164 matches
-
la depozitarea benzinelor auto în rezervoarele orizontale din depozitele sucursalelor PECO ale Societății Naționale a Petrolului "Petrom" - Ș.A. București Capacitate rezervor, -------------- *) Zona de câmpie - județele: Arad, Brăila, București, Călărași, Constantă, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Olt, Teleorman, Timiș, Tulcea. **) Zona submontană - județele: Albă, Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Iași, Prahova, Mureș, Sălaj, Satu Mare, Vâlcea, Vaslui, Vrancea. Anexă 11 COEFICIENȚII DE CONSUM TEHNOLOGIC la depozitarea benzinei de extracție în rezervoarele orizontale din depozitele sucursalelor PECO ale Societății
ORDIN nr. 33 din 23 ianuarie 2004 privind aprobarea coeficienţilor maximi de consumuri tehnologice, specifici activităţilor de depozitare, manipulare, distribuţie şi tranSport al produselor petroliere din cadrul Societăţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti şi al Societăţii Comerciale "Petrotrans" - S.A. Ploieşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155469_a_156798]
-
depozitarea benzinei de extracție în rezervoarele orizontale din depozitele sucursalelor PECO ale Societății Naționale a Petrolului "Petrom" - Ș.A. București Capacitate rezervor, ---------- *) Zona de câmpie - județele: Arad, Brăila, București, Călărași, Constantă, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Olt, Teleorman, Timiș, Tulcea. **) Zona submontană - județele: Albă, Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Iași, Prahova, Mureș, Sălaj, Satu Mare, Vâlcea, Vaslui, Vrancea. ***) Zona montană - județele: Bistrița-Năsăud, Brașov, Covasna, Harghita, Neamț, Maramureș, Sibiu, Suceava. Anexă 12 COEFICIENȚII DE CONSUM TEHNOLOGIC la depozitarea benzinei
ORDIN nr. 33 din 23 ianuarie 2004 privind aprobarea coeficienţilor maximi de consumuri tehnologice, specifici activităţilor de depozitare, manipulare, distribuţie şi tranSport al produselor petroliere din cadrul Societăţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti şi al Societăţii Comerciale "Petrotrans" - S.A. Ploieşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155469_a_156798]
-
auto și de extracție în rezervoarele îngropate din depozitele sucursalelor PECO ale Societății Naționale a Petrolului "Petrom" - Ș.A. București Capacitate rezervor, ---------- *) Zona de câmpie - județele: Arad, Brăila, București, Călărași, Constantă, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Olt, Teleorman, Timiș, Tulcea. **) Zona submontană - județele: Albă, Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Iași, Prahova, Mureș, Sălaj, Satu Mare, Vâlcea, Vaslui, Vrancea. Anexă 13 COEFICIENȚII DE CONSUM TEHNOLOGIC la depozitarea petrolului, white-spirit-ului, motorinei, păcurii, uleiurilor în rezervoarele de stocare din depozitele sucursalelor
ORDIN nr. 33 din 23 ianuarie 2004 privind aprobarea coeficienţilor maximi de consumuri tehnologice, specifici activităţilor de depozitare, manipulare, distribuţie şi tranSport al produselor petroliere din cadrul Societăţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti şi al Societăţii Comerciale "Petrotrans" - S.A. Ploieşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155469_a_156798]
-
Aprilie), 35 % pentru coasa a doua (Mai 20 %, Iunie 15 %) și 25% pentru coasele următoare (Iulie - 15 %, August 10%). În general gunoiul de grajd s-a folosit la culturile de câmp, utilizarea lui pe pajiști fiind mai frecventă în zonele submontane și montane cu suprafețe restrânse de teren arabil. De altfel, datorită faptului că pe pajiștile naturale el nu se încorporează în sol, folosirea lui dă rezultate mai bune în zonele cu precipitații suficiente. Efectul remanent al fertilizării pajiștilor cu gunoi
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
Aprilie), 35 % pentru coasa a doua (Mai 20 %, Iunie 15 %) și 25% pentru coasele următoare (Iulie - 15 %, August 10%). În general gunoiul de grajd s-a folosit la culturile de câmp, utilizarea lui pe pajiști fiind mai frecventă în zonele submontane și montane cu suprafețe restrânse de teren arabil. De altfel, datorită faptului că pe pajiștile naturale el nu se încorporează în sol, folosirea lui dă rezultate mai bune în zonele cu precipitații suficiente. Efectul remanent al fertilizării pajiștilor cu gunoi
