271 matches
-
cât mai bune, ținând seama că practicarea jocului de minibaschet în lecții dar și independent presupune și alte componente în afara cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor de executare a componentelor respective care, la rândul lor, trebuiesc programate în instruire: teme de modul, subteme, obiective operaționale. Educația fizică la clasele I-IV are un rol însemnat asupra procesului de dezvoltare și fortificare fizică a organismului pentru tot restul vieții, motiv pentru care cunoașterea ți aplicarea programei care stă la baza acestui proces este esențială
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
semestrul școlar și ora școlară. Proiectarea unei discipline 1 pentru un an sau trimestru/semestru școlar constă în planificarea, eșalonată pe lecții și repere temporale exacte, de predare a materiei respective, în conformitate cu programa școlară unde sunt prevăzute capitolele, temele și subtemele, cu numărul corespunzător de ore pentru tratarea acestora. Proiectarea unei lecții constă în identificarea secvențelor instrucționale care se vor derula în cadrul unui timp bine determinat, respectiv o oră școlară 2, concretizându‑se, de la caz la caz, în proiecte de lecție
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
miezul lucrurilor: fascinația morții - a absenței vieții ca succesiune de gesturi semnificative, viața ca vis, amintirea - adică sublimarea a ceea ce este sub simțuri în ceea ce nu mai este decât în gând, dispariția concretului în chiar clipa exprimării lui. Iar toate subtemele irealității lumii se lasă guvernate de irealitatea eului, ascuns sub masca personajului narator „m. poet e”, zis mopete, prins, pe vremuri, în tot felul de relații cu prietenii lui, v. înnopteanu, dr. cabalu, el. midoff, i. nego-escu, și evoluând toți
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
nu este decât „soluția comodă” de scăpare, la care apelează toți cei care nu-și asumă povara cunoașterii de sine, este, în egală măsură, un act de vanitate și de frivolitate. Într-un dozaj bine controlat, sistemul de teme și subteme se întâlnește atât în prozele scurte, cât și în piesele-reper ale lui M. - Proștii sub clar de lună, Somnoroasa aventură, Acești nebuni fățarnici, Mobilă și durere. Deși gustul pentru dramaturgie l-a descoperit mai târziu, primatul deținându-l până la debutul
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
în mediul muncitoresc: tânărul Ștefan Pintea părăsește facultatea pentru a lua viața de la început, ca muncitor, viețuind într-un cămin de nefamiliști, printre lumpeni ce-și conservă, în fericita lor ignoranță, autenticitatea psihică. Ruptura, schimbarea modului de viață introduc, ca subtemă a alienării, manifestările nevrozelor ca reacție a inadaptatului. Pintea - haiducul muncitor are o viziune obsesivă, coșmarescă, a inutilității ciclice a împotrivirii: „o roată de moară suspendată deasupra unui pârâu sec, învârtindu-se în gol, continuu, lent.” Romanele Refugii (1984) și
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
instrumentelor de evaluare: de exemplu chestionare, rapoarte, cost/beneficiar etc; precizarea persoanelor care realizează evaluarea. Evaluarea se realizează în baza indicatorilor stabiliți în proiect. ANEXĂ 29 GHID DE INTERVIU Tema: Identificarea efectelor psihosociale ale șomajului asupra unor categorii de șomeri Subteme și indicatori Istoricul și funcționarea familiei * Care este componentă familiei? * Care este nivelul de școlaritate al membrilor familiei? * Care este starea de sănătate a membrilor familiei? * Care sunt condițiile materiale și de locuit? * Care a fost ultima dvs. profesie? * De
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
trimestrul/semestrul școlar și ora școlară. Proiectarea unei discipline 1 pentru un an sau trimestru/semestru școlar constă În planificarea, eșalonată pe lecții și repere temporale exacte, a predării materiei respective, În conformitate cu programa școlară, unde sunt prevăzute capitolele, temele și subtemele cu numărul corespunzător de ore pentru tratarea acestora. Proiectarea unei lecții constă În identificarea secvențelor instrucționale care se vor derula În cadrul unui timp bine determinat, respectiv o oră școlară, concretizându-se, de la caz la caz, În proiecte de lecție, scenarii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
