55,132 matches
-
de guler și nu descoperă totuși sfoara care le pune în mișcare", se declară inși realiști, respectabili, cu o morală solidă. Schnier, clovnul en titre cel mai lucid, e dimpotrivă, decăzut, sărac, și bețiv fără căpătâi, amoral și raisonneur. El suferă în mod autentic (din iubire pentru o Marie bigotă și nu prea inteligentă), și face silogisme amare. Sentimentele acestei ființe cu atâta nevoie de afecțiune au ceva de comedie, fericirea lui Schnier e simplă și seamănă cu o scenetă pentru
Clovnii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15445_a_16770]
-
aceasta care sună a gol, ființele acestea cu idei și ore fixe, cuplurile simpatice privindu-se uneori dezolate de prea multă singurătate, prea mulți copii și prea multă sărăcie, un tată fragil și o mamă maniacă, toți catolicii inflexibili, toți suferă în felul lor și toți merită compasiune, ("Inexplicabil și ciudat îi iubesc pe cei din specia căreia îi aparțin și eu, adică pe oameni."). E o carte despre bucurii naive și drame reale, însă totul are un aer de spectacol
Clovnii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15445_a_16770]
-
cărți și a două CD-uri este o altă carte. Să mă explic. După un astm editorial prelungit, Editura Muzicală începe să dea semne de învigorare. Producția de carte a crescut, cea de partituri de asemenea, revista Actualitatea Muzicală a suferit o transformare de formă (de la alb-negru la color) și de fond, s-au produs și câteva CD-uri. Semnele, așadar, sunt bune. Evenimentul editorial pe care-l voi lua ca pretext se numește Simpozion Anatol Vieru 1999, proaspăt ieșit de sub
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]
-
Un ziar tembel a găsit în această moarte un prilej de glumă sinistră, titrînd, "S-a înfipt cu Mig-ul în iaz". Același ziar care eroiza un jucător de fotbal, victima unui accident de antrenament. E adevărat că un fotbalist care suferă un accident fatal provoacă mul mai multe ecouri decît un pilot de avion militar care nu-și părăsește carlinga pînă în ultima clipă. Dar să-ți mai bați și joc de un asemenea om care preferă să moară pentru a
S-a mai prăbușit un Mig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15485_a_16810]
-
au demis și conducerea Bulandrei: Liviu Ciulei, directorul teatrului, Maxim Crișan, director artistic, Toma Caragiu, secretarul de partid (și Primarul din piesă). Cazul Revizorul este cunoscut astăzi pînă în detalii. Rușinea de atunci este greu de șters, ca și traumele suferite de artiștii implicați. Scenografia - Paul Bortnovschi, Radu și Miruna Boruzescu; Hlestakov - Virgil Ogășanu, Primarul - Toma Caragiu, Ivan Kuzmici Spekin, dirigintele poștei - Octavian Cotescu, soția Primarului - Tamara Buciuceanu, fiica lui - Mariana Mihuț... Scene întregi, chiar și ceva din atmosfera repetițiilor sau
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
a avut drept urmare intensificarea reprimării catolicilor. Întrebat de ce a considerat necesar să ecranizeze "Vicarul" după 40 de ani de la apariție, Costa-Gavras a replicat că a făcut-o pentru că nimeni să nu mai privească în altă parte atunci cînd vecinul său suferă o nedreptate. Pe aceeași temă a "colaboraționismului", Bertrand Tavernier a venit cu "Laissez-passer", distins în final cu Ursul de Argint pentru interpretare masculină, decernat lui Jacques Gamblin. Ce e de preferat? Să rămîi "pur și dur", sau să încerci, din
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
avea să învingă" ( Se frîngea secolul la jumătate). Dar climatul traumatizant produce și schimbări insidioase, surpări sufletești care desfigurează omul pe dinăuntru, mai greu de sesizat și de cuantificat pe cîntarul catastrofei epocale. Hăituit de torționari, individul lipsit de apărare suferă o alienare în fibrele sale intime, o "scădere" a identității sale bizuite pe amintire, o reducție a limbajului, o deconectare de concretețea lumii: "cînd îți degeră picioarele crescute prea mult în aceiași bocanci/ cînd tremuri în aceeași tocită haină de
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
autor și de artă. Pentru că aceasta e problema nevralgică a rețelei cinematografice, din alt unghi decît cel mafiotic și subcultural, dincolo de cascadoria filmică erijată ca politică de stat și emblemă a României în lume. Ne putem imagina cît de mult suferă comanditarii "materialelor" pregătite pentru Guvern, nu numai că nici unul dintre filmele din Topul criticilor nu se regăsește în Topul biletelor vîndute și al încasărilor din 2001, dar și că toate cele zece opere din primul top luate la un loc
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
cu noaptea al lui Lars von Trier, pînă la Sinuciderea fecioarelor de Sofia Coppola și Marea hoinăreală al lui Joel Coen - nu întrunesc și nici nu se apropie de numărul intrărilor înregistrate, separat, de Mumia revine sau Scary Movie 2. Suferă mult, probabil, cei ale căror nume nu mai e cazul să le retranscriem, că în însuși Topul criticilor doar două filme din zece sînt europene (pe lîngă cel al danezului Lars von Trier, britanicul Billy Elliot de Stephen Daldry), proasta
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
