210 matches
-
în ultimele săptămâni de viață, și-a repertoriat aproape toată proza scurtă, completată cu cicluri noi, definitorii pentru o artă narativă riguroasă și inventivă, sobră și nuanțată, desfășurată într-un registru tematic și formal foarte larg. Amplei nuvele Nostalgii secrete, subintitulată Schițe pentru un tablou de familie, de fapt un roman concentrat, în tablouri dense, pe tema reunirii familiei, îi corespund, la polul opus, „exercițiile pentru mâna stângă”, „capriciile” epice, prozele miniaturale, în care, părăsind tehnica observației, prozatorul reface, cu mijloacele
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
îi citim cu atenție povestirile SF. Cititorii poate au uitat că vehementul acuzator al clasei politice a început prin a scrie povestiri științifico-fantastice și că a rămas un fidel al genului, o dovadă constituind-o chiar apariția recentului volum Omohom, subintitulat "ficțiuni speculative". Cristian Tudor Popescu nu este doar autorul rechizitoriilor nemiloase din Adevărul, nu este numai cel ce rostește diatribe sarcastice la talk-show-urile televizate. Dincolo de binecunoscuta lui figură drăcească, există un adolescent, iar acest adolescent visează la "lumi ce nu
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
ce își are sursa în Descartes. Înclinat spre ateism, se reconsideră, sub influența unor filosofi precum Martin Buber și Emmanuel Levinas, îmbrățișând creștinismul, argumentat și prin Toma d’Aquino. În 1978 își publică prima scriere în românește, eseul Sarea pământului. Subintitulată Cantată pe două voci despre rostul poetic, elaborată sub forma unui dialog, în douăsprezece trepte („zile”), între un Tânăr Prieten și un Mai Știutor, cartea e plină de ecuații, formule algebrice, figuri geometrice și alte desene, de citate latinești și
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
române, a cărei ipostază modernă a fost creația burgheziei revoluționare de la 1848, iar din punct de vedere politic e opera Partidului Național Liberal și, printr-o contribuție aparte, a lui Ion C. Brătianu. Primul volum din Istoria civilizației române moderne, subintitulat Forțele revoluționare, prezintă și analizează această împrejurare, ca și efortul procesului de constituire a modernității noastre. Opoziția a venit din partea boierimii autohtone, reprezentată în luptele politice de Partidul Conservator. Lor le este închinat al doilea volum al lucrării lui E.
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
extratereștri, voiajul temporal sau, ca în nuvela titulară, citirea viitorului etc. Un câștig ar fi, totuși, dat de încercările timide de tratare în răspăr a rețetei SF. Cuadratura cercului (1975) descoperă însă un prozator semnificativ superior celui etalat mai înainte. Subintitulat Fals tratat de urbogonie și inspirat, probabil, într-o bună măsură, de formația de arhitect a autorului, textul oferă, în maniera lui Jorge Luis Borges, o colecție de schițe pretins „documentate” ale unor orașe imaginare. În acest format narativ-eseistic se
SASARMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
-șef adjunct) și Vladimir Trebici. Din 1995 D. Vatamaniuc figurează ca director, iar în 2003 redacția e alcătuită din Petru Bejinaru, Alexandrina Cernov, Vasile Ghețău, Mircea Irimescu, Gheorghe Nandriș, Lucia Olaru-Nenati, Marian Olaru, Vasile Precup, Ion Puha și Aurelia Ștefănescu. Subintitulată „Foaia Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina”, revista vrea să fie „un apel către tineretul creator al acestui ținut de a-și pune talentul, puterea de muncă și entuziasmul curat în slujba edificării patriei viitoare”. Cele mai numeroase
SEPTENTRION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289626_a_290955]
-
apoi la Oradea, mai întâi lunar, ulterior bilunar, de la 1 ianuarie 1875 până la 15 decembrie 1882, sub conducerea lui Iosif Vulcan. Deși revista nu are un articol-program, orientarea ei, sugerată în parte de titlu, se conturează clar de la primele numere. Subintitulată „Foaia poporului român”, Ș. cultivă interesul pentru folclor, promovând totodată și literatura originală menită să contribuie la culturalizare. Acestui deziderat încearcă să îi răspundă și succintele prezentări făcute unor cărturari ca G. Barițiu, Timotei Cipariu, B. P. Hasdeu, Al. Hurmuzachi
SEZATOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289655_a_290984]
-
excelând în ambele ipostaze prin mediocritate. Cartea suscită interes prin observația realistă de amănunt, agrementată pe alocuri cu notări amuzante. Un „roman indirect”, precum Șantier de Mircea Eliade (întrucât e o „carte cu oameni”), este și volumul Femeia din fotografie, subintitulat Jurnal 1987-1989 (2002; Premiul ASPRO). Scrierea este un memorial, o reconstituire pe secvențe temporale întinse a ultimilor doi ani trăiți sub comunism. Cu dexteritatea ziaristului experimentat, nu fără a opera și incursiuni autobiografice, împinse până în copilărie, Ș. evocă fapte, momente
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
axează pe destinul de victimă al unui tânăr nevinovat, acuzat de crimă, celălalt pledează patetic pentru salvarea „rădăcinilor”, în pofida tuturor vicisitudinilor. Pendularea ambiguă între gând și faptă, interferarea conștientului cu subconștientul creează, în final, impresia halucinantă a unui coșmar existențial. Subintitulată Însemnări de călătorie în China, cartea Pecetea dragonului (1980) nu este o culegere de reportaje, ci jurnalul unui intelectual avid de noutățile oferite de alt spațiu geografic și spiritual decât cel familiar lui. De altfel, după această dată, cu excepția romanului
SIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289691_a_291020]
-
SĂPTĂMÂNA, publicație apărută la Iași de la 9 mai 1853 până la 1 mai 1854. Subintitulată „foaie sătească” și subvenționată de Departamentul Cultului și Învățăturilor Publice, gazeta apărea, probabil, în continuarea mai vechiului periodic „Foaie sătească” (1839-1851), propunând, în spirit iluminist, o acțiune moderată de culturalizare a țăranului. Acest program, sintetizat într-o Înștiințare semnată de
SAPTAMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289487_a_290816]
-
, revistă apărută la Iași, săptămânal de la 14 iunie 1924 până la 8 noiembrie 1925 și lunar de la 10 martie 1928 până în aprilie 1929, ca organ de presă al Casei Sarpic (La Società Romena per Industria Cinematografica). Subintitulată inițial „Scenă și ecran”, de la numărul 25/1925 apare cu titlul și subtitlul „Spectacolul. Teatru și cinematograf”, iar de la numărul 1/1928 revine la subtitlul „Scenă și ecran”. Difuzată gratuit până la numărul 12/1924, publicația este dedicată în special cinematografului
SARPICINEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289503_a_290832]
-
TRANSILVANIA, revistă apărută la Sibiu, lunar începând cu mai 1972, trimestrial din 1991 până în 1999, bimestrial din august 2000, din nou lunar din iunie 2002. Subintitulată „Revistă politică, social-culturală și literară”, publicația a fost editată în perioada comunistă de către Comitetul Județean Sibiu pentru Cultură și Educație Socialistă. Inițial a fost redactată de un colegiu de redacție alcătuit din douăzeci și șapte de personalități ale vieții culturale
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
, publicație apărută la București, bilunar, între 1 august și 1 decembrie 1873. Subintitulată „Revista cestiilor contimpurane”, T. este redactată de Gr. H. Grandea, cu scopul, mărturisit într-un ambițios articol-program, de a contribui la dezvoltarea culturii naționale. Încrezător în menirea literaturii, așa cum afirmă în cuprinzătoarea schiță istorică Starea literaturei și artelor în România
TRIBUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290270_a_291599]
-
individualitate într-o epocă încă marcată de epigonism clasic și manierism simbolist. T. a scris și proză, oscilând între schițe de tip I. L. Caragiale (O aventură) și evocarea naturistă sadoveniană (Țara de dincolo de negură). În volumul Scrisori fără adresă (1930), subintitulat „proză umoristică și pesimistă”, dominante rămân tot verva comică și spiritul parodic. Remarcabilă este Domnia lui Ciubăr-Vodă, inteligentă pastișă a stilului cronicarilor, împănat cu neologisme - acestea joacă un rol-cheie în mai toată opera lui T. -, autorul procedând la desolemnizarea lucrurilor
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
