251 matches
-
sub care am pus un taburet scrijelit. A fost o dată și nu mai știu de-a fost aievea sau în vis. E greu de spus cu nodu’n gât, subțiat de-atâta rușinare. Îmi amintesc doar sunetul sacadat al respirării subjugate’n sărutare. Îi simt și-acum căldura căutării, a murmurelor tomnatice, a soarberii dorinței coapte, a legănării magice și transparente. Timpul din mine începe să mă zorească, sfidând simțirea învățată să aștepte. Cu inima dorită de-amintire, în lumi ce
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
în țări străine și-i contopește măcar simbolic într-o mare comunitate peste mări și frontiere; 2. informează despre țara în care trăiesc românii, îi descrie diferitele aspecte și-i definește importanța în ceea ce interesează acum în primul rând popoarele subjugate: lupta pentru libertate”. Horia Stamatu caută cu tenacitate să își definească orizontul prin adoptarea acelor poziții ale exilului care se identifică și cu atitudinea, și cu așteptările sale. Una din ideile-cheie este rezistența prin cultură, concept ce se impune în fața
SCRISORI DIN SPANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289580_a_290909]
-
consecințele cele mai tragice ale subjugării unei națiuni se înregistrează în ordinea culturală”, iar „cultura unui popor este identitatea lui spirituală în societatea celorlalte popoare”, Horia Stamatu observă că „ocupantul urmărește, în primul rând, să demobilizeze esența spirituală a nației subjugate, sugrumându-i potențialul de creație culturală, după cum în plan material caută să o pauperizeze, exploatându-i bogățiile și confiscându-i puterea de muncă”. Devine astfel necesară realizarea în exil a unui refugiu esențial, în stare „să dezvolte pe mai departe
SCRISORI DIN SPANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289580_a_290909]
-
pe toți la un loc, pe toți sub același steag. Să ne pregătim de această luptă”. În fiecare număr sunt publicate ample articole, comentarii și corespondențe referitoare la situația politică a românilor din Ardeal și Banat, grupate sub titlul România subjugată. Apar, de asemenea, note de călătorie în Transilvania, proze, amintiri și însemnări literare de B. Delavrancea (Odinioară, Sorcova ș.a.), semnate cu inițialele d.l.v. Cronicarul teatral al gazetei, și el iscălind doar cu inițială, R., constată cu satisfacție deschiderea stagiunii la
UNITATEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
rus” („sutele negre”), În fruntea cărora se aflau și reprezentanți ai dvorenimii basarabene (M. Purișchevici, P. N. Crupenschi și P. Crușevan). Scopul principal al acestor organizații era lupta Împotriva mișcării revoluționare, dar și Împotriva mișcării de emancipare națională a popoarelor subjugate. Înfrângerea revoluției a condus la suprimarea tuturor libertăților, declarate anterior de către Împăratul Nikolai II, prin intermediul Manifestului său emis la 19 octombrie 1905; excepție a făcut tipografia eparhială, care și-a continuat activitatea până la Încheierea perioadei de ocupație, dar, bineînțeles, și
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
maximei autenticități, el optează pentru universul sufletesc adolescentin, sufocat de singurătate și înstrăinare. Însemnele vârstei rebele își pun pecetea pe toate actele tânărului, care nu e dispus să accepte nici înțelepciunea bătrânilor (Un sfat pentru fiecare), nici să se lase subjugat, fără zbateri, de conformismul unei căsnicii (Iarna când e soare). Modul de a percepe simultan fluxul memoriei afective și impulsurile realității imediate este reflectat în schița O zi ca celelalte, dar pentru mine alta, exemplară prin întrepătrunderea până la limita extremă
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
de la Moscova... Unii soldați se plimbau încolo și-ncoace, amuzați că puteau să treacă, dintr-un singur pas, în străinătate. Seara, comisarul politic le vorbi despre „patria curățată de murdăria nazistă“, despre „misiunea eliberatoare“ ce le revenea lor în Europa subjugată. Ascultându-l, Pavel își spunea că borna aceea de frontieră era mai convingătoare decât toate discursurile. Nu înțelese de ce trecerea frontierei trezi în el teama de moarte. Poate pentru că războiul și, deci, întoarcerea acasă deveneau, pentru prima oară de luni
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
legătură dintre libertatea socială și cea națională, simpatia pentru țărănime, dar și ostilitatea pătimașă împotriva domnilor și boierilor, care au dus țara într-o situație jalnică. Istoria se înfățișează ca un șir nesfârșit de lupte între clasa dominantă și aceea subjugată. Numai revoluția poate restitui omenirii arhaica ei libertate și egalitate. Dar unele idei nu au cum fi, totuși, ale lui Bălcescu. Cultul romantic al personalității cu menire providențială, unele respirări idealizante, sentimentul înfiorat al naturii rustice, ca și o anume
