234 matches
-
altor terenuri favorabile din sudul țării 35. Podgoria Dacilor Vrata Mehedinți, Izvoare Mehedinți, Jiana Mehedinți 36. Calafat Poiana Mare Dolj, Cetate Dolj 37. Sadova Corabia Dăbuleni Dolj, Tâmburești Dolj, Potelu Olt 11 centre distincte: Drăgănești-Olt Olt, Mavrodin Teleorman, Urziceni Ialomița, Sudiți Ialomița, Ulmu Călărași, Însurăței, Rușețu Brăila, Cireșu Brăila, Jirlău Brăila, Râmnicelu Brăila. Datorită condițiilor pedoclimatice, regiunea este specializată în producerea vinurilor de masă (albe, roze, roșii) și în secundar producerea de struguri pentru masă. Soiurile mai cultivate aici sunt: Roșioară
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
găseai în bibliotecă), prietenos, atrăgând ca un magnet pe cei de care se apropia. S-a impus repede în fața noilor lui colegi, a întregului internat și a corpului profesoral, devenind simbol al aspirațiilor fiecăruia dintre noi. Dumitru Lungu era din Sudiți, Ialomița, tipul copilului de țăran din Bărăgan, vârtos la trup; avea un defect la mâna stângă, urmare a unei fracturi din copilărie, privire ageră, mers caracteristic oamenilor dârji, voluntari. A atras și el atenția tuturor. Împreună au recrutat elemente demne
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un viciu (uneori voluntar) de Încadrare. În 1838, de pildă, Într-o „catagrafie” realizată În București, mai mulți meșteri evrei (tinichigii, sticlari, fierari) sunt Înregistrați ca negustori <endnote id="(536, p. 191)"/>. La fel se Întâmplă În „catagrafia” (recensământul) evreilor „sudiți” (supuși străini) din Moldova anilor 1824-1825. „O delimitare riguroasă Între comercianți și meseriași este foarte dificilă - observă corect Stela Mărieș -, pentru că unul și același [evreu] sudit putea să producă marfa pe care o vindea ulterior În prăvălie” <endnote id=" (777
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
negustori <endnote id="(536, p. 191)"/>. La fel se Întâmplă În „catagrafia” (recensământul) evreilor „sudiți” (supuși străini) din Moldova anilor 1824-1825. „O delimitare riguroasă Între comercianți și meseriași este foarte dificilă - observă corect Stela Mărieș -, pentru că unul și același [evreu] sudit putea să producă marfa pe care o vindea ulterior În prăvălie” <endnote id=" (777, p. 67)"/>. Într-o scenetă comică, Vasile Alecsandri scrie că „În Iași nu Întâlnești decât dughene jidovești : Leiba croitor bărbătesc, Moisi ciobotar femeiesc...” <endnote id="(427
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Tudor Pamfile, Mitologie românească. Comorile, București, 1916. 90. J.G. Frazer, Creanga de aur, vol. I-V, Editura Minerva, București, 1980. 91. Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie și utopie În cultura românească, Editura Litera, București, 1994. 92. Aceștia mai erau numiți „sudiți”, de la it. suddito (= „supus”) și lat. subditus ; vezi Stela Mărieș, Supușii străini din Moldova În perioada 1781-1862, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași, 1985, pp. 40 și 130. 93. Georges Duby, Anul 1000, Editura Polirom, Iași, 1996. 94. Ernest Bernea, Cadre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Press, New York, 1997]. 776. Neagu Djuvara, „Paradoxurile antisemitismului românesc”, În Caietele „Viața Românească” (cu tema „Contribuția scriitorilor evrei la literatura română”, redactor coordonator Henri Zalis), nr. 2, 2001, pp. 35-40. 777. Stela Mărieș, „Importanța catagrafiei din anii 1824-1825 pentru problema sudiților evrei din Moldova”, În Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae, vol. I, Editura Hasefer, București, 1996, pp. 51-138. 778. Evreii din România În texte istoriografice. Antologie, ediție Îngrijită de Lya Benjamin, Editura Hasefer, București, 2002. 779. George Bacovia, Opere, ediție
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Demersul evreilor din România a căpătat aparența unei presiuni exercitate din exterior asupra cercurilor conducătoare de la București, În sensul acordării de drepturi politice respectivei comunități. Nu trebuie ignorat faptul că o parte a evreilor, stabiliți În România, dețineau statutul de sudiți, adică supuși ai puterilor străine, care se bucurau de privilegiile oferite de jurisdicția consulară și erau exceptați de la anumite măsuri fiscale. Pentru a conferi mai multă greutate solicitărilor din partea evreilor de la București și Iași, a venit În România Însuși președintele
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
guvernul a fost nevoit să-și retragă proiectul inițial referitor la naturalizarea graduală a evreilor și să accepte articolul 7, care specifica: „Numai străinii de rit creștin pot dobândi Împământenirea”. Starea de surescitare a fost alimentată și de gestul evreilor „sudiți”, care Înaintaseră consulilor Puterilor garante o petiție În care cereau sprijinul și protecția Cabinetelor europene, În sensul exercitării de presiuni asupra guvernului român pentru a Împiedica, prin măsuri energice, „noi atacuri și hărțuieli”. Călătoria Întreprinsă de prințul Carol I În
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