opera lui T. -, autorul procedând la desolemnizarea lucrurilor sfinte, la „modernizarea” lor, de unde și efectul comic. A lăsat și o serie de scrieri memorialistice: Amintiri din luptele de la Turtucaia (1918), În gheara lor... (1920), parte reluate în Pirin-Planina (1936), carte subintitulată „episoduri tragice și comice din captivitate”. Materia este tratată când grav, când cu umor negru, când cu duioșie, când cu spirit tonifiant. Naturistul din Balade... este și el prezent. Romanul abia început Minunile Sfântului Sisoe (publicat în volumul Postume, 1938
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
Ministerul Economiei Naționale (1944-1948). În 1929 debutează cu un pamflet în „Chemarea tinerimii române”, organul clujean al Partidului Național Român, în care până în 1932, folosind și pseudonimul Observator, dă numeroase texte. În 1932-1933, venit la București, scrie la săptămânalul „Stânga”, subintitulat „Linia generală a vremii” (unde iscălește cu pseudonimul P. Boteanu, alături de Petre Pandrea, Sorin Pavel, Mircea Grigorescu, Petru Comarnescu ș.a.), iar în 1935 publică, împreună cu Sorin Pavel, Ioan Crăciunel, Gheorghe Tite, Nicolae Tatu și Petre Ercuță, Manifestul revoluției naționale. În
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
iunie și noiembrie 1920, cu subtitlul „Revistă literară, socială și științifică”. Redactor: Eugen Relgis. Colaborează cu poezie Ion Barbu (Dezrobire, În ceață, Toiagul), Tudor Arghezi (Prințul, localizată și datată Văcărești, 1919), Al. A. Philippide (Desen murdar), Ion Vinea (Nocturnă, Iarnă, subintitulată Sat rusesc în Basarabia și datată 1917), F. Aderca (Remușcări, Mea culpa..., Stegarii, Ruga de seară a unui revoluționar), Tudor Vianu (Închinare, Lemn, Pe stânci), Enric Furtună, A. Dominic, Marcel Romanescu, Mihail Celarianu, G. Spina, Virgiliu Moscovici (Virgiliu Monda). Se
UMANITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
revoltat al „tinerilor furioși” englezi din anii ’50 ai secolului trecut, dar într-o versiune adaptată la circumstanțele anilor ’80 ai României ceaușiste. Tot un microroman - înrudit cu prozele scurte ale scriitorului - poate fi considerat Jertfă & Steag (1999), cu prudență subintitulat „povestire”. U. operează acum cu subiecte pretențioase și grave: tradiția, mitul, confruntarea între raționalism și epifanie obscură, crima ritual-sacrificială etc., totul abordat sub semnul deriziunii și al bufonadei satirice, dar și al unei productive ambiguități. O carte importantă - în epocă
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
abandoneze reveriei, și chiar titlul cărții rezumă iluzia că, undeva, celor optzeci și unu de membri ai echipajului li se va adăuga, miraculos, încă unul. Diferite nu doar de „călătorii”, ci și de romane sunt scrierile lui T. destinate copiilor, subintitulate, într-o ediție ce le cuprinde, „povestiri vesele pentru cei mici, cu tâlcuri triste pentru cei mari”, precum și romanele ai căror protagoniști sunt copii, adolescenți sau tineri. Prin definiție, acest gen de literatură include o finalitate educativă, dar aici „lecția
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
Metafora intermediază, dând o turnură insolită unui mesaj mai curând poematic decât filosofic. Cu o singură excepție, piesa Sam, teatrul lui Z. nu va mai atinge nivelul din Domnișoara Nastasia, deși în anumite privințe poate reține atenția. În acest text subintitulat „Poveste cu mine, cu tine, cu el...”, mișcările sufletești sunt trecute prin alambicul unei prolixe alegorii. Propunându-și să urmărească un destin ce implică general-umanul, vehiculând numeroase personaje-idee, arhetipale, hărăzindu-i protagonistului iluminări, dramaturgul îl poartă printr-o serie de
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
SUNETE ȘI RĂSUNETE, revistă apărută la Viena, în mai 1892. S-a păstrat un singur număr (2, din 15 mai) din această publicație subintitulată „literară-socială ilustrată”, redactată de Romulus Boiu și Corneliu Roșescu. Ei publică, alături de Eugen Velescu și de Caton Theodorian, versuri, proză, articole despre sport, o cronică a unui spectacol al Operei din Viena, umor și anecdote. R. Z.