două filme din zece sînt europene (pe lîngă cel al danezului Lars von Trier, britanicul Billy Elliot de Stephen Daldry), proasta difuzare nemaihărăzind un loc măcar pentru Les goûts des autres de Agnès Jaoui. Însă cel mai mult vor fi suferind cei abilitați din cauză că filmul românesc Marfa și banii - situat de critici printre primele zece ale anului, înainte de TheVirgin Suicides - și Marea hoinăreală - n-a fost văzut în toată țara decît de 1963 (nu e anul premierei capului de serie al
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
firea lor uscată, la bani și la afaceri, fără nimic din Înaltele trăiri ale lui Goethe! Nemți proști, meschini și afaceriști... Că și ăla tânăru să speriat de pierderea banilor și nu-i mai arde de amor. - Iar cea care suferă, e prietena dumneavoastră Josefina de HohenzollernSiegmaringen. - intui Brătianu lucrurile, sau avu inteligență să-i ofere o scuză partenerei sale de discuție - Bine-nteles; doar ea e o Beauharnais!... Cred că s-a căsătorit cu neamțul de nevoie, iar primul ei
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
fie ea în timp, fie ea în spațiu. În fond regele din Itaca se identificase cu acel eveniment emblematic care a fost războiul troian: el a rămas, spiritual vorbind, mai departe sub zidurile Troii, acolo unde reputase victorii, acolo unde suferise, acolo unde îi văzuse căzând pe Patrocle, pe Ahile, pe Hector, pe Aiax și pe alți eroi descendenți din zeii nemuritori, acolo unde se înfrățise cu Agamemnon, Menelaos, Nestor etc, dar de care l-a despărțit întoarcerea spre casă cu
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
afirm că există un arbore genealogic al corupției de azi cu rădăcini și nume ilustre în anii ceaușismului sau mai devrme. Nu mă refer la acapararea de locuințe, care e tot o față a corupției, ci la cancerul de care sufereau toate instituțiile importante în stat prin sistemul de pile, aranjamente și plocoane de pe vremea cînd Ceaușescu însuși se lăsa mituit cu cadourile pe care le primea la zile festive. În prezent, corupția în România a atins primejdia metastazelor. O descoperi
Justiția chioară din România by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15566_a_16891]
-
lucruri noi. Scriitorul s-a născut la Huși și a copilărit la Fălticeni. Tatăl, Gheorghe Holban, ofițer de carieră, înfățișat de M. Sadoveanu în Amintirile căprarului Gheorghiță sub chipul căpitanului Manoilescu, a murit luetic (boala se transmite fiului, care va suferi întreaga viață din pricina tratamentului încă precar și va muri el însuși încercînd o operație riscantă). Mama, Antoaneta Lovinescu era sora mai mare a lui E. Lovinescu. Școala, Holban a urmat-o la Fălticeni și la Focșani și a încheiat-o
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
avangardiști care au practicat cu sete reportajul. Proza groasă nu e decît o odihnă, programată, de acuitatea revelației lirice, așadar o subtilitate: "Într-o seară i-am întîlnit aproape pe toți. Se-ntorceau/ de la o înmormîntare, erau prăfuiți, șifonați și sufereau/ mai ales de sete./ Au tras mașina (un fel de microbuz măsliniu și rablagit)/ într-o poiană din marginea satului, în iarbă./ Ieșeau pe rînd, grăbiți de parcă ar merge la gară/ (mai întîi Jenariu, Poravu, Boambă, Camgeț, iar în urma lor
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
Narațiune istorică. Volumul II. Manea, urmat de un fragment din romanul Cel din urmă armaș. Selectarea acestor texte e dictată de intenția lui Ungureanu de a face cunoscute și eventual de a reabilita aspecte ale operei lui Slavici care au suferit dizgrația cvasi-generală a criticilor, motiv pentru care au rămas obscure. Sunt menționate chiar texte care n-au fost incluse în ediția Opere complete; se dedică un capitol ( Câteva note despre o carte intruvabilă) broșurii neterminate "Soll" și "Haben". Chestiunea ovreiască
De la Mara la evrei and maghiari () [Corola-journal/Journalistic/14374_a_15699]
-
mă fac mai bine înțeles. Eu sunt alcătuit anapoda, din tendințe contradictorii. Pe de o parte, mi-a fost dat să am un mare egoism vital, din pricina căruia nu pot fi decât laș în fața morții. Pe de altă parte, am suferit mereu de o anumită dificultate în cheltuirea energiilor mele vitale. Adică, am comunicat greu cu realitatea. Și, de obicei, am făcut-o cu eforturi, ridicând vocea când nu era nevoie sau amestecând iritările cu timiditatea. Asta m-a dus, de
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
Radu Pavel Gheo N-aș fi scris rîndurile de mai jos dacă n-aș fi citit un eseu al profesorului Alexandru Niculescu, publicat recent în România literară 1). Motivul ar fi - paradoxal - acela că eseul respectiv tranșează destul de clar problema, suferind doar de un exces de delicatețe. Cum nu la fel stau lucrurile cu autorul acestor rînduri, încerc să subliniez mai agresiv ceea ce autorul eseului citat pare doar să fi sugerat. Domnul Niculescu a pomenit despre o distincție importantă: cea între
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
nu le lezează interesele materiale (de aceea votează cu PSD: se știu apărați mai bine, atît ca foști securiști, cît și ca actuali capitaliști). Eventual moralmente condamnabili, ei stîrnesc furia anticomuniștilor sau pur și simplu a cetățenilor onești care au suferit și înainte și după 1989 (din motive, ce e drept, foarte diferite), dar care speră din ce în ce mai puțin într-o veritabilă lustrație, în stare să clarifice lucrurile.
