699 matches
-
deregla pulsul. Într-o zi, gesturile precipitate, mângâierile furișate sau grăbite lăsară loc unei visări duminicale. Culcați unul Într-altul, savurând contopirea lentă a trupurilor lor, păreau o rachetă de croazieră pe care el o urmărea hipnotizat de strania ei suficiență și indolență. Zborul acesta lin a durat vreo trei ani. A urmat o perioadă scurtă de turbulență, apoi o privire goală, umbrită din când În când de amintirea unui cuvânt sau a unui gest. Atât. Chiar cuvintele se Înlănțuiau acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
discret al lui Klaus, God Save the Queen. Abia când s-a făcut din nou liniște, groparii și-au dus lucrul la bun sfârșit. În acea zi, Flavius-Tiberius s-a simțit mândru de colegii lui și rușinat de propria-i suficiență. A venit acasă și, pentru prima oară, a vorbit despre viața lui la „Vorkuta maia”. Când a terminat ce a avut de spus a Întrebat: Tată, tu ce crezi? I-au trebuit câteva secunde ca să dea un răspuns. Eu cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
searbădă? El, așa cum v-am mai spus, este un netrebnic și un fricos, e paralizat de propria lui dorință, pentru că nu-și poate depăși mediocritatea și siguranța vieții în care este prins. Pulcheria este dorința lui de-a ieși din suficiență și platitudine. Pulcheria, cu talia ei subțire de viespe și mâna ei fină cu degete lungi și arcuite, în care ține mereu o floare, îi incită simțurile de mult amorțite, dar nu-și poate ieși complet din țesătura deasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
amorțite, dar nu-și poate ieși complet din țesătura deasă și troglodită a condiției lui. E un impostor și un cavaler ratat. Lancea și sabia lui sunt internetul, celularul și metroul. Singurele instrumente de care se ajută să iasă din suficiența de zi cu zi. El nu admite și nu-și recunoaște iubirea pentru Pulcheria pentru că îi e frică. O spaimă existențială, pe care nu o poate înțelege nici el, îl apucă de câte ori ar vrea să depășească mijloacele electronice și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
care să facă scufundarea în mocirla vieții de zi cu zi cît mai suportabilă. Dar mai sînt și cei care știu că numai ei își pot lua soarta în propriile mîini pentru a ajunge să trăiască în ținuturi mai însorite". Suficiența și indolența împart oamenii în cele două categorii. Să nu li te supui niciodată. Nu va exista niciodată o lume mai bună atîta timp cît doar visăm la ea. Ea devine realitate numai pentru cel care preia controlul asupra propriei
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
cur și râde / babele fac spume la gură / în fața icoanelor cu martiri de căcat.“ Asemenea fantazări sordide reprezintă o blasfemie nu numai religioasă, ci și estetică. Să tratezi subtila mitologie creștină (care a inspirat mari artiști), cu atâta grosolănie și suficiență este ca și cum ai cânta cu picioarele la pian. Versurile citate nu sunt un accident. În volumul Îngerul vidanjor (ce titlu deocheat, simplist provocator!), apărut în 2006 la Editura Călăuza din Hunedoara, abundă exprimările scabroase, care la început șochează și în
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
asocieri la săvârșirea unor fapte antisociale“ etc. Cartea cuprinde sute de truisme de acest fel. Ea plictisește prin repetarea la nesfârșit a ceva irelevant, dar și agasează, prin modul sadic ceremonios în care se desfășoară comunicarea cu cititorul. Cu o suficiență dusă până la ignorarea eventualelor reacții ale celor care parcurg cartea, autorul păstrează același ritm lent, didactic în derularea observațiilor sale previzibile - cu totul și cu totul previzibile - asupra vieții: „Vremea nu ne oferă numai zile însorite. Nici viața omului nu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
dezinvoltura cu care cineva, fără ureche muzicală, fredonează frânturi de melodii mergând pe stradă. Totul în volumul său de versuri Jar printre friguri (Emia, Deva, 2007), începând cu titlul însuși, este improvizat și ieftin-spectaculos, lipsit de substanță lirică. Spontaneitatea excesivă, suficiența, convingerea că scrierea poeziei e o treabă simplă generează un fel de pălăvrăgeală plină de pleonasme: „te-ai convins? / redutele nu au fost cucerite. / au fost dăruite plocon. / așa, de pomană / pe un pospai, / cum s-ar zice pe o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
familie a unor personaje, relațiile lor extraconjugale, reacțiile la moartea unor oameni apropiați etc., dar în aceeași manieră simplist-realistă care era pe vremuri pe placul activiștilor de partid. Chiar și când istorisirea ajunge la perioada de după 1989, stilul - expresie a suficienței și a unei operativități de om de șantier - se păstrează. De unde și proverbul: regimurile trec, stilurile rămân. P.S. Pe coperta a IV-a, o grațioasă inepție semnată de Henri Zalis: „Impulsul creator confirmă că Ion V. Strătescu are mână bună
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
