259 matches
-
polemici cu „Gândirea” și cu alte reviste pe tema tradiționalismului. Prezența „iconarilor” se face remarcată prin colaborările lui Mircea Streinul și Iulian Vesper, dar și ale lui Traian Chelariu, care traduce din literatura germană. Bogate informații oferă periodicul despre romanitatea sud-dunăreană (Th. Capidan, Traian Cantemir). Alți colaboratori: Constantin Loghin, Gr. Nandriș, I.U. Soricu, Eugen Pohonțu, Carol Drimer, I.E. Torouțiu, Eugen I. Păunel. M.Pp.
JUNIMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
și Laurențiu de Novae au scris în latinește, au propovăduit în limba celor ce locuiau atunci în cele două Dacii (Traiană și Aureliană), provincii neîncetat comunicante prin romanitate și creștinism până târziu, la venirea slavilor. De la Niceta de Remesiana, episcop sud-dunărean cu o activitate de propagator al unui creștinism de factură latină, „minte vestită în lumea creștină a secolelor V și VI” (Ioan G. Coman), au rămas mai multe scrieri cu conținut catehetic (Libelli instructionis, în șase cărți) sau dezbătând felurite
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
romanității și unității poporului D. revenind, în 1690, într-un comentariu în care stăruie asupra obârșiei comune a locuitorilor celor trei state românești - Moldova, Ardealul și Țara Românească - pe teritoriul „Misiei” (Moesia) de odinioară. Acum el semnalează și existența românilor sud-dunăreni, „rumâni din rădăcina cea bătrână”. Un lapidar vers al psaltirii din 1673 („Limba îm voi face condei de scrisoare”) pare a prelungi ecoul Cuvântului de introducere al mitropolitului, mărturisind osârdia de a fi tâlcuit psalmii „vreme-ndelungată, precum am putut
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
ideea că asemenea nume (de tipul rumân) ar fi o dovadă de memorie colectivă a originilor romane: a lansat această ipoteză Sextil Pușcariu, o întâlnim și la ultimii cercetători ai problemei (Stelian Brezianu). Realitatea sociolingvistică arată însă altceva: că romanofonii sud-dunăreni, ca și Românii din spațiul carpato-danubian, poartă denumiri strict localizate în spațiul românesc. în Miorița, �unu-i Ungurean, altul, Moldovan și altul Vrâncean", există Oșeni, Moți etc., tot astfel cum există �țări" (Țara Loviștei, Țara Bârsei, Țara Hațegului etc.) - care
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
pe larg. După 1848 și după Unirea Principatelor, în a doua jumătate a sec. XIX, intelectualii români (dar și statul) se angajează în susținerea morală și culturală a �elementului românesc" din Balcani, pentru... a-l �salva din ghearele grecismului" (!). Statele sud-dunărene reacționează împotriva acestei �propagande românești", iar conflictul balcanic din 1913 nu face decât să intensifice contrarietăți și inimiciții subterane... Acuzațiile la adresa unui �naționalism românesc", expansiv, în Balcani, nu li psesc. XIII. Problema comunităților romanofone - românofone - constituie din ce în ce mai mult un element
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Balcani, nu li psesc. XIII. Problema comunităților romanofone - românofone - constituie din ce în ce mai mult un element important - sine qua non - al întregii românități românești. De la conștiința identitară, etnolingvistică, până la imaginea istorică a originilor latino-romanice, comunitățile romanofone, atât cele nord-dunărene, cât și cele sud-dunărene, au avut de parcurs o vreme îndelungată, de secole. Un valoros istoric maghiar, ucis în revoluția din 1956, I. Tóth Zoltán 2001, p. 12, a arătat că ceea ce el numea �conștiința de neam" și... �conștiința națională" (rezultată din cultura unei
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
