2,316 matches
-
-VDIK(N)O Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2230 din 07 februarie 2017 Toate Articolele Autorului În limba maghiară numeralele ordinale regulate se formează de la numeralele cardinale, cu sufixul -(a)dik/-(e)dik/-(o)dik/-(ö)dik. Sufixul ordinal a fost preluat din maghiară în unele dialecte rrome tot neaccentuat [-Vdik(n)o], fără să-l înlocuiască pe mai vechiul -to. Exemple: śeladikno [la romungri] al o sutălea, a o suta trijtodiko [la romungri] al treilea
SUFIXUL -VDIK(N)O de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1486495110.html [Corola-blog/BlogPost/372906_a_374235]
-
śeladikno [la romungri] al o sutălea, a o suta trijtodiko [la romungri] al treilea, a treia ezrediko [la rromii din Verśenda] al o miilea, a o mia trijtodiko [la țerhari] al treilea, a treia Referință Bibliografică: SUFIXUL -VDIK(N)O / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2230, Anul VII, 07 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SUFIXUL -VDIK(N)O de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1486495110.html [Corola-blog/BlogPost/372906_a_374235]
-
care înfometez oaspeții neanunțați. Oricum, ea mă contrazicea înverșunat la fiecare cuvânt, cu încruntări verzi destinate celor monosilabice. Își mușca nordic buzele ori de câte ori zărea, printre gratii neprimăvăratice, un suflet cu iarnă de cinci stele în privire. Eu îi vorbeam de sufixe cuibărite în geana viselor cu ninsoare, ea altoia triftongi între omoplații caișilor. Povesteam despre șoaptele fumului alungat din coșuri albe, caligrafiate în clasele de decembrie, părea că mă aude, dar își degusta, pe un colț de birou, salata de soare
EMIGRANT ÎN IERNILE DE ALTĂDATĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1483050403.html [Corola-blog/BlogPost/359468_a_360797]
-
grecești în limba lor. Ei, și? În limba română oare nu sunt toate cuvintele de specialitate tehnică, filosofică și medicală împrumutate din greacă? Și totuși în alfabetul limbii române nu apar litere grecești. În limba romilor, semnul ablativului oblic este sufixul -dar, care are forma simplă-tar. Exemple: romes-tar: de la rom, romen-dar: de la romi. După cum vedeți, se poate scrie cu litere românești. Ei, cei ce au creat alfabetul s-au gândit să îl lase pe -tar neatins, dar să-l introducă pe
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
un spoitor sau arli va zice în judecată țigănească „fiul meu nu mai face acest păcat”, căldărarul va înțelege „fiul meu nu VA mai face acest păcat” (înțelegând că totuși fiul spoitorului va continua să-l facă în prezent) , pentru că sufixul de formare a viitorului din căldărărească corespunde conjugării verbelor la prezent din spoitorească. Spoitoreasca formează viitorul prin adăugarea prefixului KA înaintea conjugarii verbului la prezent. Romii ciubotari formează și ei viitorul verbelor în același mod ca și spoitorii, dar pronunță
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL NEGAȚIEI Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului § Are două variante: -mă (după rădăcinile verbale care au în ultima silaba una din vocalele a, ï, o sau u) și -me
SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1474106808.html [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]
-
una din vocalele a, ï, o sau u) și -me (după cele ce au ultima vocală e sau i). § Se adaugă la rădăcinile verbelor turcescoide pentru a forma tema negativă a verbelor de conjugat. La tema negativă se alipesc sufixele timpului trecut. Accentul cade pe silaba anterioară sufixului de negație. anla- + -mă + -dï = anlàmadï ‘nu a înțeles’ ćek- + -me + -ți = ćèkmeti ‘nu a plecat’ dinle- + -me + -di = dinlèmedi
SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1474106808.html [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]
-
u) și -me (după cele ce au ultima vocală e sau i). § Se adaugă la rădăcinile verbelor turcescoide pentru a forma tema negativă a verbelor de conjugat. La tema negativă se alipesc sufixele timpului trecut. Accentul cade pe silaba anterioară sufixului de negație. anla- + -mă + -dï = anlàmadï ‘nu a înțeles’ ćek- + -me + -ți = ćèkmeti ‘nu a plecat’ dinle- + -me + -di = dinlèmedi ‘nu i-a trecut prin gând’ § Dintre sufixele
SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1474106808.html [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]
-
sufixului de negație. anla- + -mă + -dï = anlàmadï ‘nu a înțeles’ ćek- + -me + -ți = ćèkmeti ‘nu a plecat’ dinle- + -me + -di = dinlèmedi ‘nu i-a trecut prin gând’ § Dintre sufixele personale ale verbelor turcești la timpul prezent simplu negativ, spoitoreasca l-a preluat doar pe cel de pers. III sg., -r schimbat în -z, transformat în -s. Sufixul de negație și sufixul personal -s fac silaba accentuată. uj- + -mă + -s
SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1474106808.html [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]
-
-me + -di = dinlèmedi ‘nu i-a trecut prin gând’ § Dintre sufixele personale ale verbelor turcești la timpul prezent simplu negativ, spoitoreasca l-a preluat doar pe cel de pers. III sg., -r schimbat în -z, transformat în -s. Sufixul de negație și sufixul personal -s fac silaba accentuată. uj- + -mă + -s = ujmas (na ujar) ‘nu se potrivește’, ‘nu se cade’ ol- + -mă + -s = olmas (na olur) ‘nu se duce’, ‘nu trece’, ‘nu-i posibil’, ‘nu se face’ § Verbele turcești
SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1474106808.html [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]
-
medi ‘nu i-a trecut prin gând’ § Dintre sufixele personale ale verbelor turcești la timpul prezent simplu negativ, spoitoreasca l-a preluat doar pe cel de pers. III sg., -r schimbat în -z, transformat în -s. Sufixul de negație și sufixul personal -s fac silaba accentuată. uj- + -mă + -s = ujmas (na ujar) ‘nu se potrivește’, ‘nu se cade’ ol- + -mă + -s = olmas (na olur) ‘nu se duce’, ‘nu trece’, ‘nu-i posibil’, ‘nu se face’ § Verbele turcești la prezent simplu negativ
SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1474106808.html [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]
-
turcești la prezent simplu negativ își schimbă categoria gramaticala, devenind adjective (cu 2 terminații ambigene, -s la singular și -des la plural), adverbe (de mod, atitudine, predicative - ce admit copula: ujmas ‘nepotrivit’ ke ‘că’ / te ‘să’). (idiomul spoitorilor) Referință Bibliografica: SUFIXUL NEGAȚIEI / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1474106808.html [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]
-
răbda, a speria, a zburda-, și alți termebi- ciucă, țeapă-,etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și alte aspecte ale moștenirii lingvistice; de pe acum se specifică că aparțin acestei moșteniri sufixele atât de folosite și caracteristic românești:-esc,-ește( omenesc, crăiesc, bărbătește, trupește ). Ni s-au păstrat de la daci câteva nume de ape: Dunmărea care derivă din Dunaris dacic, Argeșul din Arges-sos, la Herodot deformat în Ordessos, Bârzava, al cărui nume
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
Maior și Samuil Micu). În susținerea acestei teorii, ei au venit cu argumentul zdrobitor că majoritatea cuvintelor românești sunt asemănătoare cu cele latine. Că fenomenul de latinizare s-a produs prin mai multe „ajustări” ale cuvintelor latinești, adică, au dispărut sufixele specifice limbii latine de la sfârșitul cuvintelor -us, -um, -ellum, -illum ș.c.l. S-a produs fenomenul de „rotacizare” a cuvintelor, prin înlocuirea consoanei „n”cu „r”. Cu s-a produs acest fenomen? Nimeni nu a emis o explicație pertinentă
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
dialecte pe care Saip Yusuf le declară că baza pt. formarea limbii români literare. Fără un studiu de stabilire a concordantei cu limbile din India!!!! Marcel Courthiade a introdus celelalte dialecte rome (sute!) în stratul 3, pt că acestea folosesc sufixul (presupus) grecesc -imos. Nu stia Courthiade că și acestea folosesc concomitent sufixul de strat I -ibe, cu cel de strat III, -imos, în cel puțin un exemplu, HAMOS/HABE. Adică vorbitorii de dialect căldărăresc în trecut foloseau și -ibe, dar
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
români literare. Fără un studiu de stabilire a concordantei cu limbile din India!!!! Marcel Courthiade a introdus celelalte dialecte rome (sute!) în stratul 3, pt că acestea folosesc sufixul (presupus) grecesc -imos. Nu stia Courthiade că și acestea folosesc concomitent sufixul de strat I -ibe, cu cel de strat III, -imos, în cel puțin un exemplu, HAMOS/HABE. Adică vorbitorii de dialect căldărăresc în trecut foloseau și -ibe, dar l-au ales pe -imos preferențial. Viitorul meu articol demonstrează că sufixul
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
sufixul de strat I -ibe, cu cel de strat III, -imos, în cel puțin un exemplu, HAMOS/HABE. Adică vorbitorii de dialect căldărăresc în trecut foloseau și -ibe, dar l-au ales pe -imos preferențial. Viitorul meu articol demonstrează că sufixul -imos este indian și indo-european. Deci, plasarea la coadă clasamentului a dialectului căldărăresc, doar din cauza unui sufix, este nefondată din pc. de vedere științific. Domnul Gheorghe Sărau reia împărțirea neștiințifica hotărâtă de Courthiade, în cartea domniei sale, Romii, India și limba
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