sublimul, Fuga-i continuă, uimitoare peste Univers, Visul s-a agățat într-o simțire eternă Și deși gardurile sunt infinite, imaginea nebună, Trăirea-i aceeași, trupul deschizându-se s-a închis, Durere, extaz, foame și expansiune, sete, împlinire, regăsire și suficiență. Abstract și concret, concret și abstract./ Visurile zboară, visurile zboară ușor Spre zile de viață, spre zile de dor./ Simțirea tânjește, simțirea tânjește-n apus Razele roșii, raze de somn, dulce somn. Ochii tresar, ochii tresar de durere, Spre nopți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
studii (vezi cap. 2.5), a fi importante în procesul de adaptare post-adopție, resursele informaționale, dobândite anterior adopției. Le vom avea și noi în vedere în cadrul acestui studiu, în încercarea de a identifica preocuparea părinților adoptatori de a se informa, suficiența și corectitudinea informațiilor obținute. O altă categorie de resurse sunt cele sociale formale și informale și serviciile de specialitate (medicale, psihologice, de asistență socială). Pe lângă acestea avem în vedere resursele economice, dar și caracteristicile socio-demografice ale părinților adoptatori. Percepția sau
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
caracteristicile socio-demografice ale adoptatorilor, resursele sociale și informaționale și expectanțele raportate la particularitățile copilului adoptat vor fi de asemenea analizate. 5.4.1 Resursele informaționale Dimensiunea resurselor informaționale a fost analizată urmărind patru variabile: A. preocuparea părinților pentru informare, B. suficiența informațiilor primite anterior adopției, C. corectitudinea informațiilor primite și D. raportarea realității la expectanțe, variabilă care surprinde percepția asupra gravității problemelor de sănătate raportat la modul în care au fost ele prezentate de specialiști. A. Preocuparea pentru informare. Părinții au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de la specialiștii din cadrul DGASPC-urilor și un procent destul de mic a apelat la alte surse de informare precum alți părinții adoptatori (31,4%), lucrări tipărite (22,2%), lucrări în format electronic (11,1%), specialiști din ONG-uri (4,4%). B. Suficiența informațiilor. Este interesant de constatat că, deși au manifestat o preocupare medie-scăzută de a se informa pentru multe aspecte ale adopției, majoritatea părinților adoptatori evaluează informația ca fiind, în general suficientă. Media per total este de 2,85, pe o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fiind de 3,32, iar cea mai puțină informație face referire la serviciile de suport, cu o medie de 2,6, respectiv la părinții biologici ai copilului adoptat, media fiind de 2,59 (vezi Tabelul 5.10). Tabelul 5.10 Suficiența informațiilor Despre copii și părinți în general Despre metodologia adopției Despre copilul adoptat Despre părinții biologici Despre serviciile de suport Medie 2,86 3,32 2,87 2,59 2,60 Abatere standard 0,78 0,91 0,59 0
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopție și diferitele aspecte implicate de acest proces nu influențează confirmarea sau infirmarea expectanțelor, în schimb insuficiența informațiilor primite din partea practicienilor se asociază semnificativ cu expectanțe eronate din partea părinților. Prin urmare ipoteza trei este doar parțial confirmată. Tabel 5.15 Suficiența resurselor informaționale și expectanțele părinților adoptatori 335 Preocuparea pentru informare Suficiența informațiilor primite Corectitudinea informațiilor Gravitatea diferitelor probleme raportat la modul în care au fost prezentate de specialiști Medicale .028 -.601** -.139 Psihologice -.027 -.419 -.197 Educaționale .320 -.795** -.509
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sau infirmarea expectanțelor, în schimb insuficiența informațiilor primite din partea practicienilor se asociază semnificativ cu expectanțe eronate din partea părinților. Prin urmare ipoteza trei este doar parțial confirmată. Tabel 5.15 Suficiența resurselor informaționale și expectanțele părinților adoptatori 335 Preocuparea pentru informare Suficiența informațiilor primite Corectitudinea informațiilor Gravitatea diferitelor probleme raportat la modul în care au fost prezentate de specialiști Medicale .028 -.601** -.139 Psihologice -.027 -.419 -.197 Educaționale .320 -.795** -.509* Comportamentale -.029 -.488* -.114 Gravitatea problemelor raportat la expectanțele părinților Medicale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
