115 matches
-
acolo unde nu este teamă, nu este nici tiranie.” Poate că și regele Mihai, ca orice om, a cunoscut uneori teama. Dar a dovedit prin toată existența sa că nu cedează, în nici un caz, niciodată, acestui sentiment diminuant, natural poate, subuman sigur. Tot ce a făcut, în momente când stihiile pustiirii îl asaltau din toate părțile (insist : din toate părțile), a fost să le privească în față, netulburat, să le spună exact pe nume și să nu se încline. Nici actul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
e să arate - a explicat un sociolog - că sînt mai prosperi, mai puternici, mai liberi, mai... civilizați! își dau în petic însă, amintind de strămoșii lor celți la ieșirea din păduri. *Aproape de fiecare dată, dimineața la cozi, văd niște figuri subumane mereu panicate că „nu mai ajunge” din „ce se dă”. Privesc cu dușmănie pe oricine e în fața lor. Articulează cu greu cîte o frază, dar inventează legi: „Legea spune că nu se dau decît două sticle cu lapte!” E un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-i lipsi de proprietățile pe care le dețineau, de demnitate, de statutul profesional și de posibilitatea de a-și câștiga existența; de a-i izola și a-i separa de restul societății; de a-i stigmatiza ca „diferiți”, „periculoși” și „subumani”; și, în final, de a-i elimina cu totul din societate, fie prin emigrare forțată sau expulzare în locații în care aveau puține șanse de supraviețuire, fie prin ucidere. Un element al acestui proces multidimensional al presecuției și „dezumanizării” victimelor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
spune lucrurilor pe nume, cu bun simț și mâhnire, neocolind vina lui și a altora. Critica, acumulată treptat, vizează întreaga întocmire socială, de la domn, boier sau negustor până la țăran. Nimeni până la G. nu înfățișase cu atâta luciditate și amărăciune traiul subuman al țăranului român. Când dă la iveală umilitoarea înapoiere a țării, tonalității blânde și cumpătate îi ia locul vibrația patetică, transmisă într-o frazare intens afectivă, aflată sub grifa durerii. Invectiva alternează cu ruga pioasă, duritatea cu exhortația creștinească sau
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
umaniste ale învățăriitc "8. Teoriile umaniste ale învățĂrii" „Skiaî" o!na" a!nqrwpo".” („Omul este visul unei umbre.”) Pindar Psihologiile umaniste au apărut ca reacție la psihologiile reducționiste (freudismul și behaviorismul); adică acele psihologii care reduceau calitățile umane la entități subumane sau fizice. Drept urmare, unii psihologi umaniști, cum ar fi Abraham H. Maslow, au preferat să se refere la orientarea lor umanistă ca la „psihologia forței a treia” - primele două fiind psihanaliza și, respectiv, behaviorismul. Programul psihologilor umaniști s-a constituit
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
puterea să se sinucidă. Însă îi lipsește. Mai trăiește, un an-doi, din credite fără acoperire, iar apoi, încă o vreme, din pomeni. Iar între timp, vertiginos, decade. Pînă dincolo de fundurile abisului. În momentul cînd începe povestirea, personajul e o bestie subumană, care, gol, umblînd în patru labe, se ascunde prin boschete, veșnic hăituit, mereu simțindu-se amenințat. Nu pierde numai Paradisul, ci se pierde și pe sine. E sortit să renunțe la însăși condiția de om. Dacă drumul către iad e
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
ne captivează: spitalul din Făgăraș, secția TBC pe care o înființează, începutul anchetei, soarta familiei - mai mult decât propria arestare, spionii din celule, hrana menită să extermine lent și în chinuri, traiul animalic. Stanciu Stroia traversează șapte ani de existență subumană fără să-și piardă aura de om bun. Vertical, autorul acestor însemnări care conturează multe istorii, multe vieți - și nu toate lăudabile, creionează o lume: intelectualitatea antebelică, rădăcinile românității în Ardeal, drumul de la țăran la intelectual, haosul social postbelic, răsturnarea
Mărturia doctorului Stanciu Stroia by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11333_a_12658]
-
a acestui cetățean a două lumi - cea ante- și cea postbelică - dintre care a pe a doua o găsește inacceptabilă, este impresionantă. El nu acuză dar nici nu scuză. Comunismul - deși nu o spune răspicat - a fost o cădere în subuman. Efectul - unul dintre efectele - închisorii este, scrie Stanciu Stroia, că te face să înțelegi valoarea, istoria, cuantumul de civilizație din cele mai neînsemnate obiecte. Doctorul a cerut să plece din această lume pe piept cu acul făcut de el și