HABE. Adică vorbitorii de dialect căldărăresc în trecut foloseau și -ibe, dar l-au ales pe -imos preferențial. Viitorul meu articol demonstrează că sufixul -imos este indian și indo-european. Deci, plasarea la coadă clasamentului a dialectului căldărăresc, doar din cauza unui sufix, este nefondată din pc. de vedere științific. Domnul Gheorghe Sărau reia împărțirea neștiințifica hotărâtă de Courthiade, în cartea domniei sale, Romii, India și limba români (pag 140-141). Iată ce spune domnul Gheorghe Sărau în cartea mai sus-amintită, la pagina 141: „Cum
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
astrul zilei" în maidu(nordul Californiei). Legat de acest poko(m)"soare" trebuie să fie puck "pucul,adică discul, firește rotund de la hochei". Și tot în relație cu maiduan poko/pokom e soarele tafukt la berberi cu ta- prefix și sufixul feminin ț în limbile semito-hamitice, deci rezultă "soare" fuk, care seamănă bine cu engl. fox(foks) cu p>f, fenomen arhicunoscut. Berberii trăiesc azi în sudul Algeriei, Marocului etc. Referitor la relația coadă-vulpe iată că și lat. cauda, coda par
VULPE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1476969550.html [Corola-blog/BlogPost/369924_a_371253]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL VERBAL -DV Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului (în idiomul spoitorilor) În cadrul modului indicativ mai mult ca perfectul se realizează adăugând sufixul -(s)as la formele de indicativ perfect. La
SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1496170229.html [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL VERBAL -DV Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului (în idiomul spoitorilor) În cadrul modului indicativ mai mult ca perfectul se realizează adăugând sufixul -(s)as la formele de indicativ perfect. La verbele de conjugarea “turcească” găsim în idiolecte echivalentul sufixului -(s)as, sufixul -dV, legat de formele indicativului perfect. Acesta provine din limba turcă, în care se atașează la formele timpului trecut determinat
SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1496170229.html [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]
-
Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului (în idiomul spoitorilor) În cadrul modului indicativ mai mult ca perfectul se realizează adăugând sufixul -(s)as la formele de indicativ perfect. La verbele de conjugarea “turcească” găsim în idiolecte echivalentul sufixului -(s)as, sufixul -dV, legat de formele indicativului perfect. Acesta provine din limba turcă, în care se atașează la formele timpului trecut determinat pentru a compune mai mult ca perfectul. De exemplu: almak “a lua” (o) aldı “(el) a luat
SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1496170229.html [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]
-
din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului (în idiomul spoitorilor) În cadrul modului indicativ mai mult ca perfectul se realizează adăugând sufixul -(s)as la formele de indicativ perfect. La verbele de conjugarea “turcească” găsim în idiolecte echivalentul sufixului -(s)as, sufixul -dV, legat de formele indicativului perfect. Acesta provine din limba turcă, în care se atașează la formele timpului trecut determinat pentru a compune mai mult ca perfectul. De exemplu: almak “a lua” (o) aldı “(el) a luat (o) aldı idi
SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1496170229.html [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]
-
formele timpului trecut determinat pentru a compune mai mult ca perfectul. De exemplu: almak “a lua” (o) aldı “(el) a luat (o) aldı idi / aldıydı “(el) luase” Indicativul imperfect al verbelor de conjugarea “rromă”, vechi sau adaptate, se realizează alipind sufixul -s la formele de indicativ prezent. Cum sufixele -s și -(s)as au origine comună, iar -(s)as este corespondentul lui -dV, prin analogie suf. -dV a fost întrebuințat și la formarea indicativului imperfect al verbelor de conjugarea “turcească” de la
SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1496170229.html [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]
-
mult ca perfectul. De exemplu: almak “a lua” (o) aldı “(el) a luat (o) aldı idi / aldıydı “(el) luase” Indicativul imperfect al verbelor de conjugarea “rromă”, vechi sau adaptate, se realizează alipind sufixul -s la formele de indicativ prezent. Cum sufixele -s și -(s)as au origine comună, iar -(s)as este corespondentul lui -dV, prin analogie suf. -dV a fost întrebuințat și la formarea indicativului imperfect al verbelor de conjugarea “turcească” de la indicativul prezent. Formele verbale ce conțin sufixele -s
SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1496170229.html [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]