sub suzeranitate otomană. Beneficiind de acest regim juridic, supușii străini, sudiții, cum sunt cunoscuți în istoriografie, mulți dintre ei nativi moldoveni sau munteni, se bucurau de un statut privilegiat, care dădea naștere la numeroase abuzuri. Prevalându-se de protecția consulară, sudiții se eschivau de la exercitarea unor îndatoriri, refuzau să plătească impozite și să se supună autorităților locale. Menținerea dreptului de judecata al consulatelor asupra supușilor lor reprezenta, de asemenea, un amestec în afacerile interne ale Principatelor, drept pe care nici măcar Puterea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Brăila și Galați, care adresau frecvent memorii de protest. Din rapoartele consulului francez, Hugot, aflăm despre un astfel de incident: „Bețivul de polițist a înștiințat adineauri pe consulul Angliei că, dacă nu trimite îndată cheile casei lui Riss, unul din sudiții săi, plecat în Transilvania, el va ordona să se spargă ușile și să se arunce mobilele pe fereastră. Și notați că Riss, înainte de plecare, cedase rușilor jumătate de casă, crezând că astfel va scăpa cealaltă jumătate. Va întreb ce drept
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
din februarie 1830) și la Bârlad (din 1833). După cum se vede, cei mai mulți erau în Moldova, de acolo de unde intențiile rusești puteau fi mai ușor observate, dar este de înțeles această mulțime de agenți consulari austrieci și prin faptul că numărul sudiților Austriei era mai mare în Țara Românească decât în Moldova. în perioada de referință au existat doi consuli generali englezi la București: E. L. Blutte (1826-1834) și Robert Colquhoun (1835-1859). Rapoartele lui Blutte erau adresate, cu precădere, ambasadorilor englezi la
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
subliniază că acordul său trebuia să rămână condiția sine qua non pentru recunoașterea căsătoriilor mixte. Asistăm în fapt la sfârșitul jurisdicției consulare, care se manifesta nu numai prin noile dispoziții referitoate la starea civilă, dar și prin cele care obligau sudiții să se supună judecății tribunalelor țării. în procesele dintre sudiți și localnici, agenți străini erau reduși la rolul modest de avocați. Grecul Furnarakis, starostele britanic la Iași, protesta împotriva acestor prevederi în ianuarie 1832, arătând că tribunalele țării nu au
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
non pentru recunoașterea căsătoriilor mixte. Asistăm în fapt la sfârșitul jurisdicției consulare, care se manifesta nu numai prin noile dispoziții referitoate la starea civilă, dar și prin cele care obligau sudiții să se supună judecății tribunalelor țării. în procesele dintre sudiți și localnici, agenți străini erau reduși la rolul modest de avocați. Grecul Furnarakis, starostele britanic la Iași, protesta împotriva acestor prevederi în ianuarie 1832, arătând că tribunalele țării nu au dreptul de a cita direct pe sudiți, ci numai prin
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în procesele dintre sudiți și localnici, agenți străini erau reduși la rolul modest de avocați. Grecul Furnarakis, starostele britanic la Iași, protesta împotriva acestor prevederi în ianuarie 1832, arătând că tribunalele țării nu au dreptul de a cita direct pe sudiți, ci numai prin mijlocirea consulatului de care ei depind și care are calitatea exclusivă de a-i invita să se prezinte la proces. Blutte constata și desființarea dreptului străinilor de a apela la Constantinopol, ca instanță supremă de justiție, în
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
convingând pe secretarul de stat al Munteniei să declare această decizie ca nulă și neavenită. Și gerantul viceconsulului prusian la Iași se plângea, în septembrie 1832, că nu întotdeauna președinții sfaturilor orășenești invita pe starosti să asiste la procesele dintre sudiți și pământeni. în plus, după pronunțarea sentinței, sfaturile însărcinau pe ispravnic cu executarea ei, fără a cere autorizația starostelui. După cum se vede, argumentul de bază al consulilor și agenților străini era că drepturile lor sunt stabilite prin tratatele încheiate de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
se bucurau Principatele. Beizadea Nicolae Suțu vorbea, în acest context, de „pornirea cicălitoare care caracterizează consulatele europene din Orient și care nu mai poate fi tolerată de acum înainte, Țara Românească bucurându-se, la umbra tratatelor, de o cârmuire regulată”. Sudiții englezi rămâneau expuși însă, cu consimțământul tacit al acestei „cârmuiri regulate”, la numeroase provocări din partea autorităților locale sau a cazacilor, care înveninau regulat relațiile, și așa încordate, între Blutte și autoritățile rusești. Este cunoscut episodul de la Galați, unde de la o
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
izbucnise o confruntare între localnici și ionieni, soldată cu arestări în rândul acestora din urmă, cu manifestări de vandalism în fața consulatului englez și cu articole în presă defăimătoare la adresa Angliei. Provocările se întețesc: soldații ruși intrau cu forța în casele sudiților, cu toate că aceștia erau scutiți de încartiruire; cazacii violau imunitatea diplomatică și pătrundeau după bunul lor plac în reședințele consulare, proferând amenințări. în aceste circumstanțe, Blutte adresează, în aprilie 1832, un protest energic lui Kisseleff, în care cere rezolvarea următoarelor incidente
