3,015 matches
-
ungher de casă, în care un tată prăvale măsurile cu grâu, iar noi țopăim ca niște zei-copii prin boabele fierbinți - și tata ne mustră blând, pomenind ceva de somnul grâului. Doar bunica spunea altfel, îndemnându-ne: Grâul, zicea ea, este sudoarea bărbaților din nopțile de Sânziene, iar noi ne scăldam în sudoarea lor, ca să ajungem mari și puternici ca ei. Noaptea s-au zbătut în geam ciocârliile. Feții-frumoși au urat și s-au închis apoi în tei. Copacii își risipesc somnul
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
iar noi țopăim ca niște zei-copii prin boabele fierbinți - și tata ne mustră blând, pomenind ceva de somnul grâului. Doar bunica spunea altfel, îndemnându-ne: Grâul, zicea ea, este sudoarea bărbaților din nopțile de Sânziene, iar noi ne scăldam în sudoarea lor, ca să ajungem mari și puternici ca ei. Noaptea s-au zbătut în geam ciocârliile. Feții-frumoși au urat și s-au închis apoi în tei. Copacii își risipesc somnul dintre încheieturile brațelor. Din răcoarea câmpiei se desprinde un om, călcând
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
liceeni, tineri cu identitate exactă, deveniseră pentru câtva timp arhitecți peisagiști. Căușul mâinii se îngropa în văzduh, iarba picura în pământul cald și afânat. Alte mâini aduceau găleți cu apă. Gestul, tainic și străvechi, umaniza pământul Dobrogei, înmiresmându-l cu sudoarea trupurilor tinere. Pe alocuri, iarba răsărise - și sulița cerul amiezii cu verde crud. Din pânza zării, apărea din nou Whitman: „Cred că firul de iarbă nu este cu nimic mai neînsemnat decât ziua stelară...” Puritatea și prospețimea firului de iarbă
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Când o vedea, începea cearta. începuseră să uite și de copii. Numai ea îi încălzea de la un timp. în patul de sub fereastră, le urmă rea obrăjorii palizi pe care îi închina noapte de noapte. Sleită de puteri, începu să tremure. Sudoarea rece îi aluneca sub hainele ponosite. Nu cumva locul ăsta este blestemat? Se ridică brusc și își făcu de trei ori cruce. Fulgeră cu privirea ruinele Bisericii. Aruncă pe cap legătura cu lucruri și își croi drum printre scaieți, spre
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
nu o mai impresionează că în ziua în care a ajuns pentru prima dată aici, cu un autocar înțesat de turiști anonimi. Atunci a simțit frisonul, atracția nelumeasca și care făcea că părul pe ceafa să i se zburlească și sudoarea rece să i se prelingă pe șira spinării, umezindu-i bluză de mătasă arsă de soare. Acum, doar constată că, îndată ce alo cuțiunile criticilor de artă s-au încheiat cu aplauze furtunoase, patio-ul străvechi, și el refăcut și pardosit
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
co’ Beregszon’ romani”. Veți fi de-acord că ortografia a evoluat întrucâtva din 1831 și până astăzi. Într-o traducere româno-...română, inscripția relevă că „această cruce creștinească aci este ridicată întru mulțumire ‘naltă, la Creator dedicată, că putură prin sudoare lutul acesta al patriei cei din Săcălaz asociați cu românii din Beregsău”. Așadar, locuitorii din Săcălaz și românii din Beregsău lucraseră împreună la durarea obeliscului ce avea să poarte în inscripțiile laterale, cea în limba latină și cea în germană
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
uscată", setea "grozavă", senzația de căldură arzătoare -ibid., 55) conduce în mod inevitabil la ruptură organică. De altfel, emblemă corpurilor dezarticulate la Rebreanu este cea a sangvinității și fracturii: "sînge, moarte, schije de obuze, sîsîit de gloanțe, trosnete, explozii, murdărie, sudoare" (ibid., 46). Deși anatomiile se văd traversate violent de geografia războiului, iar mecanică organică se sparge în bucăți (Candale, "găurit în frunte", servanții "cu creierii împrăștiați" -ibid., 50; 56), procesul poate fi reversibil: în finalul nuvelei, corpul lui David Pop
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
fizice a protagonistului, soldatul român de origine evreiască Itic Ștrul, sub zonele de presiune cromatice (albul zăpezii, soarele, ziua / urmele de pași "ca niște pete negre", cerul "mohorît", noaptea - Rebreanu, 1965, 221-22) și termice (frigul exterior, răceală /senzația de căldură, sudorile fierbinți). Rezultat al forțelor opuse de contracție și dilatare, compresia corporală cuprinde aceleași faze că și dezagregarea din Catastrofă: discrepanta dintre nevoia de intimidare și impulsul implicării active în socializarea militară, de-teritorializarea identitara (aici, sub forma prejudecății etnice - încurajate
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
