286 matches
-
să-i joace o festă și au schimbat capra cu un țap. Ajungând acasă, cu „flăcăul cu barbă și patru picioare”, nefăcător de lapte pentru copii, a luat-o pe cojoc de la nevastă! Trei zile s-au auzit prin sat sudalmele și blestemele distinsei „doamne”. Până la urmă, prietenilor glumeți, fiindu-le milă de el, i-au dus capra înapoi și astfel s-a sfârșit războiul în familia lui Pilu! Orașul fiind mic ne cunoșteam cu toții. Eram OAMENI, ne salutam și ne
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1450628662.html [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
cretinii care claxonează în timp ce sunt blocați de culoarea roșie a semaforului. Ce a ajuns să facă, în replică la chestia asta, un prieten de-al meu, atunci când e primul din coloană? Se claxonează singur! Și se și înjură, însoțindu-și sudălmile de gesturi agresive!! Râdeți, nu? Care e reacția celor din spate la acest gest ironic? Cu maximă seriozitate, claxonează și ei! Da, știu, nu mai râdeți, fiindcă sunteți ocupați să vă faceți cruci. Exact așa am pățit și eu când
Să ne închinăm fără profesor by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20166_a_21491]
-
și mâinile, si toate mădularele trupului vostru. A posti pentru ureche înseamnă a o astupa pentru vorbirile de rău și pentru zavistii. “Nu aplecați urechea voastră la vorbirile deșarte” - este scris. Gură, pe de altă parte, trebuie sa postească de sudalme sau alte vorbiri rușinoase. La ce bun să te ții de la carne de pasăre și de la pește, de-ți vei sfâșia și ucide pe fratele tău? E un obicei răspândit în vremea postului mare, de a ne întreba unii pe
Încă un cuvânt despre post by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82558_a_83883]
-
strige către consăteni prefăcându-se a-i anunța să vină să cumpere prețiosul acid acetic; sătenii se buluceau de îndată, însă descoperind păcăleala și amintindu-și răutățile trecute ale lui Oțăt, găseau un bun prilej de răzbunare copleșindu-l cu sudălmi pe zeflemitorul devenit victimă publică. „Oamenii-ca-lumea” sunt, de fapt, dobridoreni de mare onestitate, harnici, uneori studioși și evlavioși, câteodată iluștri într-o meserie sau profesie lucrativă. Sunt respectați de tot satul și scutiți de porecle defăimătoare. Prenumelor diminutivate ale acestora
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
-i lumineze noap tea minerală a celor opt ceasuri de trudă, timp care acolo se măsoară altfel: mai ales cu ceasornicul inimii, decât cu solemnele cadrane ale turnurilor de suprafață. și minerul măsoară: bătaie de inimă lângă bătaie de inimă, sudalmă de ciocan lângă sudalmă de ciocan, front de lucru lângă front de lucru, abataj lângă abataj - o lume miriapodică și exactă, halucinantă și concretă, vie ca o durere de dragoste. Căci o mare dragoste înseamnă minerul și truda sa, în
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
minerală a celor opt ceasuri de trudă, timp care acolo se măsoară altfel: mai ales cu ceasornicul inimii, decât cu solemnele cadrane ale turnurilor de suprafață. și minerul măsoară: bătaie de inimă lângă bătaie de inimă, sudalmă de ciocan lângă sudalmă de ciocan, front de lucru lângă front de lucru, abataj lângă abataj - o lume miriapodică și exactă, halucinantă și concretă, vie ca o durere de dragoste. Căci o mare dragoste înseamnă minerul și truda sa, în călătoria spre afunduri, pe
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
răstignire: „Printr-o frunză/ spune ziua că e timp/ și se va face cruce.../ Începe cuvântul să meargă/ descărcat de fluidul din stele/ Linia dreaptă a razei e doar străfulgerare/ magma sângerie/ în tăcerea unei jertfe/ Vasul frunții spart în sudalmă/ împrăștie la porți/ păcatul ultimului cuvânt”. Într-un fel, Valentin Marica reabilitează poezia religioasă, în notele ei fundamentale, nu în recuzită și nici în elementele ei de decor. El pune accent pe dimensiunea metafizică. „Iacob încetase lupta cu îngerul”, spune
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
l-a descris ca fiind „o ființă, parte omenească și parte îngerească, un june frumos și nemuritor, care umblă în lume ca și Sântoaderii și Rusalele, dar pe care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme și fărădelegi”. A fost prezentat în aceeași lucrare și ca zeul dragostei și al bunei dispoziții, de ziua lui se organizau petreceri, deseori urmate de căsătorii. El este protectorul și aducătorul iubirii în casă și în suflet”. Dragobetele mai poate
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
