715 matches
-
au produs "revolta fondului nostru nelatin", tracismul, dacismul și celelalte. Mi-e greu să găsesc acum o explicație satisfăcătoare pentru excepțiile cu pricina. În ce ne privește, am totuși de făcut unele precizări. Schizofrenia, pomenită de Steiner și evidentă în subtext și la Judt, nu e chiar boala de care suferă cultura română. Să ne reamintim că Judt notează că, la central-europeni, obsesia autodefinirii vine dintr-o combinație de doi termeni morali. Schizofrenia e cuprinsă în cel de al doilea: nesiguranța
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
limpede totodată că avem încercări romantice înainte de anul manifestului (Heliade, Cârlova), peste care se suprapune însă neoclasicismul sub semnul căruia debutează literatura așa-zicînd artistică (Budai Deleanu, Asachi, Văcăreștii etc.), după cum tendințele noi, postromantice, clasice, realiste, parnasiene și simboliste există în subtextul anilor '70-'80, o dată cu Junimea și cu autorii tineri (Al. Odobescu, Hasdeu, Duiliu Zamfirescu, Caragiale, Macedonski, Creangă, Slavici). Modernismul are, și el, un început ascuns probabil, pe la 1890, și cu siguranță după 1900, ca să eclozeze în 1918, încheindu-se în
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
Nicolae Manolescu Sînt tot mai neliniștit, în ultima vreme, de ura pe care o simt mustind în subtextul unor articole, cu sau fără caracter polemic, interviuri sau pur și simplu notițe redacționale, aruncate într-un colț de pagină. Am crezut totdeauna că orice se poate discuta sine ira et studio, pe un ton civilizat, că polemica nu exclude
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
aproape de moarte decît de viață, mă încăpățînam să mă gîndesc la cărțile pe care urma să le scriu. Cineva din mine mă asigura că voi avea timp și pentru a le reciti pe cele dinainte. Mă gîndesc acum că în subtextul acestei certitudini se află încrederea pe care o am în romanele mele. Am muncit foarte mult la ele, cu toată seriozitatea posibilă și, în ciuda nesfârșitelor războaie cu cenzura sau mai exact, cu cenzurile, am scris ca un om liber, neintimidat
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
decantează grațios și incitant, într-o manieră cu totul proprie, într-un rar film de coautori care știu că literarul valid în cinema e acela din interstiții, nu din șocuri de acțiune și replici verbioase, ci mai degrabă din revelația subtextului tăcut, din privirea eroilor și a obiectivului aparatului de filmat. Date care se cer totuși construite - n-avem încotro - "literar". Ecuația nu e tocmai de la sine înțeleasă, de vreme ce ea scapă, cum vom vedea, unor cineaști reputați ai momentului, trecînd din
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
parcă din picturile lui Bosch, amplifică rezonanța pe care romanul o are în conștiința cititorului. Stelian Țurlea știe să prelucreze artistic materia epică brută. Și dă dovadă și de un gust sigur, evitând alunecarea în melodramă. Satira de moravuri din subtext Cărțile pentru copii sunt și ele scrise cu o mână neezitantă, de un povestitor exersat. În plus - trăsătură care îl individualizează pe Stelian Țurlea printre autorii de cărți pentru copii - ele se remarcă prin simț publicistic. Prozatorul imaginează tot felul
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
Descifrăm aici (noi, maturii) o fină comedie a psihozei care a cuprins umanitatea la sfârșitul mileniului doi. De altfel, în general, cărțile pentru copii ale lui Stelian Țurlea se adresează și maturilor, prin discreta și prietenoasa satiră de moravuri din subtext. Stelian Țurlea, Martorul, roman, București, Ed. Albatros, 2000. 144 pag. Stelian Țurlea, Călătorie fantastică în vreme de eclipsă, București, Ed. Fundației Pro, col. "Cartea copilăriei", 2000. 140 pag. Stelian Țurlea, Virusul mileniului, București, Ed. Fundației Pro, col. "Cartea copilăriei", 2000
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
același timp, care cucerește fără să facă și anestezii, care stîrnește reacții morale și interogații directe, fără a impinge în sociologism ieftin și în sentimentalism gratuit. Așa cum întreaga experiență umană și culturală a lui Podlipny se poate ușor citi în subtextul picturii, întreaga vocație de pedagog se poate descifra în gîndirea artistică și în dimensiunea tehnică a lucrărilor sale. Există în concepția globală a artistului, dar și în gesturile sale imediate, o acuratețe a exprimării și o generozitate a construcției pe
Amintiri din Mitteleuropa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16379_a_17704]
-
disimulat în etern degustător epicureic al nectarului liric. S-a vorbit adeseori de absența unei construcții în scrierile criticului, de fragmentarist, de o situare în imediatul creației lirice, fără o perspectivă de ansamblu. Nimic mai departe de adevăr. Există în subtextul fiecărei analize planul unei construcții critice atotcuprinzătoare. Gheorghe Grigurcu nu este numai turistul care se bucură cu candoare de frumusețea fiecărui peisaj, ci și exploratorul aflat în posesia unei hărți clare a întregului ținut explorat. Dacă suntem atenți, în timpul lecturii