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
sub coordonarea ANSVSA, având în vedere: a) situația epidemiologică actuală referitoare la modul de transmitere a rabiei și de distribuția geografică a zonelor rabigene; ... b) existența populației de vulpi ca principal vector al rabiei în zonele de șes, colinară, deal, submontană, în apropierea și chiar vecinătatea zonelor populate; ... c) realizarea unei zonări în funcție de bariere naturale sau artificiale; ... d) gradul de răspândire în teritoriu, categoriile de animale potențial și real infectate; ... e) transmisibilitatea bolii la om. ... Capitolul II OBIECTIVELE ȘI ACȚIUNILE ÎNTREPRINSE
NORME METODOLOGICE din 28 aprilie 2009 de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2009*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211336_a_212665]
-
vaccinale cu │ │următoarelor județe: Alba, Arad, Bihor, │vaccinale/campanie/km², evitându-se teritoriul localități- │ajutorul avioanelor sau │ │Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, │lor, al luciului de apă, autostrăzilor, etc. În aceste zone,│elicopterelor, pe suprafețe│ │Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, │precum și în zonele submontane până la altitudinea de 1000 m│întinse sau în zonele greu │ │Maramureș, Mureș, Sălaj, Satu Mare, Sibiu și│distribuirea de momeli vaccinale se va face manual, la │accesibile, iar în jurul │ │Timiș. 2.Examenele virusologice de Se vor recolta de la vulpile vânate sau
NORME METODOLOGICE din 30 martie 2011 (**actualizate**) de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234545_a_235874]
-
vaccinale cu │ │următoarelor județe: Alba, Arad, Bihor, │vaccinale/campanie/km², evitându-se teritoriul localități- │ajutorul avioanelor sau │ │Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, │lor, al luciului de apă, autostrăzilor, etc. În aceste zone,│elicopterelor, pe suprafețe│ │Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, │precum și în zonele submontane până la altitudinea de 1000 m│întinse sau în zonele greu │ │Maramureș, Mureș, Sălaj, Satu Mare, Sibiu și│distribuirea de momeli vaccinale se va face manual, la │accesibile, iar în jurul │ │Timiș. 2.Examenele virusologice de Se vor recolta de la vulpile vânate sau
NORME METODOLOGICE din 30 martie 2011 (**actualizate**) de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259056_a_260385]
-
munte și vegetația lor lemnoasă cu Myricaria germanica 24.224 Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Salix eleagnos 24.225 Râuri mediteraneene cu debit permanent și vegetație de Glaucium flavum 24.4 Vegetație de piciorul-cocoșului plutitoare pe râurile submontane și de câmpie 24.52 Chenopodietum rubri de pe râurile submontane 24.53 Râuri mediteraneene cu debit permanent: Paspalo-Agrostidion și galerii riverane de Salix și de Populus alba - Râuri mediteraneene cu debit intermitent LANDE ȘI TUFĂRIȘURI TEMPERATE 31.11 Lande umede
jrc1921as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87071_a_87858]
-
Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Salix eleagnos 24.225 Râuri mediteraneene cu debit permanent și vegetație de Glaucium flavum 24.4 Vegetație de piciorul-cocoșului plutitoare pe râurile submontane și de câmpie 24.52 Chenopodietum rubri de pe râurile submontane 24.53 Râuri mediteraneene cu debit permanent: Paspalo-Agrostidion și galerii riverane de Salix și de Populus alba - Râuri mediteraneene cu debit intermitent LANDE ȘI TUFĂRIȘURI TEMPERATE 31.11 Lande umede nord-atlantice cu Erica tetralix 31.12 *Lande umede sud-atlantice cu
jrc1921as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87071_a_87858]
-
34.31 - 34.34 Pe substraturi calcaroase (Festuco Brometalia) *(situri importante pentru orhidee) 34.5 *Pseudo-stepă cu ierburi și specii anuale (Thero-Brachypodietea) 35.1 *Pajiști cu Nardus, cu mare diversitate de specii, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și submontane, în Europa continentală) Păduri sclerofile pășunate (dehesas) 32.11 Cu Quercus suber și/sau Quercus ilex Pajiști umede seminaturale cu ierburi înalte 37.31 Pajiști mezohigrofile pe argile și calcare cu iarbă albastră (Molinia, alianță de vegetație Eu - Molinion) 37