parte, îl plagiază pe El* Vanitatea oribilă a criticii, operanții ratați* Tot astfel și a majorității scribilor* Frica ancestrală, ea face dinamica eroismului orb*Neputința de a iubi, cea mai cumplită* între lamento miseraabilis și injurii pamfletice* între rugăciune și sudalmă, ca Diogene* Nu lăsa în priză nimic, când dormi!* Măgarul, mutantul, vehicul al spiritului turmei:Pe el l-a călărit Mesia, asta e fix ceea ce înseamnă...*Regele animalelor, Leul, imitat prin răgetul fricii lui, de măgar* A înșela, vine de la
Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
patru-cinci ori spre masa de războinici. Un soldat din Kai, întorcându-se spre el, răcni o insultă și sări înainte să lovească. Genjiro căzu pe spate, dar apucă lancea care alunecase pe platoșa armurii și sări în picioare, cu o sudalmă. Între timp, camarazii săi începuseră să forțeze atacul, dar și cei din Takeda se întorseseră, năvălind acum spre ei. Scena arăta ca o mare învolburată cu valuri de sânge, lănci și armuri ciocnindu-se între ele. Călcat sub picioarele propriilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
de citate zdrobitoare, este devoalată întreaga ideologie comunistă și antiortodoxismul lui Dumitru Micu. Cum, înțelept, spune Virgil Ierunca: "Ideologia trece, citatele rămîn". În doar cîteva cuvinte desființează pe notorii colaboraționiști la curțile comunismului, gen: Tudor Arghezi, care "și-a spus sudalma și psalmul totdeauna la Curtea cuiva nici de Geo Bogza pierzîndu-și identitatea pe Olt în jos, și sus la Academie. După cum nu vom poposi nici la periferia de miticism neaoș cu Zaharia Stancu, nici la exponenți-cîrpe ca Demostene Botez, Eugen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ani șî pînă pe la 66, mereu pe baricadă, pururea neliniștit, fără odihnă și răgaz. I-a fost viața, de el însuși așezată, veșnic în bătaia tuturor furtunilor. Hărțuit ca nimeni altul, s-a văzut lovit mișelește cu cele mai josnice sudalme, izgonit de acolo unde el pusese temelie, urmărit de ostilități tenace. Le-a suportat pe toate, deloc calm și senin, pentru că nu a țintit satisfacția unei cariere, ci realizarea unor convingeri: reformarea structurilor sociale și politice românești și unitatea națională
Constantin Stere () [Corola-website/Science/306554_a_307883]
-
poate deveni ministru al educației naționale, un șofer poate deveni ministru al transporturilor, un gurist pe la nunți și tăieri de moț poate ajunge deputat, domnul Mischie poate deveni doctor în Istorie, domnul Stentor - așa semnează el - poate deveni gazetar cu sudalma vioaie, cutare dentist poate deveni expert în dacologie ș.a.m.d. Era o vreme când un titlu de competență se dobândea în ani lungi de studiu prin marile universități, biblioteci, laboratoare. Ei aș! Cine mai are azi vreme, răbdare, onoare
Titluri cu tarif by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9199_a_10524]
-
gândurile toate să nu izbucnească afară la lumina care creștea o dată cu dimineața. Dacă i-aș spune lui Costache acum că fata asta la care ținuse atât nu-i a lui, poate i s-ar potoli mâhnirea. M-aș alege cu sudălmi, cu un noian de vorbe grele, poate m-ar și bate. Ei, și? O mamă trebuie să îndure multe la viața ei. Dar cum să-i spun un așa cumplit adevăr pe care l-am ținut sub obroc atâta amar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
azilul ce nu-l părăsesc și mulți din cârciumari sunt gazdele lor. Căsătoria nu este respectată; clerul de la țară se află în o mare parte pe o scară de cultură foarte inferioară; sărmanii copii mici nu ascultă decât vorbe rele, sudălmi și bătăi se aplică asupra lor și a mumelor lor; bărbații se bat foarte des între dânșii; bătăliile lor sunt foarte violente, ca la niște adevărați sălbateci europeni; se rănesc grav, adeseori se ucid. Această generațiune neomenoasă, rușinea unui stat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
reușise să Își Înăbușe un zâmbet. Între timp, atrași de larmă, pe bastioane Începuseră a se Îngrămădi ceilalți soldați din corpul de gardă, care căscând sonor, care zornăind din armuri. Fețe vineții și Încă somnoroase se iveau printre creneluri, azvârlind sudălmi și făcând gesturi obscene În jos. - Deschide poarta, canalie! se hotărî până la urmă să strige bargello, lăsându-se recunoscut. De sus, zbieretele Încetară pe dată, Înlocuite fiind după câteva clipe de zgomotul lanțului dat la o parte. Dante, trăgându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
nimerit să fie și el prezent. Respectele mele! Frunză verde de dudău, să-mi bag aia-n dosul tău! se binedispune imediat și Avocatul, către cel dorit și așteptat, conștient că riscă astfel o replică acidă, dacă nu și o sudalmă, pentru plagiat, din partea Poetului. Auzi, măi, Fratele meu, fără obscenități din astea improvizate, calomnioase și ridicole! intervine prompt Dănuț. La urma-urmei, asertiv vorbind, ce mama-dracu', versurile deochiate sunt o treabă finuță, apanajul deictic al meu, al meu și numai al