CANTAREA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
s-au îndreptat. Cotește și o ia pe un nou culoar. Decorația murală din acest pavilion este în întregime consacrată lui Hercules. Gallus însă nu și-a dorit pe pereți reprezentarea muncilor grele ale erou lui, ci un Hercules galant, subjugat plăcerilor și viciului, aseme nea lui. Trece cu mers măsurat pe lângă scene de-a dreptul scabroase din viața agitată a semizeului. Uite-l beat, clătinându-se, gata s o dezonoreze pe fata regelui Aleos, preoteasă a zeiței Athena, care spală
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
imediat, cu toate că în lipsă o dorisem vag, voiam s-o supun iarăși, în loc să mă bucur de această desfacere liniștită a noastră, la care mă gândisem atâta. O luam cu mine, mă tânguiam, o îmbrățișam, până ce o vedeam tot așa de subjugată ca și la început și spunând ca o scuză: "Încercasem cu tot dinadinsul să mă vindec de tine, dar văd că nu se poate". Bineînțeles, totul intra în normal, dânsa mereu îndrăgostită, iar eu din când în când dorind-o
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
beau vin, și înainte să mă întind pe marginea patului și să adorm, văd șnițelul de pe farfuria ei ridicându-se și crescând, întreg, nemușcat, amintind prin forma sa de o țară îndepărtată, aproape golită de populație, o țară cucerită și subjugată, și mi se părea că pășesc pe șnițelul acesta uriaș și fierbinte cu picioarele goale, zi după zi, fără să văd țipenie de om, până când întâlnesc un călugăr în robă roșie, care îmi șoptește cu buzele sale arse, fugi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
asistau, dându-le tuturor cred, - mie În mod sigur - crampe la stomac. Dar asta mi se mai Întâmplase și la așa-numitele escolas de samba, la Rio, cunoșteam puterea psihagogică a muzicii și a zgomotului, aceeași de care se lasă subjugați și cei cuprinși de febră pe la noi sâmbătă seara la discoteci. Nemțoaica dansa cu ochii holbați, cerea uitare cu fiece mișcare a mădularelor ei isterice. Încet, Încet, celelalte fiice ale sfântului cădeau În extaz, dându-și capetele pe spate, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
obscur, în vreme ce alții, nedemni să-i stea alături, se îmbuibă și se lansează prin redacțiile jurnalelor de mare tiraj. Pentru că tânărul Herdelea era de "dincolo", secretarul îl însărcină să culeagă din presa germană și ungurească știrile despre România și românii subjugați. Îi oferi imediat un teanc impresionant de ziare virgine. Nimeni din redacție nu cunoștea altă limbă străină decât franceza, încît n-avea cine să le citească. Poate să le ia acasă, să le răsfoiască pe îndelete. Să nu mâzgălească mult
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
reculeși. Așa cum parfumul florilor acumulate proaspăt pe un mormânt străin face pe cei sensibili să se simtă cu o plăcere dureroasă încă mai vii. XIV Pe măsură ce repetițiile se înmulțeau și răspunderea se desemna, Marcian devenea mai autocrat, și executanții mai subjugați. Se întîmpla acum ca observații destul de severe să pornească de ia maestru către unul sau altul. Mai nervos, cu cât era mai interesat de buna reușită, Marcian trecea peste convențiile mondene, așa cum ar fi făcut-o pentru un concert public
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
străbat În lung și-n lat orașul și care sînt veșnic umbrite de violența sălbatică și de vuietul trenului suspendat, așa Încît nu numai lumina ce străbate prin rețeaua de fier ruginit, ci Însăși viața, mișcarea de sub ea, pare aspră, subjugată, lovită, violentă, uluită și năucită - la colțul unei astfel de străzi, un om a fost ucis. Era un italian mărunțel, Între două vîrste, care avea un fel de cărucior fragil, staționat lîngă trotuar, unde ținea o colecție sărăcăcioasă și pestriță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mai depărtat. CAPUL I TIMPURILE ANTE-ROMANE 513 in. De Hr. -106 d. Hr. I SCIȚII Șl AGATIRȘII I. TOPOGRAFIA SCIȚIEI În vremile cele mai vechi despre care istoria ne-a lăsat vreo pomenire, țările care alcătuiesc patria liberă sau încă subjugată a românilor, erau adăpostul mai multor popoare, pe rădăcina cărora acum adânc îngropată, s-au hultuit pe rând toate acele elemente din acăror introlocare se urzi poporul românesc. Știrile noastre asupra acestor vremuri de mult apuse, le culegem aproape dintr-
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Noaptea neagră-i și mai grea/... Că-n a neamului cetate/ Sunt cuvinte arestate/ Foamea-i un secret de stat/ Mâncăm piatră-n loc de pâine.” Belșugul nostru de grâne, luat cu anasâna de la gura înfometată a unui întreg popor subjugat era vândut peste graniță, vrând să evidențieze productivitatea deosebită a agriculturii socialiste românești. Și totuși, cu simțul său vizionar pronunțat, poetul - seismograful cel mai sensibil al neamului primejduit în existența sa, semnalează ceea ce marea masă aștepta, spera „Timpul vuia între