creative; mapa proiectului tematic; portofoliul individual. Suportul de curs oferit elevilor este sub forma listelor de sfaturi, îndrumări, tabele. Teme de lucru și repere metodologice, cu aplicabilitate la disciplina educație tehnologică: 1. Creativitate - delimitări conceptuale A fi creativ (4 ședințe) Subteme: dimensiunile creativității (I) - personalitate (orientare personală), proces, produs Invenții și inventatori (I și II) Obiective: să înțeleagă aspectele diverse ale creativității; să cunoască și să respecte reguli ale activităților creative de grup; să conștientizeze etapele procesului creativ (prin exemple din
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
clasa (fiecare elev are pe spate o foaie de hârtie pe care colegii vor scrie carateristici identificate din listă). Compararea celor două liste. aplicație practică: decorațiuni, tablou - „Inventatorul”, colaj 2. Metode și tehnici creative Cum să fiu creativ ( 3 ședințe) Subteme: metode specifice: brainstormingul Regulile creativității Obiective: să aplice regulile de bază ale activității creative, pentru instaurarea dispoziției creative; să utilizeze adecvat metodele de lucru însușite; Activități de învățare: comunicarea rezultatelor obținute la testele anterioare; însișirea metodei brainstorming: Specificați probleme care
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
învățare : aplicarea de teste de imaginație și creativitate (anexa 5); activități destinate sesizării relației dintre memorare și prelucrarea informațiilor; exersarea analogiilor; aplicație practică: decorațiuni de interior „Sfeșnicul”, „Plasa fantezie” 3. Creativitatea individuală și de grup Eu și grupul (3 ședințe) Subteme: creativitate individuală Creația mea Obiective: să conștientizeze necesitatea efortului individual de creație; să valorizeze ideile creative proprii și / sau ale grupului de lucru; Activități de învățare: discuții cu un inventator local; aplicarea metodei Cubul; exersarea analogiilor; exerciții de planificare a
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
învățare: discutarea rolului abilităților și deprinderilor în obținerea performanței; exerciții de declanșare a creativității în grup; aplicarea metodei Turul galeriei aplicație practică: „Palatul de cleștar” 4. Factorii creativității (interni și externi) Ce mă stimulează pentru a fi creativ (5 ședințe) Subteme: rezolvare de probleme, inteligență, gândire creatoare Izbânda minții Obiective: identificarea factorilor cognitivi necesari gândirii creatoare (fluență, flexibilitate, originalitate, rezistență la închidere); să perceapă sensul general de definire a noțiunii de problemă; să identifice probleme specifice mediului școlar; să găsească soluții
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
familie (identificarea talentelor); identificarea unor trăsături specifice elevilor creativi ; exerciții pentru dezvoltarea gândirii analogice și metaforice; modalități practice de creare și utilizare a simbolurilor; aplicație practică: Decorațiuni - „Blazonul” - colaj 5. Blocajele creativității Ce mă împiedică să fiu creativ (3 ședințe) Subteme: Stereotipuri: Tipare (închis deschis) Obiective: să cunoască și să recunoasă blocaje ale propriei creativități; să elimine blocaje personale și sociale ale creativității, utilizând metode și tehnici specifice; să identifice stereotipurile ca blocaje ale creativității; să execute lucrări originale, evitând stereotipurile
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
