118 matches
-
sau intermediare), numărul liniilor, schimbătoarele folosite etc - la Of. Fălticeni, centrală generală; în localitățile Broșteni, Mălini, Borca și la subprefectura Ciumulești, centrale telefonice cu cinci numere, iar la Valea Glodului, centrală telefonică, cu trei numere; la Pleșești, Bogdănești, Ruginoasa și subprefectura Pașcani, posturi telefonice intermediare, iar la Liteni, post intermediar cu Botoșani, prin comuna Fântânele; în localitățile Dolhești, Ciumulești, Baia, Rădășeni, Mădeiu și Dorna, posturi telefonice intermediare cu două linii, iar la Siliștea, Fântâna Mare, Sasca, Brădățel, Fărcașa, Vașcani, la subprefectura
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
subprefectura Pașcani, posturi telefonice intermediare, iar la Liteni, post intermediar cu Botoșani, prin comuna Fântânele; în localitățile Dolhești, Ciumulești, Baia, Rădășeni, Mădeiu și Dorna, posturi telefonice intermediare cu două linii, iar la Siliștea, Fântâna Mare, Sasca, Brădățel, Fărcașa, Vașcani, la subprefectura Brusturi, la primăria Ciumulești și la Spitalul mănăstirii Slatina, posturi finale; schimbătoare bavareze la Pleșești și Uidești, iar schimbătoare stok la Valea Glodului și la subprefectura Ciumulești. Pentru supravegherea și întreținerea rețelelor telefonice din cadrul județului, la 17 mai 1900, a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
intermediare cu două linii, iar la Siliștea, Fântâna Mare, Sasca, Brădățel, Fărcașa, Vașcani, la subprefectura Brusturi, la primăria Ciumulești și la Spitalul mănăstirii Slatina, posturi finale; schimbătoare bavareze la Pleșești și Uidești, iar schimbătoare stok la Valea Glodului și la subprefectura Ciumulești. Pentru supravegherea și întreținerea rețelelor telefonice din cadrul județului, la 17 mai 1900, a fost angajat un “constructor”, iar la 3 august același an, un “ajutor constructor”. Extinderea rețelelor telefonice și necesitatea întreținerii lor în bune condițiuni, precum și asigurarea deservirii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Hulubei. După această dată apar la Fălticeni mai multe centre de vânzarea ziarelor, a lui Cohn, Griller, Lanoff și altele. În mediul rural, pătrunderea presei era aproape inexistentă. Nu sunt dovezi că au fost contractate abonamente, dar din anul 1867, subprefecturile erau obligate să țină o evidență zilnică a ziarelor primite și predate abonaților. Numai din august 1905, factorii poștali rurali încep să vândă ziarele “Universul”, “Adevărul”, “Dimineața” și “Țara”, care atinseseră mari tiraje. La un număr mare de exemplare s-
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
o 202 Raport asupra conferențelor ținute cu învățătorii rurali din județul Iași. Domnule Ministru, La conferențele ținute în anul acesta cu învățătorii din județul Iași s-au prezentat, din 54 învățători, numai 24. Cauzele venirei puținora numai sunt deosebite. Întîi: subprefecturele respective au întîrziat cu trimiterea convocărilor; al doilea: ploile torențiale au făcut drumurile nepracticabile și i-au reținut pe-acasă, mai ales pe aciia cari aveau sămănături și n-aveau în grija cui le lăsa; la unii au fost cazuri
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cancelarie i-ar rămânea, în acest timp, 28 de zile. Și care este lucru său administrativ? 500 - 600 de hârtii intrate cari trebuiesc rezolvite, apoi o mulțime de plângeri verbale, toate aceste îngreuiate încă prin lipsa de autoritate față de primăriile, subprefecturile și prefecturile. Fiindcă legile timpului și ale spațiului sunt apriorice și nu sufăr nici o discuțiune, de-aceea vă veți convinge că îndătorirea de-a inspecta școalele din 15 în 15 zile este o imposibilitate asupra căreia n-a insistat nici
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
împletit într-o coadă îi cade pe spate... Ca Margareta din Faust ea ia o floare în mână Și șoptea: mă iubește... nu mă iube... mă iubește! Ah! boboc... amabilă ești... frumoasă și - proastă, Când aștepți pe amant, scriitor la subprefectură, Tânăr plin de speranțe venind cu luleaua în gură... Soarele-a apus, iar luna, o cloșcă rotundă și grasă, 80Merge pe-a cerului aer moale ș-albastru și lasă Urmele de-aur a labelor ei strălucinde ca stele. Iar de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Botoșani. De atunci, probabil, i-a rămas în minte figura arogantă a vreunuia dintre băieții mai mari, a cărui siluetă e prinsă într-un vers din „Mitologicale”: „Ah! boboc... amabilă ești... frumoasă și proastă,/ Cînd aștepți pe amant, scriitor la subprefectură,/ Tînăr plin de speranțe, venind cu luleaua în gură...” 1) Pe vremea sa, dar și mai tîrziu, existau „scriitori de poliție”, „sătești”, „de arhivă”, „de poștă”, „de tribunal”, „de vagoane”. Azi, în epoca xerox-ului și laptop-ului, e greu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pentru carte; păcat să mai cheltuiești banii cu învățătura lui, mai ales cînd alte datorii îi înconjuraseră. Eminovici nu plătise impozitul funciar pe trei trimestre din anul trecut, 1862. Datoria se urca la 439 lei și 17 parale, pentru care subprefectura plășii Tîrgului îi aplicase sechestru pe trei juncani și se publicase și termenul legiuit, pentru efectuarea mezatului, la tactul subpre fecturii 28. În același timp, preotul Neculai Karano-Hakmann, care slujise la Ipotești, după preotul Vasile Hudeșteanu, era gata de a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