jrc1921as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87071_a_87858]
-
Aprilie), 35 % pentru coasa a doua (Mai 20 %, Iunie 15 %) și 25% pentru coasele următoare (Iulie - 15 %, August 10%). În general gunoiul de grajd s-a folosit la culturile de câmp, utilizarea lui pe pajiști fiind mai frecventă în zonele submontane și montane cu suprafețe restrânse de teren arabil. De altfel, datorită faptului că pe pajiștile naturale el nu se încorporează în sol, folosirea lui dă rezultate mai bune în zonele cu precipitații suficiente. Efectul remanent al fertilizării pajiștilor cu gunoi
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
Aprilie), 35 % pentru coasa a doua (Mai 20 %, Iunie 15 %) și 25% pentru coasele următoare (Iulie - 15 %, August 10%). În general gunoiul de grajd s-a folosit la culturile de câmp, utilizarea lui pe pajiști fiind mai frecventă în zonele submontane și montane cu suprafețe restrânse de teren arabil. De altfel, datorită faptului că pe pajiștile naturale el nu se încorporează în sol, folosirea lui dă rezultate mai bune în zonele cu precipitații suficiente. Efectul remanent al fertilizării pajiștilor cu gunoi
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
Aprilie), 35 % pentru coasa a doua (Mai 20 %, Iunie 15 %) și 25% pentru coasele următoare (Iulie - 15 %, August 10%). În general gunoiul de grajd s-a folosit la culturile de câmp, utilizarea lui pe pajiști fiind mai frecventă în zonele submontane și montane cu suprafețe restrânse de teren arabil. De altfel, datorită faptului că pe pajiștile naturale el nu se încorporează în sol, folosirea lui dă rezultate mai bune în zonele cu precipitații suficiente. Efectul remanent al fertilizării pajiștilor cu gunoi
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
xerofile seminaturale și facies pentru tufărișuri pe substraturi calcaroase (Festuco Brometalia) *(situri importante pentru orhidee) 6220 *Pseudo-stepă cu ierburi și specii anuale (Thero-Brachypodietea) 6230 *Pajiști cu Nardus, cu mare diversitate de specii, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și submontane, în Europa continentală) 6240 *Pajiști de stepa sub-panonice 6250 *Pajiști de stepa panonice pe loess 6260 *Stepe panonice nisipoase 6270 *Pajiști xerofile până la mezofile bogate în specii din zonele joase finoscandinave 6280 *Pajiște calcifila stepică de tip alvar nordic pe
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
lor lemnoasa cu Myricaria germanica 3240 24.224 Râuri de munte și vegetația lor lemnoasa cu Salix eleagnos 3250 24.225 Râuri mediteraneene cu debit permanent și vegetație de Glaucium flavum 3260 24.4 Vegetație de piciorul-cocoșului plutitoare pe râurile submontane și de câmpie 3270 24.52 Chenopodietum rubri de pe râurile submontane 3280 24.53 Râuri mediteraneene cu debit permanent: Paspalo-Agrostidion și galerii riverane de Salix și de Populus albă 3290 - Râuri mediteraneene cu debit intermitent 4010 31.11 Lande umede
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
și vegetația lor lemnoasa cu Salix eleagnos 3250 24.225 Râuri mediteraneene cu debit permanent și vegetație de Glaucium flavum 3260 24.4 Vegetație de piciorul-cocoșului plutitoare pe râurile submontane și de câmpie 3270 24.52 Chenopodietum rubri de pe râurile submontane 3280 24.53 Râuri mediteraneene cu debit permanent: Paspalo-Agrostidion și galerii riverane de Salix și de Populus albă 3290 - Râuri mediteraneene cu debit intermitent 4010 31.11 Lande umede nord-atlantice cu Erica tetralix 4020 31.12 * Lande umede sud-atlantice cu
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
Pajiști subatlantice calcaroase extrem de uscate 6214 34.34 * Pajiști central-europene calcaro-silicioase 6220 34.5 * Pseudo-stepă cu ierburi și specii anuale (Thero-Brachypodietea) 6230 35.1 * Pajiști cu Nardus, cu mare diversitate de specii, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și submontane, în Europa continentală) 6240 34.31 * Pajiști stepice subcontinentale 6250 34.91 * Stepe panonice 6260 34.A1 * Stepe panonice nisipoase 6310 32.11 Cu Quercus suber și/sau Quercus ilex 6410 37.31 Pajiști mezohigrofile pe argile și calcare cu
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
