Miron, Fălticeni-mon amour (1996). Tot în 1996, împreună cu Aurel Istrati, editează albumul-catalog Călin Alupei. O altă apariție, Oleacă de taifas (1998), ar putea fi subintitulată „carte de interviuri mărturisitoare”. Nimic frivol, minor și/sau plictisitor în aceste interviuri, prezentate inițial în emisiuni de televiziune. Partenerii de dialog ai autorului sunt, fiecare în felul lui, o „figură” a domeniului în care se manifestă: Petru P. Andrei
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
concepție limpede despre aliajul dintre literatură și comentariul critic, pledând sistematic pentru critica în regie (fictivizată) proprie. O parte dintre cărțile sale au comentarii de escortă ample, fiind înzestrate de pildă cu numeroase subtitluri concurente. Primul roman, Dus-întors (1988), este subintitulat Cuvântul pe dinlăuntru sau O străbăteau cu pași rari sau Ce naște din pisică șoareci mănâncă sau Nicolae Iliescu. Peste mai bine de un deceniu, Depășirea interzisă (2001) etalează la rândul ei o veritabilă arhitectură de subtitluri concurente, Viața, 9
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
pamfletar este dublat pe tot parcursul volumului de conștiința unei misiuni morale implacabile: „Dacă și noi tăcem, nu se va mai auzi decât glasul mercenarilor ce țin isonul stăpânirii într-o permanentă bălmăjeală a competiției.” Pe când Românește s-ar putea subintitula „pagini din Antologia rușinii”, documentarul Fenomenul Pitești ar constitui un capitol esențial dintr-o virtuală Antologie a sadismului (sintagma aparține autorului). Fenomenul analizat aici ar reprezenta un unicat românesc absolut. În termenii lui I., e vorba de „dezagregarea psihică prin
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
până în 1914, în calitate de editor și redactor responsabil, George Tofan; din 1924 devine secretar de redacție Leca Morariu, iar din 1925, Leca Morariu și Vlad Pașchieschi. Din 1935 este menționat ca secretar de redacție Traian Chelariu. Preocuparea de căpetenie a publicației, subintitulată „Revistă literară, științifică”, este sublinierea specificului local și a modului în care Bucovina se integrează ariei generale a românismului. Obiectivul, anunțat în primul număr, era acela de a dezvolta „gustul pentru lucrări literare de valoare”, de a sublinia caracterul național
JUNIMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
de dragoste” (Primăvara). Ion Pop evidenția în acest moment al evoluției poetice „o tehnică în genere deformatoare, de ascendență expresionistă, ce exploatează vecinătățile puternic contrastante de obiecte și stări.” Aceleiași tehnici i se subsumează proza poetică din Piața cerului (1986), subintitulată cu ironie „jurnal de bucătărie”. Emblema discursului, mizând în continuare pe grotesc, ar putea fi imaginea mașinii de scris „pe masa de bucătărie, printre coji de ouă și de cartofi”, ce trimite încă o dată la distanța uriașă dintre visul creatorului
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]