Mărturia doctorului Stanciu Stroia by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11333_a_12658]
-
diferențele dintre ele. Acolo, în paturile în care trebuie să stea cu genunchii la gură ca să încapă, distincțiile de clasă socială se estompează și prevalează sentimentul apartenenței la „o suferință de comunitate”. Acolo, sprijinite unele de altele, nașterea în condiții subumane creează solidarități și percepții înrudite asupra unei situații de fond care devine emblematică pentru condiția lor. Fie că intră în salon coafate, cu evantai și halat elegant, fie că se agită cu un fes pe cap, fie că mint că
Moartea doamnelor Lăzărescu. Sau re-nașterea () [Corola-website/Science/295775_a_297104]
-
sindicale și reprimarea violență a grevelor Într-un context în care industria abia începea să se dezvolte, într-o țară preponderent agrara, numărul muncitorilor era relativ mic și baza solidarității muncitorești destul de slabă. Cu toate acestea, inclusiv din cauza condițiilor violente, subumane de muncă, dar și datorită activismului social al unor militanți de stânga, au existat câteva greve majore în perioada interbelică și în timpul războiului, toate reprimate deosebit de violent de către stat, prin urmărirea, arestarea, atacarea, torturarea, amenințarea liderilor mișcărilor muncitorești, până la mitralierea
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
reprezintă Biblia versificată și ilustrată. În perioada interbelică s-a impus ca unul dintre cei mai agresivi reprezentanți ai literaturii cu tentă xenofob-rasistă. În literatura lui Militaru se manifestă toate registrele caracteristice pentru mentalul românesc extremist, identificate de Ruxandra Cesereanu: "subuman, igienizant, infracțional, bestiariu, religios, putrid-excremențial, funebru, libidinos, xenofob". S-a căsătorit cu Ecaterina (Telly) Barbu și a locuit în București. După anul 1933, se apropie de Mișcarea Legionară și dedică legionarilor mai multe poezii, printre care "Purtătorii torței" și "Bucură
Vasile Militaru () [Corola-website/Science/311809_a_313138]
-
drept "un caracter nobil și un lider potent". De asemenea își exprimă admirația pentru Adolf Hitler și pentru împărații romani Iulius Cezar, Cezar August, Caligula și Nero. În același interviu Gaahl îi descrie pe negri, mulatri și musulmani ca fiind subumani. În 2008 Gaahl a comentat aceste afirmații: Totul era în strânsă legătură cu anturajul meu din acea perioadă. La începutul anilor '90 erau tot felul de bande în Norvegia și lucrurile au degenerat. Eram implicat în bătăi de stradă și
Gaahl () [Corola-website/Science/310896_a_312225]
-
al Helliconiei. Acesta dorește o alianță între Borlien și Pannoval, printr-o căsătorie dinastică între JandolAnganol și Simonda Tal, preințesa regatului Oldorando. Căsătoria presupune încălcarea unor rituri străvechi, deoarece Simonda este umană doar după tată, mama ei fiind o făptură subumană din specua madiștilor. Pe lângă problema înălcării riturilor, JandolAnganol o mai are și pe aceea a nesiguranței în sprijinul armat solicitat vecinilor săi pentru a-l înfrânge pe răzvrătitul Darvlish. În subteranele palatului lui JandolAnganol, phagorii - protejați de rege - pregătesc Marea
Helliconia - vara () [Corola-website/Science/320757_a_322086]
-
pe care trebuia să te încumeți să cobori, ca să poți ajunge în "apartament". Mă uitam la ei cu uimire. Situația lor părea cu puțin mai bună decât a animalelor din pădure. Cu toate acestea, în ciuda sărăciei înspăimântătoare și a condițiilor subumane de trai, rămâneau voioși și nu-și pierdeau niciodată încrederea. Voiau să asculte cuvântul Torei și să recite psalmi în ebraică, cu toate că le pierduseră înțelesul."" Tot aici, viitorul șef-rabin al Comunității evreilor din România avea să cunoască primele manifestări de
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
putea avea dreptul la rambursarea cheltuielilor. Cetățenii români care lucrează în agricultura din Italia sunt plătiți cu sume cuprinse între 15 euro - 25 euro/zi fără a li se încheia contracte de muncă valabil încheiate ; Lucrătorii români locuiesc în condiții subumane . Motivele pentru care cetățenii români care acceptă munca la "negru" în Italia Lipsa locurilor de muncă; Locuri de muncă prost plătite; Lipsa unor programe de reconversie și formare profesională adaptate la realitatea economică; Lipsa investițiilor în sectorul agricol, sector care
Românii din Italia, exploatați! De ce acceptă munca la negru () [Corola-website/Journalistic/105230_a_106522]