SUNETE SI RASUNETE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290020_a_291349]
-
de la 20 ianuarie 1925 pana la 20 iunie 1926. Director: Petru Bănescu. Tinerii grupați în jurul publicației se desolidarizează de „materialistele preocupări ale epocii”, își pun încrederea în virtuțile sufletești ale neamului și, prin scris, vor să facă „opera de regenerare”. Subintitulata inițial „Revista social-literară”, de la numărul 1/1926 devine „Revista literară, artistică, științifică”. Semnează versuri Horia Furtună (Fragment), Const. Rîuleț, I. C. Aslan, Cezar Gr. Cristea, Traian G. Stoenescu, Ștefan Sfetescu, cu proza figurează Const. P. Niculescu (Luminișuri. Destăinuirea, fragmente din românul
ŢARA VOEVOZILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290075_a_291404]
-
, gazeta apărută la București între 10 septembrie 1944 și 9 aprilie 1945 și la 10 septembrie 1945. Subintitulata „Săptămânal de atitudine națională”, V.T. e redactată de un grup de publiciști ardeleni, multi refugiați, militanți pentru eliberarea Transilvaniei și înlăturarea consecințelor ce decurgeau din Dictatul de la Viena. Principalii colaboratori sunt Vasile Netea, Ilie Dăianu, Coriolan Gheție, E. Boșca-Mălin, Gabriel
VOINŢA TRANSILVANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290633_a_291962]
-
se întâmple, în afara unor nonîntâmplări (rutina unei slujbe inutile), a unor amoruri apatice sau a unor nesfârșite discuții. Majoritatea cărților de după 1989 - Copiii fiarei (1997), Timp mort (1998), România abțibild (2000), Un cadavru umplut cu ziare (2001), Nobelul românesc (2002) -, subintitulate „scrieri”, asumându-și așadar calitatea de literatură, strâng texte publicate inițial în „Adevărul” și în „Adevărul literar și artistic”. Eterogene - atribut al cărui corelativ este coerența excelenței stilistice, indiferent de regimul violent-vitriolant, rece sau cald-patetic -, cuprinzând editoriale, analize politice sau
POPESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288927_a_290256]
-
tonul moralizator. Treptat dramaturgul, care a scris câteva zeci de piese, reușește să se debaraseze, de zgura ideologică, surprinde vârsta copilăriei și peripețiile ei într-o manieră vivace (ca în Șut...gol!, piesă într-un act, 1971, Nu mă tem!, subintitulată „farsă” ș.a.), cu toate că nu reușește întotdeauna să camufleze intenția pedagogică. Interesează și activitatea de cronicar dramatic a lui P., care comentează de regulă spectacole cu piese subsumabile genului comic, de la estradă la farsă sau comedie. Se rețin îndeosebi considerațiile asupra
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]