și fură pământul. Poți justifica zidul oricât de mult vrei, dar pentru mine înseamnă crimă. The Black Triangle, proiect realizat în anii ’90, urmărește aceeași relație dintre om și mediu în partea vestică a așa-numitului Triunghi Negru, o zonă submontană a Munților Metaliferi, situați între Germania și Republica Cehă. Potrivit Magnum Photos, este unul dintre cele mai devastate teritorii ale Europei, dar și o regiune care a modelat originea și dezvoltarea ulterioară a Republicii Cehe. Mineritul cu cărbune a fost
Josef Koudelka: quot;Fotografiile mele marchează istoria. Nu sunt însă sigur că și schimbă cevaquot; () [Corola-website/Science/295716_a_297045]
-
drum al sării". Azi, municipiul Zalău, situat pe axa Cluj-Napoca-Satu Mare-Petea, DN1F-E81, este conectat la o rețea rutieră cu acces spre Europa de Vest. Relieful colinar al depresiunii are o altitudine cuprinsă între 200-500 m. În Depresiunea Zalăului predomină un climat temperat submontan, cu precipitații bogate și oscilații mai mici de temperatură decât în Podișul Transilvaniei. Aceasta face ca împrejurimile orașului să fie bogate în păduri de foioase, creând un ecosistem favorabil dezvoltării turismului. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -2,5
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
sa, orașul se află, de asemenea, la intrarea în Depresiunea Neamțului, la poalele Culmii Pleșu, Vârful Vânători (624 m). Principale forme de relief sunt Depresiunea Neamțului (Ozana - Topolița) și dealurile și culmile ce țin de Subcarpații Moldovei: Culmea Pleșu (culme submontană) la nord, dealurile Movilelor, Humulești și Ocea la sud, și dealul Boiștea care închide valea Ozanei la est. Culmea Pleșului, cu o lungime de 24 km, situată la nord, are înălțimea maximă de 913 m. Înspre orașul Tîrgu Neamț, se
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
în sensul de rudenie. Sărbătoarea nedeilor se întinde pe parcursul a două-trei zile. Sub influența creștinismului, au căpătat valoarea unui Hram, nedeia fiind programată azi în funcție de hramul bisericii din sat. O mare varietate cunosc și obiceiurile de peste an. Zonă deluroasă și submontană, ocupațiile de bază fiind agricultura și creșterea animalelor, Plaiul Cloșani este caracterizat prin obiceiuri și practici care să contribuie la apărarea holdelor, animalelor sau a oamenilor de stihiile pământului sau ale naturii: “Răscocitul”, “Năprăorul”, “Lăsatele”, “Sântoaderii”, “Mucenicii”, “Mama-Mușa” sau “Ciumarca
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
limita cu județele și . Are ca vecini: la nord - comuna Chiojdu (județul Buzău) și comuna Vama Buzăului (județul Brașov), la sud - comunele Drajna și Izvoarele; la vest - comuna Măneciu, la est - comunele Starchiojd și Posești. Satul Cerașu este o așezare submontană înconjurată de culmi și piscuri muntoase ca: Vârful lui Crai, Clăbucetul, Leurdeanul, Căprioru și Chimniți. Este străbătută de șoseaua județeană DJ230, care o leagă spre sud de Drajna. În extremitatea nordică a comunei se află pasul Tabla Buții, pe care
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
prin vitejia ostașilor trimiși pe frontul „Poloniei rusești” , al Galiției, Albaniei, Italiei, Serbiei și chiar al Franței, participând din 1916 la Marea Unire din 1918. Comuna Racovița, este așezată la poalele Vârfului Suru (2281m), pe zona de contact dintre dealurile submontane ale Munților Făgăraș și terasa joasă, aluvionară, de pe malul stâng al Oltului, la o altitudine de 385 metri. Localitatea se mărginește spre nord și nord-est cu hotarul orașului Avrig, hotar care se întinde de la confluența Văii Mârșa cu Oltul și
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
că "Deșug sau Dealul Piertis"), cu o altitudine de 855 m., acesta dominând zona, fiind cel mai înalt punct din comuna Vânători, sudul județului Mureș, dar și de la marginea Subcarpațiilor externi ai Transilvaniei. Totodată este și cea mai vestică înălțime submontană din partea de sud-est a Transilvaniei. La baza versantului își are obârșia pârâul Feleag, la circa 3 km de sat. Satul este atestat documentar încă din anul 1393, dar în documentele Bisericii Catolice apare în anii 1270 sub numele de Magyar
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]