creative; Activități de învățare: identificarea unor expresii care înhibă creativitatea - expresii ucigașe (anexa 11) Joc de rol - Căpitanul exersarea fluenței gândirii; exersarea analogiilor și metaforelor; aplicație practică: „Luneta”averea unui pirat 6. Evaluarea creativității - La sfârșit de curs (2 ședințe) Subteme: sistematizare cunoștințe Invențiile mele Obiective de referință: să evalueze și autoevalueze modul de participare în cadrul cursului; să realizeze produse utile și originale; Activități de învățare: alcătuirea schemei de recapitulare cu privire la creativitate; aplicarea metodei de apreciere obiectivă: Precizați cinci colegi din
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
de proiectare, execuție, evaluare, utilizare și valorificare a produselor creative Înțelegerea implicațiilor dezvoltării creativității asupra individului, mediului și societății. Planificare secvențială, pe unități de învățare Conținuturi Unități de învățare Obiective Repere metodice (activități de învățare) Aplicații practice Ed. Tehnologică Teme Subteme 7. Creativi tate delimitări conceptuale A fi creativ (4 ședințe) dimensiunile creativității (I): - personalitate (orientare personală), proces, produs Invenții și inventatori ( I -inventatori straini IIinventatori români) să înțeleagă aspectele diverse ale creativității; să cunoască și să respecte reguli ale activităților
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
se Împotmolesc, profesorul poate să le ajute pentru a se asigura că aceștia Înțeleg corect și pot transmite mai departe informațiile. Sintetizând, metoda "Mozaic" presupune parcurgerea următorilor pași: 1. formarea grupurilor eterogene ("grupuri-casă"; 2. prezentarea temei și Împărțirea acesteia În subteme; 3. formarea grupurilor de experți, prezentarea instrucțiunilor și clarificarea sarcinilor; 4. studierea materialelor În grupurile de experți și pregătirea răspunsurilor pentru colegii din grupul inițial; 5. refacerea grupurilor inițiale și prezentarea răspunsurilor "experților" pentru Întreaga echipă; 6. testarea individuală; 7
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
replici) este alcătuit din trei elemente: acțiune (vorbitorul 1) - reacție (vorbitorul 2) - ratificare (feedback dat de vorbitorul 1 vorbitorului 2). Tranzacția. Unul sau mai multe schimburi pe aceeași temă formează o tranzacție. O temă poate fi alcătuită din mai multe subteme. Introducerea temei depinde de cunoștințele comune ale vorbitorilor, de gradul de cunoaștere reciprocă dintre vorbitori. Presupune adoptarea unor strategii prin care vorbitorul își începe interacțiunea comunicativă și își pregătește interlocutorii pentru schimbul verbal. Temele pot fi introduse direct prin acte
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
perechile de adiacență întrebare-răspuns, neurmate de ratificări (follow-up) din partea jurnalistului, nu apar apelative și elemente de focalizare a discursului, nu apar glume (Jiang, 2006). Structura interacțiunii verbale este configurată de strategiile de discurs adoptate: perechile de adiacență, trecerile de la o subtemă la alta etc. De pildă, o comparație între convorbirile telefonice dintre americani și convorbirile telefonice dintre germani a pus în evidență următoarele deosebiri: în timp ce vorbitorii americani preferă identificarea de către celălalt după timbrul vocii, vorbitorii germani preferă autoidentificarea, spunându-și numele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
strategii diferite de lectură și interpretare, pe de altă parte. 2.4.1.2. Progresia tematică Există două variante principale de progresie tematică: progresia tematică liniară și progresia tematică în spirală. Progresia liniară presupune introducerea, pe rând, a câte unei subteme și epuizarea ei, apoi a alteia și așa mai departe; organizarea în spirală presupune dezbaterea simultană a două sau mai multe subteme și argumentarea lor globală, reveniri la o subtemă precedentă rămasă deschisă pentru comentarii suplimentare, reluări redundante ale unor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tematică: progresia tematică liniară și progresia tematică în spirală. Progresia liniară presupune introducerea, pe rând, a câte unei subteme și epuizarea ei, apoi a alteia și așa mai departe; organizarea în spirală presupune dezbaterea simultană a două sau mai multe subteme și argumentarea lor globală, reveniri la o subtemă precedentă rămasă deschisă pentru comentarii suplimentare, reluări redundante ale unor subteme sau ale unor concluzii anterioare. În esență, diferența constă în grade diferite de structurare a mesajului, de corelare a (sub)secvențelor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