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mamele Înghețată, iar voi, bărbați, să vă ia nevestele țuică!”. Atacul psihologic era de o subtilitate grosolană, dacă Înțelegeți ce vreau să spun, dar efectul era sigur. Copilul chiar se miorlăia la mamă-sa după câțiva leuți. De obicei căpătă sudalme și ciufuleli. Atunci, dacă se Întâmpla să fie acasă, apărea măreț, blând apărător al odraslei, Tatăl: „Ce-ai, fă proasto, de bați copilul pentru un leu. Ia uite a dracu’ zgârcită!”. Apoi Își lua plodul de mânuță: „Ia hai tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Înjunghiat, Îl Înjura pe Ghiță de toate organele pe care izbutea să și le amintească de la orele de biologie, În furia lui ce-ar fi putut răsturna munții. Ba chiar, când o lua la vale rău de tot, pomenea În sudalmele lui de fotosinteză, angiosperme, hidrogen sulfurat, dendrite, axoni, monocotiledonate, turnesol, baze, acizi - semn clar că lecțiile de botanică și de chimie ale lui Jivinoiu-Directorul Îl impresionaseră peste măsură. Sărea de pe banca lui și se repezea spre cabina lui Ghiță care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se risipește în scurtă vreme după căsătorie. Când familia se construiește numai după rațiuni economice există pericolul ca unul dintre parteneri să ajungă la înțelepciunea proverbului: Mai bine pâine neagră cu dragoste curată, decât albă ca zăpada și plină de sudalmă. Raiul sau iadul din viața de familie și-l fac cei ce și-au unit destinele. Înțelepciunea și cumpătarea în toate ar trebui să-i conducă pe oameni la înțelegerea că viața fiecăruia dintre noi este unică și extrem de scurtă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
fiului, ca Tudor Arghezi în Testament, poetul enunță lapidar, într-o formulare de inscripție, îndatorirea acestuia de a păstra neștearsă amintirea chinurilor și umilințelor îndurate de străbuni: „Să nu uiți nici o clipă: străbunii au fost șerbi./ Primiră-n veacuri aspre sudălmi și bice-n spate./ Să nu uiți nici o clipă: se odihnesc sub ierbi,/ Dar țărna lor mai strigă și azi după dreptate”. Lirica de senectute a lui S. se menține în același univers rustic, iar expresia încărcăturii procurate de priveliștile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
op. cit., vol. I, p. 59. 535 Ibidem, vol. II, p. 355. 536 Ibidem. 146 bărbatului. Limbajul stareței, deși neredat în mod direct, nu este nici pe departe adecvat poziției pe care o ocupă: „se apucă să ocărască pe fată cu sudălmi cumplite”, „însoțea sudălmile cu strașnice amenințări”537. Fata, descoperind izmenele, îi rostește o replică ironică și cu substrat superioarei, toate călugărițele descoperind adevărul. Stareța își schimbă discursul, transformând injuriile în cuvinte îngăduitoare la adresa poftelor trupești ce nu pot fi stăvilite
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
p. 59. 535 Ibidem, vol. II, p. 355. 536 Ibidem. 146 bărbatului. Limbajul stareței, deși neredat în mod direct, nu este nici pe departe adecvat poziției pe care o ocupă: „se apucă să ocărască pe fată cu sudălmi cumplite”, „însoțea sudălmile cu strașnice amenințări”537. Fata, descoperind izmenele, îi rostește o replică ironică și cu substrat superioarei, toate călugărițele descoperind adevărul. Stareța își schimbă discursul, transformând injuriile în cuvinte îngăduitoare la adresa poftelor trupești ce nu pot fi stăvilite. Mănăstirea se transformă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pre lege turcească; de altfel, termeni noi invadează textul: gealat, cadalîc, odalîc, irmiziu), însărcinîndu-l pe „Savai, Ghinea, armaș mare” să-l aducă pe pîrît la domnie, fără protocol, fără judecată. Cum l-a văzut, Mihnea l-a și luat la sudalme pe Dobrișean, ca pe-o slugă netrebnică. Degeaba năpăstuitul îl sfătuia să se potolească: - D-alei, Doamne, Mihneo-Vodă, Nu prea-ndesi la-njurat Că e lucru cu păcat. Dacă tu m-ăi întreba, Adevărul io ț-oi da, Adevărul c-ăi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sau întări, dar prin repetiție rolul lor identitar e doar întărit; preluarea unei lovituri în locul destinatarului îl obligă implicit pe acesta la redefinire, ceea ce echivalează cu o provocare: "ce se-ntâmplă cu mine odată ce rolul mi-e luat de altcineva?" Sudalma lui Rică viza această nesiguranță insinuată în lumea lui cu violența noutății absolute. Când înjură, omul dă glas neputinței, obiectivând-o, ancorând-o precar în realitatea mediului lingvistic. Înainte de orice altceva, o expresie constituie o formă de priză la realitate
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]