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
muzeograf, de șef al "Atelierului de potcovit inorogi" de la Casa Pogor). Iată: "China e un conglomerat fantastic de popoare și de populații. Minoritățile etnice și-au recăpătat identitatea, sînt cultivate, protejate, personalizate". Atît, fără alte comentarii, spunînd, totuși, parcă, în subtext: "à bon entendeur, salut!". Temele des abordate în comparațiile inevitabile - nu multe la număr, dar perfect motivate de realitate - sînt turismul cultural și investiția pentru imagine, atît de apropiate preocupărilor de acasă ale călătorului. Vizitînd, de pildă, "un uriaș complex
O experiență culturală by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16536_a_17861]
-
ficțională, la care apelează scriitorul, nu ne putem împiedica să nu speculăm asupra similarităților existente între biografia sa și cea a alter-ego-ului său romanesc. Chiar și atunci cînd focalizarea se face prin prisma copilului de nici doisprezece ani, persistă, în subtext, perspectiva nostalgic-melancolică a adultului. Iată, de pildă, un fragment, dintre cele nu foarte numeroase, e drept, în care autorul-narator uită pentru moment de personajul său, concentrîndu-se asupra funcțiilor recuperatoare, muzeistice ale demersului narativ: "Povestind recreezi oameni și întîmplări din amănunte
Memoria ca formă de supraviețuire by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16573_a_17898]
-
pregătiseră să explice în mass media ce a vrut să spună Papa nu și-au putut exercita virtuțile exegetice, ci s-au mulțumit să-i inventarizeze ideile și să-l citeze. De altfel, amatorii de ambiguitați și de formule cu subtext n-au prea avut ce descoperi în discursurile Papei, de-a lungul întregului său pontificat. Filosofia sa, care pornește de la ideea că libertatea o avem pentru a ne dărui, e a unui militant al înțelegerii între toți oamenii. Simplitatea asta
Papa, vizionarul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11849_a_13174]
-
tot atribuie". Căci, să admitem, funcționează o meteahnă a criticii în speță conservatoare,aceea de a-și declina obligația unei replici rezonabil articulate, înfigînd precum un deget în pieptul preopinentului acuzele de "umoare", "resentiment", "invidie". Desigur, n-am putea nega subtextul "pasional" al unora (destule) din paginile d-lui Pecican, probă a angajării lor într-un circuit al vocației și al bunei credințe, însă a le răspunde nesocotindu-le tăietura logică și urbanitatea constantă a ținutei înseamnă a face uz de
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
Petru Dumitriu afirmă despre Incognito: "principala mea operă scrisă în Occident" (p. 1220). Desigur că ansamblul "biografiilor, autobiografiilor și memoriilor contemporane", cunoscut abia acum, își așteaptă o exegeză special consacrată subiectului, cu interpretări care să-i releve noutatea, coerența, miza, subtextele și legăturile ascunse cu restul operei. Petru Dumitriu e un scriitor de redescoperit, dincolo de orice scepticisme, prejudecăți sau entuziasme necugetate (după caz). Această ediție selectivă în trei volume e un imbold de explorare a imaginii pe care o avea autorul
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
ei există în cadrul oferit de o schemă posibilă. Probabil în timpul repetițiilor s-au legat între ei și acum etalează spectacolul acestei legături, sentimentul de solidaritate și satisfacția de a produce performanță într-o zonă străină, elitară, prin standarde și clasificări. Subtextul demonstrației este "nu numai că putem fi ca toți ceilalți, putem fi și mai buni decât ceilalți". Regizorul are însă demonstrația lui și folosește farmecul otrăvit degajat de condiția interpreților pentru a exprima meditația asupra acestui univers, pentru a ne
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
K.S. Stanislavski Cu 140 de ani în urmă s-a născut Konstantin Sergheevici Stanislavski, regizor, actor, pedagog și teoretician de teatru rus, unul dintre întemeietorii și conducătorii Teatrului de artă din Moscova. Reprezentant al teatrului realist, de atmosferă și de subtext psihologic, a valorificat și a impus pe scenă dramaturgia lui Gorki și Cehov. A scris și lucrări teoretice („Viața mea în artă“, „Munca actorului cu sine însuși“). Louis Comfort Tiffany Se împlinesc 70 de ani de la moartea pictorului, arhitectului și
Agenda2003-2-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280567_a_281896]
-
vede?”; „Ce vrei să spui cu asta? Toți se întrebau unii pe alții: Ce vrei să spui? Era, de fapt, cea mai periculoasă întrebare pe care ne-o puteam pune. În interiorul nostru eram temători și neîncrezători. Ne aflam în epoca subtextului”.