pe care el n-o mai scosese de atunci de pe cap și trecuseră treizeci și trei de ani de cînd i-o dăruise... Nu se știa dacă avea par sau nu pe țeasta lui veșnic acoperită de pielea întărită a șepcii, de sudoare, de ploi, de toate intemperiile, plus cele ce se petreceau în somnul lui sănătos după cîte o zi de treburi, cînd nici atunci nu-și lepăda șapca lui veche de piele împlinind vîrstă unui vizionar... Alexandru cel Mare... Isus Cristos
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
în mine noaptea la fericită/ oră când nu mă mai cunosc/ Doar ghemuri de-ntuneric salța/ pe podele dar nu spre lumină./ Lăstuni cu zori în ghiare să/ mai aștepte încă/ un răsărit mai nou că asfințitul/ goarna uscată de sudorile spaimei/ trosnetul de adio al ferestrelor" - Un răsărit aleargă) sunt clape pe claviatură, cu mult mai largă, a liricii Doinei Ispirescu, clar modelata în cel de al doilea volum al său, fără trădarea dominantelor de mai înainte: notația naturalista a
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
produce cel mai bun trabuc din lume. Și explicase asistenței captivate cum se produce această țigară de foi exemplară. Ia negresa, muncitoare, despuiată, în soarele cubanez, - ia tutunul, îl plimbă și-l răsucește pe pulpa ei fierbinte, asudată, dezgolită, care sudoare, proletară! atenție! să se știe că intră în conținutul respectiv și, așa tratat, tutunul capătă forma precum și gustul imbatabil al faimoaselor țigări de foi fără concurență în lume. Nu-mi amintesc, exact; și nu aș vrea să exagerez; dar, dacă
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
ban asupră-i, săracul dispune. Iar dacă mâine va avea de plătit odată și jumătate peste cât câștigă, iar poimâine de trei ori, atunci își va mai putea afla relaxarea în coșmarele de peste noapte, din care se va trezi în sudorile realității.
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
participa la existența trupului. Poetul ași exploatează propria existența fizică, și-o pune an scenă cu ajutorul unei recuzite senzoriale bine marcate: "Singurătatea/ n-a obosit anca să se cațere pe trupul meu pofticios/ cercuri negre și roșii se unesc an sudoarea flamandului monolog/ cu care sper anca să pot trece dintr-o lume an altă/ nu gratuit desigur nu fără remușcări" (Jurnal de trecut dintr-o lume an altă). Organicul e același, ănăuntru că și afară, impasibil la interpretarea absurdă ce
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
evoluția ființei sociale: " Cerul fardat cu idei/ cu simfonii/ care bat cămpiile cosmice. Veacuri esențiale/ am intrat pe drumul de țară/ printre bețiile ierbii/ la mine an sat...// E o dulce lumină care ma loveste-n rețină/ un bob de sudoare care mi se-aruncă an palmă// Pacea luminii/ pacea cuvintelor și necuvintelor/ șarpele meu carele mă zbuciuma carele mă ănnoadă// Trăiesc acum o inexistentă. Pun bandaj pe locul gol de pe prispa!"(Pastel). Peisajul natal devine, printr-un ingenios efect specular
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
descompus) cu furie. Cînd concentrate și interiorizate (Poeme sororale, Sobolanca) cînd desfășurate pe spații mari și intangibile, poeziile lui Sergiu Filip șunt o fugă, permanentă, șunt un fel de acțiune ideală, centrifuga, însă, din care cad, uneori, picături, bolnave, de sudoare. Departe de a scrie o poezie apocaliptica, precum scriu unii critici, S.F. scrie, ca orice aristocrat, la modul feudal, adică, fără dorința de a se scrie pe șine așa cum este cît cu dorința de a se proiecta în ideal, de unde
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
sau invers, în calitate de complici ori instrumente involuntare ale presiunii) aceste adevărate întruniri de magie neagră, aparținând parcă unui Ordin secret, din cei ce au văzut și au auzit ritualul de unde nu numai victimele, ci și acuzatorii improvizați ieșeau năclăiți în sudoarea propriului spirit. De aici, spaima de greșală, groaza de a fi chemat în fața tribunalului alcătuit din propriii colegi și tovarăși, ce anatemizau cu inima cât puricele, la gândul că pot ocupa oricând scaunul vinovăției. Efectul? Supunerea necondiționată la rutină, înăbușirea
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
Gândurile de creație și creator, într-o lume „lehuză, braț, zâmbindu-I complice (...), îi face început reprezintă un original căreia avorturile i-au scurs sângele o plecăciune de menestrel arhaic lui concept de „ars poetica” baciană, iar cald, saliva și sudoarea”(p.6) iar în Nichita (...) și cu inima la vedere (...) Gândurile de final aduc un mesaj de poemul „Despre mine” își exprimă se pierde apoi printre mestecenii vindecare a rănilor deschise de neliniștea că „simțurile zornăie pe Sentimentaliei, țara de