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
îl înștiința pe Blutte că demersul său pentru crearea unui nou viceconsulat la Brăila nu a fost acceptat. Acesta din urmă replica subliniind că este dreptul său incontestabil, în calitate de consul acreditat, de a numi delegați în provincie pentru apărarea intereselor sudiților din diferitele părți ale țării. Afrontul suprem are loc însă în luna mai, când Blutte este singurul consul general neinvitat la un dineu de gală pe care Kisseleff îl organizează cu prilejul aniversării reginei Angliei. în aceste circumstanțe, ambasadorul englez
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
St. Petersburg, și primului ministru, Palmerston. Nesselrode îi răspunde lui Heytesbury că aceste evenimente erau niște „malentendus”, apărute din neânțelegeri personale, și că ele vor fi corijate. Și întradevăr, în 1833, conform Manualului administrativ al Moldovei, în cazul arestării unui sudit, se impune obligativitatea informării Consulatului de care depinde într-un interval de 24 de ore. Același document confirma oficial scutirea străinilor de încartiruire. în legătură cu recunoașterea calității de supus britanic, starostele Furnarakis răspundea, la 8 mai 1832, unei note a postelniciei
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
nu mai avea nici o speranță. Consulii protestează și împotriva taxelor orășenești, de 16 lei vechi pe carul cu marfă și de 4 lei vechi pe butia de vin, în afara drepturilor de vamă obișnuite și de fumărit, ca și împotriva obligării sudiților de a se înscrie în corporațiile locale și de a plăti taxe ca membri ai acestor corporații, taxe destinate, după cum recunoștea însuși Divanul Moldovei, citat de Blutte, „cumpărării de lemne de foc pentru ruși”. Furnarakis, starostele britanic de la Iași, sublinia
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
locale și de a plăti taxe ca membri ai acestor corporații, taxe destinate, după cum recunoștea însuși Divanul Moldovei, citat de Blutte, „cumpărării de lemne de foc pentru ruși”. Furnarakis, starostele britanic de la Iași, sublinia, într-o adresă către Postelnicie, că sudiții „au dreptul, în virtutea capitulațiilor, de a exercita orice fel de comerț, fără a face parte din nici o corporație”. El protestează și împotriva impunerii sudiților la patente. în realitate, după cum observa istoricul I. C. Filitti, conform tratatelor Porții, străinii erau scutiți de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de foc pentru ruși”. Furnarakis, starostele britanic de la Iași, sublinia, într-o adresă către Postelnicie, că sudiții „au dreptul, în virtutea capitulațiilor, de a exercita orice fel de comerț, fără a face parte din nici o corporație”. El protestează și împotriva impunerii sudiților la patente. în realitate, după cum observa istoricul I. C. Filitti, conform tratatelor Porții, străinii erau scutiți de patentă numai când făceau comerț en-gros; consulii invocau însă o asemenea scutire și pentru comerțul en détail. Un alt motiv de protest îl reprezenta
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
M. Pappanicolas, că a obținut concesia ca fumăritul să fie plătit după cum fusese stabilit în 1827 și nu în „proporția exorbitantă” fixată în 1830. în schimb, pentru a-și ameliora relațiile cu administrația locală, accepta, la 30 ianuarie 1834, ca sudiții să plătească taxele în galbeni conform cursului de 31,5 lei vechi pentru un galben. La 6 februarie 1834, el se declara chiar „gata de a colabora cu ocârmuirea spre a pune capăt tuturor acestor greutați, întrucât ele pot fi
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Se pare, după cum mărturisesc rapoartele acuzatoare ale hatmanului Dimitrie Sturdza, inspectorul general al poliției moldovene, ca și ale colonelului Miscencu, comandantul poliției din Galați, că Charles Cuningham s-ar fi deplasat la Măcin, în fruntea unui grup de 80 de sudiți, cu scopul de a împiedica prin forța armelor transferul prizonierilor în Turcia, intervenind chiar pe lângă ayanul de Măcin pentru a nu-i primi. într-o depeșă către Gardner, Cuningham se disculpa, arătând că nu a atacat convoiul și că nu
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
încep să domine epoca, un interes aparte din partea statului pentru elemente care țin în mod normal de viața privată a indivizilor. Exemplul elocvent în acest sens îl reprezintă inițiativa lui I.S. Sturdza de a fi trecută în fișele din catagrafia sudiților din Moldova descrierea îmbrăcăminții evreilor. Prevederea cuprinsă în articolul 48 al Regulamentului Organic al Moldovei, potrivit căreia copiii de evrei aveau posibilitatea să frecventeze școlile publice dacă purtau o îmbrăcăminte asemănătoare cu a celorlalți elevi 548, reprezenta preocuparea statului de
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]