categoriile de probleme introduse în discuție. De asemenea apare în cazul copiilor care au beneficiat de protecție în centre de plasament sau au beneficiat de forme multiple de protecție. Categoriile de servicii de care consideră că au nevoie și evaluarea suficienței suportului formal și informal primit în procesul de adopție diferă în funcție de problemele sau istoricul de plasament al copilului. Acestea fiind rezultatele concluziona că, ipoteza doi se confirmă. Figura 5.7 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au fost în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Implicare activă și suport Relația părinților post adopție Caracteristici socio-demografice ale adoptatorilor Nivel educațional al mamei adoptive ,118 ,103 ,190 -,134 -,067 Nivel profesional al mamei adoptive ,267 -,074 ,053 ,0633 -,098 Venit ,145 -,098 ,195 -,213 ,309 Resursele adoptatorilor Suficiența informațiilor .599** .346 .531* .655** .268 Corectitudinea informațiilor 0,126 ,029 ,457* ,487* ,019 Nevoia de servicii -.479* -.456* -.189 -.498* -.010 Accesarea serviciilor -.275 -.134 .297 .145 .067 Expectanțe Expectanțele părinților .476* .357* .353* .378* .325* Conduita copilului în raport cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în raport cu tatăl adoptiv. Dintre variabilele referitoare la caracteristicile socio-demografice ale părinților adoptatori (nivel educațional, nivel profesional, venit), niciuna nu se asociază semnificativ cu relația mamei cu copilului, respectiv cu partenerul marital. În ceea ce privește resursele disponibile părinților adoptatori constatăm că, resursele informaționale, suficiența și corectitudinea informațiilor, se asociază cu o parte dintre variabilele dependente. Suportul social formal și informal primit de părinți în procesul de adopție și ulterior, nu se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Deși ne așteptam să identificăm asocieri pozitive între
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
semnificație, ceea ce ar putea indica o influență indirectă asupra variabilei dependente, mediată de variabilele care definesc starea de sănătate psiho-fizică. O influență pozitivă în formarea relației afective dintre mama adoptivă și copilul adoptat o are prezența resurselor informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,554), confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,320) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,200). Acceptarea copilului, definită prin încredere și apreciere, adoptat de către mama adoptivă este influențată puternic negativ
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
exact dacă copilul a beneficiat de măsuri multiple de protecție (β = -0,125). O serie de factori influențează pozitiv această variabilă, în ordinea importanței lor fiind conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,621), resursele informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,609) și corectitudinea acestora (β = 0,564), dar și confirmarea expectanțelor părinților (β = 0,450). Ecuația finală explică 61,2% din variația totală. Și în cazul implicării și suportului oferit de mama adoptivă copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mama adoptivă copilului adoptat influența negativă cea mai mare o au tulburările de comportament manifestate de copil (β = -0,859). O influență pozitivă păstrează resursele informaționale disponibile părinților adoptatori, contând în primul rând în corectitudinea informațiilor (β = 0,865) și suficiența lor (β = 0,308). De asemenea o influență semnificativă, o are atitudinea copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,698). Confirmarea expectanțelor părinților își pierde din semnificație în ultimul model (β = 0,174), probabil sub efectul variabilei care măsoară corectitudinea informațiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dintre părinții adoptatori. Principalii factori cu influență pozitivă asupra relației mamei cu copilul adoptat și cu partnerul marital, relevați de analiza de regresie a datelor culese prin ancheta pe bază de chestionar au fost: resursele informaționale ale familiei, mai exact suficiența informațiilor primite în procesul de adopție și corectitudinea datelor despre copilul adoptat, confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului și conduita pozitivă a copilului, definită prin încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare în raport cu părinții adoptatori și în special cu mama
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinților adoptabili, c. Motivul abandonului copilului 0,809 Preocuparea pentru informare despre serviciile de suport Măsurată printr-un singur item, pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Suficiența informațiilor Index sumativ construit din 11 itemi, măsurați pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Suficiența informațiilor primite despre: a. Procesul-metodologia de adopție, b. Particularitățile copiilor adoptați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Suficiența informațiilor Index sumativ construit din 11 itemi, măsurați pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Suficiența informațiilor primite despre: a. Procesul-metodologia de adopție, b. Particularitățile copiilor adoptați, c. Riscurile/dificultățile copiilor de adaptare la familia adoptivă, d. Dificultățile întâmpinate de alți părinți în procesul de adopție, e. Serviciile de suport destinate familiilor adoptatoare, f. Starea de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]