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
se fac nervi/ dar tu încă taci?” Dimitrie Crudu își duce pretutindeni cu el „singurătatea în geamantane”, fapt pentru care îl cuprinde o silă imensă de sine. Pedalând pe bicicleta sa pliantă în formă de fluture, el ajunge, năclăit de sudoare și praf, la magazinul de pompe funebre: „pompele funebre astăzi sunt închise/ e duminică și-au luat zi liberă/ iar eu voiam să intru să mă/ interesez de anumite lucruri.” Lucrurile care-l interesează pe poet sunt legate de mărime
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
o cărare. Totul este aurit. Manuscrisul evanghelistului pare a fi luat foc de travaliul intelectual. Este clipa oricărui scriitor genial, reușindu-i o pagină. Mâna stângă a lui Matei pusă pe piept, sub barba stufoasă, neîngrijită, înmuiată și ea de sudoare ca de însuși bronzul topit... Impresia pe care o am încercând să memorez imaginea impunătoare este că îngerul se uită un pic săltat peste umărul Sfântului, în care își înfige degetele, de curiozitate, sau de încordare, ca și cum de astă dată
Un bordei de lut inexpugnabil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16738_a_18063]
-
manifeste un astfel de dispreț față de moralitate și față de bunul-simț. Prin eliminarea componentei etice, vom fi reduși - dacă nu suntem deja! - la inconsistența tinichelei ce-acoperă circuitele și sârmulițele roboților bleg-nevrotici peste care se visează înscăunat domnul Stolojan. Mă trec sudorile spaimei în fața unor astfel de viziuni articulate cu toată încruntarea de care e capabil fostul premier al lui Iliescu, pentru care liberalismul e doar rima scrâșnită a coloanelor de cifre aliniate ca la armată. Marea problemă a candidatului liberal e
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
Ceea ce ți-ai însușit à fond, tezaurul tău interior, acel ceva din tine care poate să spună nu nedreptății, minciunii, barbariei, nimeni nu va izbuti să ți-l fure; chiar dacă pentru alcătuirea acestui tezaur a fost nevoie de migală, de sudoare, uneori de coerciție. La acest punct Steiner ridică o problemă discutabilă, pe care el o considera însă capitală, fiindu-i sugerată, între altele, de biografia exemplară a lui La Fontaine: oare marea poezie, marea artă, gîndirea superioară nu înfloresc mai
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
la lipsurile educației muzicale etalate la nivelele cele mai înalte ale intelectualității noastre. Privind retroactiv, la cele zece ediții, se poate afirma că "Săptămâna Internațională a Muzicii Noi" este un bun de preț în contextul actual, un bun câștigat "cu sudoare, cu lacrimi, cu sânge", după exprimarea atât de sugestivă ce aparține președintelui Uniunii Compozitorilor, Domnului Adrian Iorgulescu. Concertele festivalului - nu am în vedere numai concertele actualei ediții - etalează valori autentice, consistente, ce aparțin creatorilor noștri. Indiferent dacă aceștia sunt stabiliți
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
Zeci de mii de români - poate chiar sute de mii - colonizează, și în clipa de față, șantierele de construcții, serviciile de salubritate și livezile Europei. Multe dintre mărețele blocuri de sticlă și oțel ale marilor metropole se construiesc și cu sudoarea românilor. Străzile europene strălucesc de curățenie și pentru că, printre magrebini, kurzi sau "latinos", la capătul cozilor de mătură se află și destui români. Producția de fructe mediteraneene din Spania, Portugalia sau Grecia e recoltată și de mâinile agile ale maramureșenilor
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]
-
toate intențiile și te voi face să-ți blestemi ziua În care ai venit aici. Te voi distruge! Iorgu Bleahu Își ieșise din fire. Îl cuprinsese un tremur nervos. Ochii Îi ieșiseră din orbite, iar fața-i era scăldată de sudoare. La rându-i. Mihai Cojocaru rămăsese blocat. Simțea, pentru prima oară, că Îi este frică. Se afla În fața unui om disperat, capabil de orice gest. Și regreta că Îl primise În camera de locuit, că, voind să fie sincer, Îi
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
la magazinele pentru turiști de prin hoteluri și se întoarse cu un costum de baie întreg, negru cu violet, ca o piele de focă, dar nu intră niciodată în apă. Se însorea pe plajă, în vreme ce noi înotam, și-și ștergea sudoarea cu prosopul, fără să treacă pe la duș, așa încât după trei zile părea un rac fiert, iar mirosul ei de civilizație devenise irespirabil. Noaptea însă își făcea de cap. Încă de la începutul mandatului ei, auzeam că cineva pășea în bezna din
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]