albastru îmbrăcată, Părul cel blond, împletit într-o coadă, îi cade pe spate..." (cu completări dintr-o variantă): "Fața-i roșă și albă, iar ochii mari albaștri Gura-i micuță, o vișină coaptă; ea rîde-așteaptă Pe amantul ei, scriitor la subprefectură, Tînăr plin de speranță, venind cu luleaua în gură."43 Aleile de vișini și de cireși în floare, precum și salcîmii arătați aici, erau cei din livada lui Eminovici. Printre aceștia, ei își dădeau întîlnire, seara, sub lumină de lună. De
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pe deal a fost conceput chiar de pe atunci. Revăzut de mai multe ori, el era gata, în 1872, dar a fost publicat de-abia în 1885. Printre acestea, în Mitologicale mai apar două amănunte biografice. În primăvara acelui an, 1863, subprefectura plășii Tîrgului nu mai era condusă de Neculai Albotă, răzeș de la Ipotești, cu care Eminovici avusese mai multe certuri și procese. Venise în loc Gh. Ivașcu, care l-a păsuit pe Eminovici în diferite daraveli. E posibil ca atunci Gh. Ivașcu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de la Ipotești, cu care Eminovici avusese mai multe certuri și procese. Venise în loc Gh. Ivașcu, care l-a păsuit pe Eminovici în diferite daraveli. E posibil ca atunci Gh. Ivașcu să-i fi oferit băiatului un post de copist, la subprefectură, chiar și pentru un timp scurt, care post nu trebuie confundat cu acela de copist la Comitetul permanent al județului Botoșani și pe care îl va ocupa peste un an și jumătate, la 4 octombrie 1864. Al doilea amănunt biografic
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din buget sunt afectate și destinate pentru județ. Dacă din împrejurări nu se vor încasa, atunci nu o să putem face dar, neavînd de unde da, mai cu samă cînd vedeți că cade casa pe noi, cînd n-avem localuri de cazărmi, subprefecturi, școli, etc.; mai întîi să ne ocupăm de ele. În principiu sunt de a se da ajutor D-lui Eminescu, însă să nu se precipiteze; să ne luăm un angajament a stărui la stat, să-i vie în ajutor și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
menirea unei bune administrații, ce se întîmplă la noi? Se întreabă publicistul: "Se aleg patrioții care n-au cu ce trăi și care în viață-le au făcut cele patru clase primare, învingînd cruzimile abecedarului și se populează cu el subprefecturile, primăriile și prefecturile și tot mai avem pretenția de-a administra? O asemenea administrație e mai rea decît nici una. Înainte cel puțin nu exista această ramură a administrației statului; individ și comunități erau avizate a înlătura singure pe cît puteau
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sălcienii se învrăjbesc cu sinpărtașii lor umbrăreșteni, nemulțumirea reclamată rezultă din situația că primilor „li se închide satul și nu au pe unde să-și scoată vitele la pășunat și adăpat”. Iar închiderea rezidă din faptul că umbrăreștenii obținuseră de la subprefectură învoirea ca „să facă șanțurile și îngrăditurile nu după cele vechi, ci din nou”, adică pe alte limite ce implicau închiderea vechilor trasee. Iată, suntem deja în anul 1866 și devălmășia, în colaps, vrea să supraviețuiască prin păstrarea vechilor structuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
două sau mai multe capitale de județ; osebitele plăși ale unui județ cu capitala sa, ori ajung la un port sau frontieră; - drumurile vicinale pun în legătură diferitele comune între ele (de aici și denumirea vicinale = vecinale) sau cu reședința subprefecturii; - drumuri comunale „sunt acelea care se mărginesc pe teritoriul unei comune, fără a face parte din categoriile de mai sus”. În legea din 1 iunie 1882 se adaugă aliniatele prin care se menționează legăturile cu stațiile de cale ferată. Teritoriul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1861, prin care invita pe prefecți să „constate dacă posesorii moșiilor au gătit casele de școală ce dupre contractu au fost datori a da gata pentru anulu curentu” și dacă la cele existente „s-au făcut reparațiile trebuitoare”, întâlnim răspunsurile subprefecturilor ce fusesră solicitate de prefect după cum urmează: - subprefectul de la Ivești, plasa Bârlad, răspunde că nu poate „pune în întocmai aplicație din împrejurarea că subprefectura nu cunoaște cari anumi din posesorii moșiilor sunt datori după contract a da gata școlile”, rugând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
gata pentru anulu curentu” și dacă la cele existente „s-au făcut reparațiile trebuitoare”, întâlnim răspunsurile subprefecturilor ce fusesră solicitate de prefect după cum urmează: - subprefectul de la Ivești, plasa Bârlad, răspunde că nu poate „pune în întocmai aplicație din împrejurarea că subprefectura nu cunoaște cari anumi din posesorii moșiilor sunt datori după contract a da gata școlile”, rugând pe prefect „a-mi da o așa lămurire”; - subprefectul de Berheci arată că „posesorii mănăstirești de la această plasă nu sunt obligați prin contracte a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]