Imposibila lustrație by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14395_a_15720]
-
aproape cam același lucru, exterior, de la început și pînă la sfîrșit. Deși poveștile în care îl vîră destinul ar fi fost menite să-l scoată din plictis și inerție. Este personajul în jurul căruia se fac și se desfac întîmplări, se suferă, se moare, se iubește cu o enormă tandrețe și fidelitate, este singurul personaj ce traversează piesa, restul aparițiilor fiind episodice. Pe lîngă multe lucruri în sine, pedalări excesive și inutilități, rețin textul lui Martin Sherman, care, realmente, m-a interesat
Triunghiul roz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14386_a_15711]
-
a editat și o casetă video cu filmul, pe coperta căreia citim: "În 1905, Ion Luca Caragiale se instala în Germania, cu intenția de a-și petrece acolo restul zilelor. Avea 52 de ani, era obosit de ofensele și decepțiile suferite în țară. După un secol, călătorim la Berlin pe urmele lui, încercînd să aflăm: cum a trăit Caragiale în exil?" Cum a trăit Caragiale în exil - temă pe cît de seducătoare pe atît de dificilă; pentru că documentaristul are atît de
Anul Caragiale: Franzela amară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14388_a_15713]
-
n-am luat poziție, crezînd, ba și afirmînd, că limba trebuie lăsată să accepte toate inovațiile, chiar împotriva sistemului ei, și că vorbitorii sau specialiștii n-au a interveni sub nici o formă. în special, modul de tratare a problemei neologismelor suferă enorm din cauza acestui liberalism, care este un fel de împăciuitorism condamnabil" (SCL, 1, 1950, fasc. 2). Reconstrucția epocii pornind de la textele publicate e desigur parțială și cei care au trăit acele vremuri pot fi nemulțumiți de rezultat. Dar textele scrise
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
alegerile anticipate se va mai vorbi, chiar dacă deocamdată nu mai e cazul. Sînt analiști care consideră că această criză va fi urmată de mari cutremure dinspre Palatul Victoria, deoarece premierul nu se va împăca deloc cu înfrîngerea pe care a suferit-o. Să facem un mic calcul. Își poate permite dl Năstase o ruptură totală cu dl Iliescu, fără a se trezi a doua zi vehement contestat din PSD? Dacă dl Năstase va risca pe ideea unicității sale inestimabile ca premier
O criză cu final de telenovelă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14420_a_15745]
-
-și orna semnătura cu imaginea a două spade), Picasso, Léger, Aragon (cum aș putea uita că mi-a întins mâna într-un moment dificil al vieții?), Nezval (autoportretul său în ulei stă atârnat lângă biblioteca mea), Sartre. Unii dintre ei suferă un dublu proces, acuzați mai întâi de trădare a revoluției, acuzați mai apoi pentru serviciile pe care le aduseseră anterior: Gide (simbolul tuturor relelor, pentru fostele țări comuniste), Șostakovici (ca să-și salveze muzica dificilă, fabrica inepții pentru necesitățile regimului, pretindea
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
indiscutabil care surprinde, cu o tensiune interioară constantă, într-un ritm inconfundabil și cu un talent narativ de excepție, trăirile mai multor generații din familia Márquez. Totodată aduce în actualitate imaginea unei țări care a avut și are încă de suferit de pe urma arbitrarului istoriei, dar este un spațiu generos, al miturilor și al poveștilor incredibile, un spațiu care a putut oferi lumii un scriitor de talia lui Gabriel García Márquez.
Viața lui e un roman by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14417_a_15742]