și rudele lor robi în mâinile turcilor”; „Iar pre jupânesele lor le muncea și le lua toată agoniseala” [Mihnea al III-lea Radu]; „și au robit turci, turcoaice, copii, de i-au adus în țară” [Mihai Viteazul într-o campanie sud-dunăreană]; ori stârnind persecuții sau compasiune când rămâneau fără sprijin („har Constandin vodă [Brâncoveanu] încă nu i-au lăsat [este vorba de Maria Cantacuzino și de fiul ei] să fie atâta obidiți, precum au fost mai nainte alte doamne rămase sărace
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ivireanul îi va amenința pe recalcitranți că, de „nu se vor supune dreptății și poruncii bisericești, îi vor pedepsi și cu domnia”) și îi numește - ca în Bizanț - pe capii Bisericii. Ca în același Bizanț și cu utilizarea aceleiași filiere sud-dunărene, Voievozii români sunt în „titulușurile” lor (vezi listele făcute de Andrei Pippidi, op. cit., p. 21) „întru Hristos Dumnezeu binecredincioși”, „întru Hristos binecinstitori” și „iubitori de Hristos” (ultimele două atribute putând apărea în raport de variație liberă cu primul). Era destul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de „hiclenie”215. Și Vlad Vintilă și-a învinuit boierii de trădare. Au pierit atunci, în 1534 și 1535, „ghiaurul sârb”. Pria, mare portar (o ținea pe Neacșa, fiică a logofătului Harvat; dacă dăm crezare numelui și acesta era un sud-dunărean, de neam croat, probabil), care îl pârâse turcilor pe Vodă pentru gânduri de hainie 216, marele vistiernic Staicu al lui Pârvan (numele soției sale nu s-a păstrat 217 și marele logofăt Vâlsan Furcovici, însurat cu Vlădoaia, fiica lui Pârvu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mort la 31 ianuarie 1418, ridicase mănăstirea Cozia, unde sarcofagul său, aflat în pronaos, - „au domnit [...] ani 29 și au murit în domnie (notează Letopisețul Cantacuzinesc) și s-au îngropat la mănăstirea lui, la Cozia” - vădește concomitent înrâuriri apusene și sud-dunărene, Vlad țepeș zidise prima mănăstire de la Comana, unde se află - poate - îngropat, (capul i-a fost trimis sultanului la Istambul), iar Vlad Vodă Călugărul, ctitorise, Glavaciocul mănăstire ce-i adăpostește, din septembrie 1488, și mormântul, cea de la mănăstirea Dealu 8
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Eustratie, amândoi fiind copii faimosului Stroe Leurdeanu 301), fiica marelui clucer Gheorghe Ghețea. Socrul viitorului Voievod n-a fost ilustru prin spița lui veche. Un cronicar îl ironiza chiar pentru originea sa obscură - fusese „neguțătoriu de abale” într-un târg sud-dunărean -, descoperindu-i astfel și alogenia. Ghețea a venit în țara Românească sub Mihnea al III-lea Radu, a adunat avere și a urcat încet scara dregătoriilor. A fost mare paharnic, mare clucer, mare stolnic (între anii 1666 și 1669) și din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
evocă memoria părintelui”, atribuită împăratului bizantin Leon al VI-lea Sophos, în care defunctul elogiat și plâns se numește Vasile I, întemeietorul faimoasei dinastii a Macedonenilor. Literaturile din Europa de sud-est au urmat această tradiție. Pe seama lui Grigore țamblac, cărturar sud-dunărean despre care se credea că a avut - la începutul secolului al XV-lea - atingeri însemnate cu spațiul cultural românesc, se pune un Cuvânt la mormântul mitropolitului Kiprian. Etc. Autenticitatea Scrisorii... (înglobată mai târziu de autor - sau de altcineva - în țesătura
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
amânarea proclamării regatului, iar Kogălniceanu, ministrul de externe, a prezentat un asemenea plan drept „zvon” și a Încercat să acrediteze ideea că niciodată nu a fost vorba despre așa ceva. El a mai afirmat că la Întoarcerea lui Carol de pe frontul sud-dunărean, acesta a fost aclamat de mulțime și de Camere, dar că, nici el, nici miniștrii nu au rostit apelativul „rege”. Mai mult, omul politic român susține că „România poate să-și crească prestigiul și fără a adopta un titlu străin