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]
-
și «Divanul» unui înțelept cu limba română (C. Noica). Ele se raportau, atunci când au fost scrise, la crize și situații provocate de fostul regim: supralicitarea trecutului și a autohtonismului, reprimarea contestației, ocultarea gândirii nemarxiste. Dispărând contextele care le-au generat, subtextele lor nu mai spun prea multe lectorului. Însă textul criticului rămâne. E actuală discuția despre rolul imaginației istorice în critica lui Călinescu, despre tehnica „suprarealistă” a lui Bogza sau despre scriitorul-cobai ideologic. Adică analiza substanțială a „pivnițelor” operei literare, într-
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
dea de gândit. Trăsăturile stilistice cel mai frecvent menționate sunt următoarele: nonidentificare emoțională, luciditate, ironie, narațiune, oralitate, discursivitate, prozaism, ludic, livresc, intertextualitate și înclinație retro. Tematic, poezia se inspira din cotidianul cel mai obișnuit sau chiar derizoriu, avea deseori un subtext politic străveziu, care făcea din ea una propriu-vorbind politică, descria în loc să metaforizeze, pastișa și parodia, când nu transcria de-a dreptul. Una sau două din aceste note sunt de remarcat și în poezia șaizecistă. E destul să aruncăm o privire
Portretul generației la maturitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2742_a_4067]
-
la care suntem supuși prin diverse media". "De ce este important ca noi să înțelegem fenomenul Beckham sau fenomenlul Oana și Pepe, fenomenul Irinel Columbeanu, toate aceste chestiuni pe care le vedem permanent la televizor și care, parcă, le sugerează în subtext Vasile Dâncu, parcă creează o altă realitate sau aceasta este chiar realitatea în care ne mișcăm în acest moment. Este destul de deprimant acest lucru din punct de vedere al revenirii la o serie de valori fundamentale cu care, poate, dar
Maior îi sugerează lui Dâncu să facă, într-o carte, o analiză despre breaking-news-uri () [Corola-journal/Journalistic/26277_a_27602]
-
vedere conceptul de libertate, oricât de „închisă” ar fi fost lumea noastră de tranziție, lucrurile nu au cum să rezoneze întrutotul. Sunt de acord că vorbim tot despre o lume închisă, însă și aici lucrurile sunt diferite, de vreme ce discutăm, în subtext, despre factorul dominant al scrisului în atari epoci: frica. Una e frica și prelungirile ei evazioniste ori subversive din comunism, alta lumea înșurubată în teama unui timp derutant. Irina Petraș convinge în clasificările morții, la fel în stratificările ceptive. Nu
Critica empatică by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2767_a_4092]
-
în general un personaj istoric), este evident că atributele simbolice ale fiecărei identități au importanță pentru caracterizarea și deci pentru cunoașterea individului astfel ascuns. Pentru cititorii contemporani de oarecare cultură ai lui Cantemir, rafinați cititori ai textului și totodată ai subtextului, operațiunea ar fi fost probabil inutilă; dar se pare că ei n-au existat, căci autorul s-a temut să-l pună în circulație. Pentru noi însă, ea este necesară și asta pentru că abia în acest fel, confruntând modelul hieratic
Modelul inorogului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2786_a_4111]
-
doi copii mici, unul ținut în brațe de către o mamă, altul purtat pe umeri de către un tată. Probabil că cei doi copii sunt programați, chiar de către părinții lor, să ajungă în viitor, milionari ai contextelor oportune și mai ales ai „subtextelor”, sau „revoluționari de profesie”. Despre calitatea prestației oratorice a vorbitorilor este mai bine să nu vorbim. Merită să fie menționată, ca model de comunicare non-verbală, căderea în genunchi, chiar în fața „poporului”, a Danei Grecu. Dar, și prestația artistică a cântăreței
Antena 3, ANAF-ul 2 şi Anatema 1 (II) [Corola-blog/BlogPost/94071_a_95363]
-
degrabă o ipoteză decât o practică a scriiturii, și, în cazul lui Joyce și Eliot (alții nu s-au încumetat), el a reprezentat mai mult o încleștare cu tradiția decât o anulare a ei. Fără excepție, moderniștii fac loc în subtextul lor convențiilor pe care le contestă. Cei care lasă dezordinea memoriei să tiranizeze textul cu adevărat, indiferenți la ‘intrigă', love interest ori cauzalitate cronologică, sunt autorii Desperado. Fie că e metodă de narare ori obsesie a prezentului, memoria e substanța
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
de a arăta în loc de a elucida. Asta nu înseamnă că partiturile argumentative pot fi mai explicite în timp ce partiturile indicative pot fi mai cuprinzătoare. Ambele implică totuși o improprietate funciară de natură să excludă uneori comentariul unilateral și să încurajeze instalarea subtextelor și a conotațiilor. Ceea ce face ca într-o partitură argumentativă, pe măsură ce te apropii de adevăr, notația să devină tot mai aproximativă, și invers, într-o partitură indicativă, luarea în posesie a adevărului să impună sporirea preciziei semiografice. Bineînțeles, admițând
Partitura ?ntre conspirare ?i deconspirare by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83951_a_85276]