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
creier? S-a făcut palid, ca și cum aș fi dat în vileag o taină a sa. În clipa aceea a intrat regina. De mai multe ori încercasem să-mi închipui cum arăta puternica și măreața Teodolinda. Am rămas dezamăgit și, totodată, subjugat. Nu purta bijuterii, i se vedea părul sub văl, prematur încărunțit, și fața, cândva frumoasă, era pătrunsă de suferință; privirea însă îi rămăsese poruncitoare și de-ajuns să mă facă să îngenunchez. - Ridică-te, Stiliano, nu se îngenunchează în fața unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a fi o bucată de lemn putred sau o frunză uscată se ridica în zbor și se pierdea departe, în zare, lăsându-l pe vânător cu o expresie năucită și cu plasa în aer. Privirile lui rătăciră în sus, rămânând subjugate de o orhidee născută în echilibru deasupra abisului, exact în unghiul de unire a unei crengi cu trunchiul. De culoare liliachie cu alb, își alesese locul pe care l-ar fi ales un „viet“ ca să pregătească o ambuscadă. Și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
mai ține cont de nimic. Nerăbdarea și dorința veșnic arzătoare a bărbatului când întâlnește femeia, căreia nu îi convine de multe ori situația însă îl lasă înțelegătoare, în speranța că mai târziu el va aprecia acest lucru. Îi simte trupul subjugat, îi face tot ce poftește, așa că devine blând și nu se mai grăbește. Acum știe că îi stă la dispoziție total. Ea intuiește transformarea bărbatului. Încordarea corpului îi dispăruse și se liniștește pentru o clipă. Starea de mulțumire că îi
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Bilbao Avea în mână cheia voinței omenești, putea să producă, orce mișcare i-ar fi plăcut. Bucurie, invidie, durere, iubire, ură... Va să zică te am în mână, chintesență a mișcărilor istoriei... avere. Tu, reprezentant al puterilor omenești și al puterilor naturei subjugate, atârni de tremurul mînei mele, atârni de închipuirile capului meu, de dorințele inimei mele... Aide, poeți, descrieți luna, învățați, descoperiți izvoarele gîndirei, eu le am toate în acest sunet al aurului... Tot ce căutați, tot ce nu puteți avea, eu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
hipnoză colectivă, persoana conducătorului focalizează atenția tuturor. Privirea lui îi fascinează, e acea fascinație plămădită din atracție și teamă pe care anticii o puneau pe seama privirii semizeilor, anumitor animale, cum ar fi șarpele sau basiliscul, anumitor monștri, de felul Gorgonei. Subjugată, masa este cu atît mai receptivă la cuvînt, care devine acum principalul vehicol al seducției. Totul depinde de intenția conducătorului: el poate transmite masei dorințele sale, îi poate dicta o soluție clară la unele probleme complexe și, actul suprem, poate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
antrenează, îi conduc. Aceștia sînt conducătorii, religioși, politici, științifici și așa mai departe. Ei se află la originea tuturor schimbărilor, invențiilor, a tuturor formelor sociale care fac istoria. Sugestionați, majoritatea indivizilor îi copie și îi urmează. Ei sînt subjugați, așa cum subjugați sînt și copiii de către tată, ucenicii de către maestru și artiștii de duzină de către un artist de geniu. În măsura în care inteligențele și descoperirile acestor personalități de vîrf progresează unele în raport cu celelalte, prin urmare sînt superioare celor ale trecutului, mulțimile care le imită
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
strategiilor disciplinare instituționalizate și al retoricii despre acestea, statulxe "„stat" a definit parametrii permisibilului și tolerabilului (a construit o - n. M.M.) ordine simbolică ce se slujea pe ea însăși, prin intermediul căreia alte interese decât cele ale statului au fost complet subjugate.” (Kligmanxe "„Kligman,Gail", ibidem, p. 4) Consecințele politicii prontaliste românești au fost și mai sunt încă deosebit de dure și de vizibile: femei moarte de septicemii sau hemoragii, femei mutilate genital, femei și medici închiși pentru avorturi, copii orfani sau abandonați
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
să se apropie de politica engleză, dacă nu i-ar fi teamă de cele 15 milioane slavi de sub stăpânirea ebreo-maghiară; în fine Italia, stat nou și nu prea versat în politica lumii, își declară pe față simpatiile sale pentru popoarele subjugate, deși, după a noastră părere, în asemenea afaceri e de preferat zâmbetul cu două înțelesuri al principelui - cancelariu decât vorbareța pozare în apărător al libertății. După Cât s-ar părea situația e clară. Deși e greu să se cuteze cineva în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]