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Hilandar și Sfanțul Pavel de la Muntele Athos, „Cercetări literare”, 1941), adică acele direcții în care discipolul continuă preocupările lui Nicolae Cartojan. Lucrările ulterioare, si mai cu seamă teza de doctorat vor valida aceste opțiuni. Prin contribuții parțiale (își adjudecase zona sud-dunăreană), cum ar fi cele ce privesc miniatură bulgară și începuturile miniaturii românești, domeniu care l-a interesat, ca și broderia ori legarea cărților românești, sau prin studiile despre scrierile patriarhului Eftimie al Târnovei, Ț. pregătea prima mare sinteză, La Littérature
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
P. Hasdeu (în Istoria critică a Românilor, București, 1875) atribuie o origine dacică numelui Jiu, cu forma veche Sil, de la indoeuropeanul sar = a curge; față de numele Rabon din Ptolemeu a considerat că acesta, aplicat la cursul inferior, provenea de la Misii sud-dunăreni, în timp ce în cursul superior se păstra oral forma Sil. 51 Istoria limbii române, vol. II, Edit. Academiei Române, București, 1969 (cap. Influența autohtonă, p. 313). Semnalând această dilemă în anul 1969, este evident că C. Poghirc nu acceptă soluția prezentată mai
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Ibidem.</ref>. Ministrul român i-a promis diplomatului rus să depună toate eforturile posibile pentru a-i influența pe membrii „Ligii” să renunțe la propaganda proromânească. M. Giers considera că guvernul român, „având nevoie de susținerea Rusiei În chestiunea vlahilor sud-dunăreni, va Înfrâna, Într-o anumită măsură, activitatea emigranților basarabeni. În același timp, era aproape convins că, datorită unei dezvoltări excesive a sentimentelor naționale, românii Întotdeauna vor păstra În suflet interesul față de tot ce poate servi la apropierea basarabenilor cu compatrioții
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Blaga, V. Voiculescu, Otilia Cazimir, G. Topîrceanu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu ș.a. Nu sunt ocoliți nici scriitorii din diaspora: Eugen Ionescu, Emil Cioran, Paul Goma, Ion Negoițescu ș.a. Din grupul statornic de colaboratori sunt de amintit Florin Olteanu (Soarta românilor sud-dunăreni), Eva Ruja Banyai (Cât se mai predă românește la Jaca?), Tiberiu Boca (Românii din Ungaria și presa din România), Gh. Santău (Impresii despre Avram Iancu), Ana Hoțopan (Paul Goma), Tiberiu Juhasz, Edda Illjes (La Pécs. Consfătuire pe tema învățământului și
NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288471_a_289800]
-
sine însuși. Romanul Fuga lui Șefki rămâne astfel o scriere-efigie. Dintr-o intuiție fundamentală, situată sub aripa unei originale meditații simbolice, decurge contemplarea fascinată a unui mozaic omenesc, etnic, unde transpar intens, ireversibil, semne crepusculare. O parte a acestei lumi sud-dunărene, cea care declină, alcătuită din descendenți ai glorioșilor osmanlâi, concentrează interesul epic și simbolic al autorului, în vreme ce altă parte, comunitatea românească, e în carte doar o paradigmă morală și o ipoteză sociologică. În Dii (Vidin), cetate veche de sute de
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
Andrei al II-Iea sau Bela al II-lea, mai târziu, Bela al XII-lea, Ludovic I devin rând pe rând intoleranți, ajungând să persecute și pe acei membri ai propriei populații care îmbrățișează credința iudaică, evreii se deplasează spre regiunile sud-dunărene, contribuind la formarea noilor state medievale, Bulgaria și Serbia. Cine a avut de pierdut? Dacă e să ne gândim doar la transportul sării pe Mureș, care trece din mâna întreprinzătorilor evrei (dispunând de mijloace și depozite în Transilvania) în mâinile
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