spirală. Progresia liniară presupune introducerea, pe rând, a câte unei subteme și epuizarea ei, apoi a alteia și așa mai departe; organizarea în spirală presupune dezbaterea simultană a două sau mai multe subteme și argumentarea lor globală, reveniri la o subtemă precedentă rămasă deschisă pentru comentarii suplimentare, reluări redundante ale unor subteme sau ale unor concluzii anterioare. În esență, diferența constă în grade diferite de structurare a mesajului, de corelare a (sub)secvențelor textuale, de relevanță locală, de adaptare la interlocutor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și epuizarea ei, apoi a alteia și așa mai departe; organizarea în spirală presupune dezbaterea simultană a două sau mai multe subteme și argumentarea lor globală, reveniri la o subtemă precedentă rămasă deschisă pentru comentarii suplimentare, reluări redundante ale unor subteme sau ale unor concluzii anterioare. În esență, diferența constă în grade diferite de structurare a mesajului, de corelare a (sub)secvențelor textuale, de relevanță locală, de adaptare la interlocutor. În culturile occidentale, tema se organizează liniar, în culturile orientale se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
structurare a mesajului, de corelare a (sub)secvențelor textuale, de relevanță locală, de adaptare la interlocutor. În culturile occidentale, tema se organizează liniar, în culturile orientale se organizează în spirală. 2.4.1.3. Gradul de focalizare Toate temele și subtemele discursului se organizează în jurul unui focus, definit drept centru al interesului comunicativ. Strategiile discursive, gramaticale și lexicale prin care, de-a lungul unei succesiuni de secvențe discursive, vorbitorul/scriitorul aduce și menține în centrul atenției o idee centrală, dominantă, reprezentând
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ușurința cu care împărtășesc detalii din viața personală, prin tipul și numărul de subiecte abordate cu interlocutorii și gradul de profunzime cu care le abordează. Mărci ale implicării comunicative sunt: coparticiparea la gestionarea subiectului de discuție, introducerea de teme și subteme în comunicare, împărtășirea aceluiași grad de intimitate cu interlocutorul (formule de adresare, empatizare). Membrii culturilor individualiste au tendință spre confesiune (engl. self-disclosure), în timp ce membrii culturilor colectiviste împărtășesc mai greu detalii din viața personală; americanii percep o intimitate ridicată în relațiile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vorbind, o piesă despre trecutul neasumat și aproape imposibil de asumat al celor ce locuiesc în prezent. Cam aceasta ar fi tema excelentei piese al lui Constantin Popa, deși, la o "răsfoire" mai atentă, există în ea o pluralitate de subteme ce fac din textul în discuție unul foarte ofertant pentru regizor. "Gheorghe Popescu" mai vorbește despre bătrînețe, despre ce li se întîmplă actorilor după pensionare (foarte "la zi" chestiunea aceasta), despre prietenie, despre singurătate, despre neputința de a rosti adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
le bănuiam... (prof. Camelia Circa-Chirilă) Da, extrem de interesantă, păcat că acest lucru nu-l putem înțelege pe deplin. (Ciocan Andra) Foarte interesantă, mai ales că un lucru finit poate fi împărțit la infinit. (Anonim) Radu și teoria fractalilor Care din subtemele legate de infinit te preocupă cel mai mult? Infinitatea Lui Dumnezeu. (Oana Hălmăgean) Infinitul în Univers. (Pintea Bogdan) Toate. Mi se pare nedrept să fac ierarhizări. (Romina David) Cel mai mult infinitul în artă, dar și în alte domenii. (prof.
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]