doctoratul în filologie la Universitatea din București cu teza Petre Ispirescu (1971). B. cercetează cu predilecție, din unghi comparatist, proza populară românească, mai ales basmul, încercând să delimiteze genul și specia populară românească de proza cultă și de narațiunea populară sud-dunăreană, pe baza unor constante specifice folclorului românesc. În același cerc de preocupări se înscriu și proiectul unei ample lucrări de sistematizare a basmelor, Catalogul poveștilor românești, rămas în manuscris, prin care intenționa să aducă unele completări la clasificarea internațională Aarne-Thompson
BARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285636_a_286965]
-
Bogdan, la București. Ar aparține, de asemenea, cronicarului transcrierea în medio-bulgară a unei cărți apreciate a intra în patrimoniul istoric și hagiografic al „Bizanțului” balcanic, Viețile regilor și episcopilor sârbi, un monument, transmis din secolul al XIV-lea, al scrisului sud-dunărean. SCRIERI: Letopisețul lui Azarie, tr. și publ. Ion Bogdan, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXXI, 1908-1909; reed. în Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan, îngr. P.P. Panaitescu, București, 1959, în LRV, I, 206-220. Repere bibliografice: Bogdan, Scrieri
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
de la Berlin (1/13 iulie 1878) ce prevedea cedarea Dobrogei către România au fost publicate o serie de documente și lucrări relative la integrarea Dobrogei în cadrul statului național român și organizarea administrativă a provinciei 1. O prezentare interesantă a regiunilor sud-dunărene în perioada anterioară desfășurării războiului din 1877-1878 a fost realizată, într-o lucrare monumentală, publicată la Paris, de către Friedrich Kanitz 2. După intrarea armatei române în Dobrogea, la 14 noiembrie 1878, și integrarea provinciei în granițele statului român, au fost
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cea lucrată la roată. Probabil, această decădere tehnologică a producerii ceramicii poate fi interpretată prin prisma unor factori de ordin economic și demografic, precum criza economică a Imperiului Roman, care a provocat întreruperea temporară a legăturilor cu centrele de producție sud-dunărene. Ca factor premergător acestei situații poate fi menționată și pătrunderea triburilor migratoare, însă din secolele IV-V, fapt ce denotă o scădere a producției autohtone, ce are ca efect, pentru începutul secolului VI, creșterea ceramicii făcută la mână. Reintroducerea pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mai ales că religia implica și credințele personale ale fiecărui individ. Creștinarea membrilor comunităților rurale dintr-un spațiu mai larg, precum cel carpato-danubiano-pontic, a fost înlesnită de strămutarea unor grupuri creștine din arealul urban al Daciei Romane și din provinciile sud-dunărene, eveniment produs în a doua parte a secolului al III-lea. Pentru intervalul de timp care ne interesează (secolele V-VII), religia creștină a influențat în mod semnificativ viața materială și spirituală a comunităților din teritoriul nord-dunărean. Pentru spațiul respectiv
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
legată de aspectul politico-economic al zonei și se explică prin intervenția bizantină la Dunărea de Jos, îndeosebi în două rânduri, odată cu provocarea lansată de triburile slave, care au forțat pătrunderea și stabilirea lor în Balcani. Instalarea noilor veniți în teritoriul sud-dunărean a provocat întreruperea legăturilor comerciale dintre bizantini și populația veche românească. Revenirea stăpânirii bizantine, prin acțiunile întreprinse de unii împărați asupra slavilor, pecenegilor și cumanilor, readuce influența acestei civilizații asupra spațiului nord-dunărean. Potrivit unor opinii, invaziile migratorilor slavi și ale
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]